tag:blogger.com,1999:blog-45137692144547124822024-03-14T08:15:47.069+02:00SociollogicaSe iau sondaje de opinie şi alte informaţii statistice. Se pun un strop de inteligenţă şi câteva grame de logică. A se servi fierbinte cu un pahar de echidistanţă.Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comBlogger568125tag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-75100991069702372722020-08-20T13:33:00.003+03:002020-08-20T13:33:45.068+03:00Ce șanse are Băsescu de a câștiga primăria capitalei?<span style="font-size: x-large;"><br />În 2004, când candidatul de acum al PMP și-a încheiat ultimul mandat de primar pentru a pleca la președinție, Bucureștiul avea în mod oficial 2,15 milioane locuitori. Acum are, conform Institutului Național de Statistică, la fel de mulți. Dar bucureștenii sunt altfel și, oricât de bizar ar suna, alții.<br /><br />În anii scurși începând cu 2005, în capitală s-au născut 300 de mii de copii iar 728 de mii de oameni veniți din alte localități au căpătat "buletin de București". Deci plus un milion.<br /><br />În același interval de timp, s-au dus în altă lume 325 de mii de locuitori ai Capitalei iar 743 de mii au plecat în Ilfov sau în alte localități din țara noastră în mod oficial. Deci minus un milion.<br /><br />Din cei 2,15 milioane din 2004, jumătate au părăsit orașul într-un fel sau altul. Aproape la fel de mulți au venit între timp în București în mod oficial, tot într-un fel sau altul. Dacă includem și migrația neoficială spre străinătate lucrurile se înclină și mai mult. <br /><br />Asta înseamnă că jumătate din bucureșteni sunt acum alții decât cei de pe vremea lui Băsescu. Nu îl știu ca primar și nici drept candidat la primărie. Pentru ei este o figură ce definește criza economică de acum ceva ani sau un zumzet periferic pe ecranele televizoarelor din copilărie, eventual adolescență. <br /><br />Iar cealaltă jumătate, adică cei care locuiau și atunci, și acum în oraș au alte preocupări și griji. Un prunc născut în ultimele zile de mandat ale lui Traian Băsescu e acum licean. Cine își rodea atunci cu nervozitate unghiile, pregătindu-se de bacalaureat, e acum mamă sau tată, poate chiar de copil de grădiniță. Oamenii care atunci erau de vârsta medie a țării sunt acum pensionari. Îți amintești ce visai în 2004? Ce doreai? Unde erai în carieră? Cum era viața ta în fiecare zi? Ce muzică ascultai? Ce te enerva și voiai să schimbi? Cu cine făceai dragoste? Dar acum, ce răspunsuri ai da la aceste întrebări? Mai sunt la fel? Aceleași schimbări imense s-au petrecut și cu orașul. <br /><br />Aceasta mi se pare a fi marea limitare de natură calitativă cu care operează Traian Băsescu în această campanie. </span><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-DPGvceR2VaE/Xz2nmZtZoKI/AAAAAAAACSA/lBpssFbN4YE_vrey65vB0UVutJaNKlGMgCLcBGAsYHQ/s1063/041574b23099c47f618ebe973178af9c-1063x560-00-86.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="560" data-original-width="1063" src="https://1.bp.blogspot.com/-DPGvceR2VaE/Xz2nmZtZoKI/AAAAAAAACSA/lBpssFbN4YE_vrey65vB0UVutJaNKlGMgCLcBGAsYHQ/s640/041574b23099c47f618ebe973178af9c-1063x560-00-86.jpg" width="640" /></a></div><i>(sursa pozei: Augustin Lăzăroiu / Shutterstock)</i><span><br /><br /><span style="font-size: x-large;">Iar acum să vorbim despre voturi. <br /><br />Capacitatea lui Traian Băsescu de a capta votanți în București "pe persoană proprie", alții decât electoratul fidel al PMP, a fost deja măsurată.</span></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Partidul fondat de Traian Băsescu a participat la <span style="color: #2b00fe;">patru</span> scrutine în capitală începând cu anul înființării sale. La <span style="color: red;">două</span> dintre ele Traian Băsescu nu a fost candidat, iar PMP a obținut în medie <b>46</b> de mii de voturi. La celelalte <span style="color: red;">două</span> - cele mai recente parlamentare respectiv europarlamentare - Traian Băsescu a făcut parte din oferta electorală, fiind cap de listă iar PMP obținând în medie <b>69</b> de mii de voturi. <br /><br />Sumarizând, că ninge sau că plouă, PMP ia în jur de <b>46</b> de mii de voturi în București. Traian Băsescu candidează acum pentru a securiza <b>23</b> de mii de voturi pentru PMP pe care partidul, fără aportul numelui său, nu le primește. Aceste 23 de mii de voturi sunt 3-4% din totalul celor de la locale. Sunt diferența dintre un PMP demobilizat la parlamentare și unul încrezător.<br /><br />(Poți spune: "dar prezența se schimbă între diferite tipuri de alegeri. Nu poți compara mere cu pere. Mai bine zi diferența <i>în scoruri</i> între atunci când Băsescu candidează și când nu".</span></div><div><span style="font-size: x-large;">Dacă ne uităm la PMP în București, partidul a avut 11,3% din voturi la primul său scrutin, la care Băsescu nu a candidat, și 7-8% la fiecare din celelalte trei, la două el candidând. Prin prisma scorurilor PMP a beneficiat de multă emoție la momentul apariției sale, după aceea stabilizându-se indiferent dacă Traian Băsescu este sau nu în prim-plan). <br /><br />Ce înseamnă asta în vederea alegerii primarului? Cu <b>69 de mii</b> de voturi și o prezență la vot ca la ultimele locale, Traian Băsescu ar obține un scor de 12%. Victoria însă este departe. Cel mai mic număr de voturi cu care s-a obținut vreodată locul unu în cursa pentru primăria capitalei a fost de <b>245 de mii</b>. O triplare a electoratului lui Băsescu este insuficientă pentru a-l duce la victorie. <br /><br />Să punem cele <b>69 de mii</b> de voturi în balans cu perspectivele competitorilor. <br /><br />La cele trei tururi de scrutin de anul trecut - europarlamentare și două etape la prezidențiale - PSD sau candidata sa au obținut 150, 160 și 315 mii voturi. Media (<b>208 mii</b> voturi) este apropiată de numărul de voturi primit de Firea la ultimele locale (<b>245 mii</b>). <br /><br />Spațiul USRPLUS-PNL a cules <b>460, 515 și 635 de mii</b> de voturi. Atenție însă, o parte din acestea, cam 100 de mii/scrutin, provin de la persoane fără drept de vot la localele din București - oameni fără adresa din cartea de identitate în oraș și care nici nu au viză de flotant. De asemenea, mobilizarea acestui electorat în 2019 a fost la cote extrem de înalte, greu de repetat la locale. În plus, printre ei se află și cei 23 de mii pe care i-am acontat mai sus ca tranzitând spre Băsescu. Toate astea puse laolaltă înseamnă că Nicușor Dan nu merge pe un covor de roze, toate sondajele apărute în spațiul public sugerând că se află într-o competiție consistentă cu Gabriela Firea. <br /><br />Prin comparație, baza de pornire a lui Traian Băsescu este semnificativ mai mică, dacă nu chiar mignonă. <br /><br />Dacă prezența la alegerile din 2019 n-ar fi fost atipic de mare, Traian Băsescu ar fi putut capta pe cei dezinteresați de politică. Dar anul trecut au venit la cele trei evenimente electorale 850, 900 și 910 mii de bucureșteni. La localele câștigate de Firea au venit 600 de mii. Mai degrabă întrebarea este "cine a venit la vot în 2019 în București și nu va mai veni acum?" <br /><br />Nici indecișii sau nehotărâții nu mai sunt foarte mulți. Deși mai recent fuge de siglă, Firea este un politician PSD tipic pentru epoca post-2009 a partidului, polarizând puternic de când a intrat în politică. Contrastul dintre ea și Nicușor Dan este evident și s-a clădit în patru ani. Nu există mulți care să ezite între cei doi. În sondaje o ezitare în astfel de situații este mai degrabă comportamentul prudent caracteristic oamenilor care nu prea vor să recunoască că nu vor veni la vot. (Facem la fel în viața de zi cu zi. "Vii la nunta verișoarei nepotului vecinului meu?" "Ăăă, sunt indecis, îți zic mai târziu"). <br /><br />O comparație foarte importantă ar fi cu cea cu anul 2000, când Traian Băsescu a pornit în campanie târziu, în circumstanțe potrivnice și a ajuns să câștige. Atunci însă sistemul de vot era în două tururi. În primul tur Traian Băsescu a ocupat locul doi, calificându-se "în finală". În mod concret, el a primit atunci 108 mii voturi. Repetarea acestei performanțe ar fi remarcabilă - 62 de mii de voturi peste "electoratul natural PMP" în doar 45 de zile - dar l-ar duce la același scor insuficient pentru locul unu ca și atunci: 17%. <br /><br />Ce îngustează șansele lui Traian Băsescu? Probabil severitatea istoriei și o oarecare lipsă de agilitate organizațională. În 2004, el obținea într-o campanie glorioasă pentru reconfirmarea ca primar 417 mii voturi. Înjumătățirea naturală de care am scris la începutul articolului ar fi dus PMP - și pe Traian Băsescu în această campanie - la două sute de mii de voturi. Doar rămânând pe redute ca la Verdun, fără a capta votanți dintre noii sau tinerii bucureșteni, PMP ar fi avut un cuvânt greu de spus în această campanie. Partidul este însă la un sfert din această cotă, iar Traian Băsescu luptă pentru a obține jumătate. <br /><br />Existența în sine a candidaturii lui Traian Băsescu produce efecte insolite. Vectorii prietenoși lui Firea promovează ideea că el va supra-performa, peste câteva săptămâni cifrele vehiculate în public urmând a fi mirobolante. Scenariul ideal pentru Firea este unul în care, păcăliți de sondaje conform cărora Traian Băsescu este aproape de victorie, mii sau zeci de mii de bucureșteni pun ștampila pe numele său, crezând că "votează util", adică pentru candidatul cu șansele cele mai mari de a o învinge. În realitate, acțiunea lor ar determina scăderea numărului de voturi pentru Nicușor Dan la o cotă care să permită depășirea acestuia de către Firea. Este un scenariu complicat, bazat de vectori de credibilitate redusă, dar primarul capitalei e acum în situația de a trage cu pistoalele pe care le are, nu cu pistoalele pe care le-ar dori. Tentativa lui Traian Băsescu de a activa 23 de mii de potențiali votanți PMP este acum unul din aceste pistoale. <br /><br />Surse: INS, tabelele POP201D, POP206D, POP301B și POP302B.</span></div>Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-53298298722771740242019-07-10T19:56:00.002+03:002019-07-10T23:57:10.374+03:00Un pronostic în oglindă pentru prezidențiale<span style="font-size: large;">Prezența, în special în primul tur, va fi mică.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Motivul: intensitatea va fi la pământ prin comparație cu cataclismele Năstase vs Băsescu, Băsescu vs moguli, Ponta vs anti-Ponta.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În plan emoțional prezidențialele au cam avut deja loc, Dragnea fiind înfrânt de Iohannis.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Prezența mică oferă un bonus candidaților care au ceva de zis. Dacă am 100 de votanți potențiali din care la vot vin 10, iar tu ai 50 de votanți potențiali din care la vot vin 30... rezultatele vor fi cum vor fi, adică definite de cine vine la vot și nu de electorate teoretic mari.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ca ipoteză:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>Iohannis</b> 36%. Sub scorurile din sondaje, unii votanți potențiali dând o șansă candidatului USR-PLUS ("oricum Iohannis ajunge în turul doi").</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>Candidatul USR-PLUS</b> 28%. Inițial am scris "aproape că nu contează cine este", dar aici sunt mai mulți factori implicați care, odată menționați, ar distrage de la discuția principală. Și anume:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">(Câștigătorul simbolic) <b>Liviu Pleșoianu</b>, independent, 11%. Promotorul mesajelor introduse de PSD, din 2012 încoace, în mintea votanților partidului. Ca și prezidențiabilul USR-PLUS, Pleșoianu va avea o linie asumată, răspicată, care răspunde nevoilor istorice ale unor segmente sociale vaste (deși e evident că Pleșoianu și candidatul USR-PLUS se vor da cap în cap, că doar nu sunt aliați - dar ei și doar ei vor aduce dinamism în campanie). Revenind strict la Pleșoianu, va avea o campanie acerbă, de gherilă, punctată de flyere sau bannere pe Facebook cu texte gen:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">"În ultimele zile, mai ales în București dar și în restul țării, PSD a declanșat o campanie puternică împotriva lui Liviu Pleșoianu.</span><br />
<span style="font-size: large;">PSD nu-l atacă pe Iohannis.</span><br />
<span style="font-size: large;">#rezist a declanșat o campanie violentă împotriva lui Liviu Pleșoianu.</span><br />
<span style="font-size: large;">#rezist nu îl atacă pe candidatul PSD.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cine seamănă se adună.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Liviu Pleșoianu - singur împotriva lui Iohannis!"</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Nu trebuie să faci ochii mari când vezi un scor de "11%" pentru Pleșoianu. La o prezență mică (8 milioane persoane) asta nu înseamnă nici măcar un milion de voturi. Să nu existe un milion de eurosceptici / eurofobi? Păi 10% din populația aflată în țară (1,4 milioane persoane) avea încredere mare sau foarte mare în Dragnea în clipa când el a fost arestat.</span><br />
<span style="font-size: large;">Dacă Pleșoianu e liniștit cu o funcție, va fi altcineva în locul său. Poate Tăriceanu (detalii mai jos, mult mai jos).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>Candidatul PSD</b> 10%. Da, locul patru, deși lumea va fi prea interesată de duelul cu Pleșoianu ca să mai observe că PSD nu termină pe podium. Antena 3, care îl va susține pe Pleșoianu, va avea o noapte de extaz. Pur și simplu alegerile astea prind PSD pe picior greșit.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>Tăriceanu</b> 6%. Dublează mesajele lui Pleșoianu dar fără vervă. Calm și prezentabil precum candidatul PSD dar nu îi are organizațiile. Tăriceanu e ușor nepotrivit psihologic pentru rolul de <i>contender</i>, lui îi stă bine într-o funcție pe care s-o apere.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Hamsii - restul de 9%.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-q4npaN-cF-g/XSYWVDOnslI/AAAAAAAACHs/DbaH-nnLQEEhSkA6_p4m8Vw78AeTeZu2ACLcBGAs/s1600/hqdefault.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="360" data-original-width="480" src="https://1.bp.blogspot.com/-q4npaN-cF-g/XSYWVDOnslI/AAAAAAAACHs/DbaH-nnLQEEhSkA6_p4m8Vw78AeTeZu2ACLcBGAs/s1600/hqdefault.jpg" /></a></div>
<span style="font-size: x-small;"><i> (CTP în 2000, la o emisiune despre turul doi. Poză de pe YouTube)</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Am botezat pronosticul de mai sus "în oglindă", pentru că am luat pur și simplu cifrele din primul tur din 2000 și am inversat polaritățile. Iliescu (50% intenție de vot în mai 2000 conform Metro Media Transilvania) e Iohannis. Forța dinamică anti-guvernare "care vine, vine, vine, calcă totul în picioare" era Vadim și este acum USR-PLUS, o exprimare plastică a diferențelor colosale dintre România anului 2019 și cea a finalului de mileniu. Guvernarea deraiată este pe cealaltă parte a spectrului politic. Până și textul pe care l-am asociat cu Pleșoianu e adaptat din acea toamnă, dintr-un poster CDR. 28% mi se pare mult pentru candidatul USR-PLUS, dar după ce s-a întâmplat în primăvară cerul e limita. Divizarea din PSD e mult mai puternică și autentică decât cea din 2000, de pe dreapta. Situația pare a fi coaptă pentru un <i>remake</i>. Marx spunea că atunci când un fenomen istoric are loc de două ori, prima dată e tragedie iar a doua oară e farsă. Să vedem dacă râdem și dacă e ceva de râs.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-71274687010236423302019-05-27T18:53:00.002+03:002019-05-28T03:46:40.255+03:00Observații rapide după alegerile europarlamentare<span style="font-size: large;">În ordinea locurilor:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">1. Campania PNL a avut nuanțe emoțional-punitive (Rareș Bogdan) dar și rațional-aspiraționale (promovarea administrațiilor liberale din Transilvania).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Și în plan socio-demografic PNL a fost moderat: locul 2 la toate categoriile de vârstă, locul 1 sau 3 la niciuna.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PNL obține o victorie majoră, adică primește peste 40% din voturi, î</span><span style="font-size: large;">n doar două județe, </span><span style="font-size: large;">Alba și Sibiu. </span><br />
<span style="font-size: large;">Nicăieri, cu excepția HarCov și Bucureștiului, nu este sub 20%.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În planul regiunilor, doar în Transilvania partidul trece de 30%.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PNL ia peste 40% în doar 5 din cele 103 de municipii ale României: Alba-Iulia, Blaj, Mediaș, Sebeș și Sibiu.<br /><br />În paradigma societate deschisă vs. societate închisă, care este axa ideologică a deceniului, votanții PNL nu sunt nici fani hotărâți ai schimbării, modernizării, sincronizării (ar fi devenit votanți USRPLUS) și nici susținători sau beneficiari ai sistemului de patronaj feudal cu nuanțe naționalist-anti-europene (pentru că atunci ar fi votat PSD).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe această axă, PNL e centrul și moderația. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Într-o epocă tumultoasă, a fi centrul e periculos. Din fericire România nu se confruntă cu o criză gigantică non-politică (economică, de imigrație, etc) care să despice lucrurile în două.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Un lucru vital pentru înțelegerea scorului PNL: mobilizarea filialelor a fost considerabilă, la cote fără egal de la unificare. Mobilizarea electoratului potențial sau maximal al PNL a fost de un neverosimil 87% (da, optzeci și șapte). Fiecare primar PSD a adus în medie 1214 voturi partidului său. Fiecare primar PNL a adus în medie 2253 voturi PNL, adică dublu.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ca ipoteză, intuiesc că PNL beneficiază de o susținere majoră din partea decrețeilor, în sensul extins al termenului (adică cei născuți între 1967 și 1977 inclusiv, adică cei care au între 42 și 55 de ani acum). În continuarea acestei ipoteze, românii mai tineri au votat în majoritate USRPLUS.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. </span><span style="font-size: large;">Vacanța Mare avea în anii '90 un scheci la care poanta era: "Haiducul avea vestă anti-glonț, dar ce să vezi, <b>boierul avea gloanțe anti-vestă</b>."</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PSD s-a mobilizat în mod serios. Nu ca la parlamentare sau prezidențiale, dar serios. Cele 2,0 milioane voturi reprezintă o performanță autentică, fiind vorba de repetarea numărului de voturi obținut la europarlamentarele din 2014 în contextul în care</span><span style="font-size: large;"> Pro România, UNPR și PRU le-au ciugulit voturi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dacă prezența la europarlamentare ar fi fost normală, numărul de voturi al PSD ar fi asigurat un scor liniștitor. Idem la ALDE.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><span style="color: blue;">Concret, chiar și la o prezență cu 2% mai mare decât la europarlamentarele precedente, scorul PSD ar fi fost 33,5% iar al ALDE 6,2%!</span></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Însă, și e un gigantic "însă", pentru restul societății aceste alegeri nu au fost parlamentare, ci un fel de prezidențiale:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span><span style="font-size: large;">PNL și USRPLUS au luat mai multe voturi (4,4 milioane) decât Iohannis și Macovei cumulat în primul tur de la prezidențiale (3,3 milioane).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">De asemenea </span><span style="font-size: large;">PMP a luat mai multe voturi decât Udrea în primul tur din 2014.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Discursul lui Dragnea a divizat societatea și a produs aceleași efecte ca cel cvasi-identic al lui Ponta din 2014: pentru fiecare om mobilizat de respectivul discurs în sensul votului pentru PSD, opoziția a câștigat doi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ca exemplu, faimoasele mitinguri din Iași și Galați au împins PSD în aceste municipii sub 22%.</span><br />
<span style="font-size: large;">La parlamentare luase în fiecare din ele cel puțin 40%...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3. Aproximativ 400 de mii de oameni aflați în țară au optat pentru USRPLUS deși nu apăreau în estimările <u>maximale</u> cu privire la electoratul Alianței.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Acum o săptămână <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2019/05/la-ce-sa-te-uiti-dupa-ce-se-anunta.html">scriam</a>: "Deseori - nu atât de des pe cât s-ar crede - [sondajele] dau eșecuri evidente, ratând în special valuri de emoție negativă și demobilizări bruște. E loc de o surpriză sau două și acum."</span><br />
<div>
<span style="color: #222222; font-family: "georgia" , "utopia" , "palatino linotype" , "palatino" , serif; font-size: medium;"><br /></span><span style="font-size: large;">Pe românește, USRPLUS părea să aibă 15 votanți potențiali din care la vot urmau să vină 11, 13 sau poate 14.</span><br />
<span style="font-size: large;">Și au venit la vot 19.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cei 4 în plus, dacă ar fi să continuăm metafora cu o analiză a datelor, sunt... cele 4, fiind vorba de femei tinere sau foarte tinere; există de asemenea o probabilitate majoră ca 2 dintre ele să locuiască într-o reședință de județ din Muntenia sau într-un oraș (indiferent de mărime) din Moldova iar 1 sau 2 dintre ele să locuiască într-unul din marile orașe ale României, mă refer în special la București, Cluj , Timișoara sau Iași.</span><br />
<div>
<span style="font-size: large;"><br /></span></div>
<span style="font-size: large;">După cum bine observa Andrei Lupu, Alianța s-a extins mult dincolo de corporatiștii din București și Cluj. <span style="color: red;">Ea a ocupat locul unu în fiecare din primele 9 orașe ca populație din această țară</span>, precum și în anumite localități din Moldova (Bârlad, Bacău, Vaslui, Piatra Neamț), din Transilvania (Baia Mare, Zalău) și mai ales municipii reședință de județ din Muntenia (Pitești, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Târgoviște).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br />USRPLUS va termina, probabil, la doar 10 mii de voturi în spatele unei organizații gigantice (PSD) care, după cum am arătat mai sus, a fost mobilizată de pocneau toți cilindrii.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-1N0BO_2fjnQ/XOwJD8npayI/AAAAAAAACGg/bm0D87am3qkJ2VSYOOn4ufwLodb1rV9MgCLcBGAs/s1600/image-2019-05-6-23123472-70-populatia-romaniei-judete-municipii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="892" height="430" src="https://1.bp.blogspot.com/-1N0BO_2fjnQ/XOwJD8npayI/AAAAAAAACGg/bm0D87am3qkJ2VSYOOn4ufwLodb1rV9MgCLcBGAs/s640/image-2019-05-6-23123472-70-populatia-romaniei-judete-municipii.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="font-size: x-small;">(Poza aparține Hotnews)</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">4. Te rog să ignori hărțile care colorează județele României pe baza identității ocupantului locului unu. Lucrurile trebuie privite altfel:</span><br />
<br />
<span style="font-size: large;">La parlamentare puterea (suma PSD+ALDE) a câștigat <span style="color: red;">36</span> de județe și București, adică acolo a depășit suma PNL+USR.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Acum a câștigat <span style="color: red;">7</span>: Giurgiu, Buzău și Oltenia (dar nu Vâlcea). Niciunul din aceste județe nu este în Moldova...</span><br />
<br />
<span style="font-size: large;">La nivel național, scena s-a rotit.</span><br />
<span style="font-size: large;">Coaliția obținuse 52%, acum s-a înjumătățit.</span><br />
<span style="font-size: large;">Opoziția obținuse 29%, acum 49%.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">5. Fiecare al cincilea votant din spațiul PSD+Pro România a optat pentru partidul condus de Victor Ponta. Situația este încurcată, nefiind vorba nici de un eșec răsunător și nici de o pătrundere gigantică în electoratul PSD. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">6. <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2019/05/la-ce-sa-te-uiti-dupa-ce-se-anunta.html">Am atras atenția</a> cu privire la Moldova înainte de alegeri. Dacă facem abstracție în continuare de votanții UDMR:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">- situația PNL în Moldova și Muntenia e cvasi-identică (între 20% și 25% din voturi)</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">- cea a USR Moldova (24%) e mai degrabă similară cu cea a USR în Transilvania (26,7%) decât cu cea a USR în Muntenia (17%)</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">- situația PSD în Moldova (26%) seamănă cu cea a PSD în Transilvania (19,7%, diferență 6,3%) mai degrabă decât cu dominația PSD în Muntenia (38%, diferență 12%).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Moldova e în schimbare. Mare grijă la formulări precum "Vechiul Regat" sau "Moldova și Muntenia", nu numai în politică ci și în alte domenii ele pot fi perimate.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mulțumesc lui Cristian Andrei pentru datele privind votul pe localități/județe.</span><br />
<span style="font-size: large;">De apreciat faptul că datele defalcate ale exit-poll-ului CURS & Avangarde au fost făcute publice, nu-i obliga nimeni.</span><br />
<span style="font-size: large;">La mulți ani, Radu Hossu!</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span></div>
Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-54881616292834586652019-05-20T14:02:00.001+03:002019-05-20T14:08:41.568+03:00La ce să te uiți după ce se anunță rezultatele europarlamentarelor<span style="font-size: large;">Voi reveni cu o postare după alegeri, dar chiar și așa:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">A.</span><span style="color: blue; font-size: large;"> Scorul PSD+ALDE vs scorul PNL+USRPLUS+PMP</span><span style="font-size: large;">.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Reamintesc că la parlamentare a fost 52,5 - la - 35.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Vorbim, practic, de evaluarea guvernării.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Știm cu toții că aceasta a pierdut teren, nimeni nu știe însă cât.</span><br />
<br />
<span style="font-size: large;">De asemenea e un pic neclar dacă opoziția ca atare a depășit puterea, și cu cât.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Este de asemenea neclar dacă PMP mai e relevant, adică dacă suma (doar) PNL+USRPLUS depășește PSD+ALDE fără să mai fie nevoie de adăugarea PMP.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Elementele de la acest punct "A" sunt cele mai importante și pe baza lor se determină câștigătorii și pierzătorii alegerilor.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">(Cu tot respectul, alte modalități de interpretare mi se par ușor naive.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Din perspectiva unui fan PSD, degeaba ocupă PSD locul 1 dacă a luat cu 15% mai puțin decât suma PNL+USRPLUS. În vocabularul intern al partidului, "Statul Paralel ne-a bătut!"</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Din perspectiva unui oponent al guvernării, degeaba depășește suma PNL+USRPLUS scorul PSD dacă de fapt electoratele puterii s-au rearanjat și PSD</span><span style="color: red; font-size: large;">+ALDE</span><span style="font-size: large;"> > PNL+USRPLUS.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Micuțe jocuri psihologice - a luat PSD un scor cu 3 în față sau cu 2? Scorul Alianței începe cu 2 sau cu 1? - trebuie recunoscute drept iraționale și irelevante. Ca exemplu evident, atât în mod absolut cât și relativ, diferența dintre numerele 12 și 14 este mai mare decât diferența dintre 29 și 30, deși creierele noastre au probleme autentice în a înțelege acest adevăr).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">B.</span><span style="color: blue; font-size: large;"> Raportul scorurilor PSD și PNL.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PSD are în jur de 1680 de primari (oficial).</span><br />
<span style="font-size: large;">PNL are 1081.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PSD are 29 președinți CJ și guvernarea, deci controlează banii.</span><br />
<span style="font-size: large;">PNL are 8.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">La parlamentare raportul voturilor a fost 2,3-la-1 pentru PSD.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În această campanie, însă, în plan electoral Carmen Avram a fost la fel de irelevantă pe cât a fost Rareș Bogdan de relevant.<br /><br />PNL a recuperat din dezavantajul teritorial printr-o victorie în bătălia vedetelor.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br />Să vedem cât a recuperat.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">C.<span style="color: blue;"> Bătălia dintre PSD-ul de acum și PRM-ul din trecut.</span></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În 2000, la parlamentare, Partidul România Mare a obținut 2,28 milioane voturi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În 2004, tot la parlamentare, într-un climat mai puțin favorabil, a luat 1,39 milioane.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PSD a plagiat serios PRM în această campanie ca valori, mesaje și intensitate. Va lua PSD mai mult sau mai puțin decât media PRM din 2000 și 2004, adică mai mult sau mai puțin de 1 841 591 voturi?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-ttJToorKBAw/XOKHxPe4IbI/AAAAAAAACGE/Q8YhoyyOqoUTEhbTfEUwDgVY6ZwzS3NKgCLcBGAs/s1600/tudor.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="454" data-original-width="636" src="https://3.bp.blogspot.com/-ttJToorKBAw/XOKHxPe4IbI/AAAAAAAACGE/Q8YhoyyOqoUTEhbTfEUwDgVY6ZwzS3NKgCLcBGAs/s1600/tudor.jpg" /></a></div>
<span style="font-size: large;"><i>(fotografie SpyNews)</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Este PSD un PRM solid sau unul pe ducă?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">D.</span><span style="color: blue; font-size: large;"> Moldova. </span><span style="font-size: large;">Lăsând cu totul </span><span style="font-size: large;">la o parte </span><span style="font-size: large;">protestele din Galați și Iași, această regiune este într-o ascensiune socio-economică majoră.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Despre Muntenia și Transilvania nu cred să existe mari dubii apropo de cum va arăta dispunerea electoratelor. În București va fi un talmeș-balmeș, electoratele din Capitală fiind extrem de diverse și fane într-o mare măsură ale formațiunilor politice slabe organizațional în restul țării.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În Moldova pot fi surprize.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">E. <span style="color: blue;">Pro România</span>. Dacă faci abstracție de opțiunea ta personală de vot, prin comparație cu conflictul dintre PSD și Pro România, totul este o nuanță. Nimeni nu se aruncă de pe bloc dacă USRPLUS ia 16,5% în loc de 19%. Lupta PSD-PNL pentru locul unu are implicații importante pentru acest an și pentru Dragnea. Confruntarea dintre PSD și Pro România, însă, poate schimba forma scenei politice și destinul acestei națiuni pentru mai mult de un deceniu.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">F. <span style="color: blue;">Referendumul</span>. Ai uitat de el?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Va deveni relevant din punct de vedere politic doar dacă situația întâlnită diferă de cea a scrutinului propriu-zis.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Un PSD care termină pe locul 2 în contextul unui referendum nevalidat se poate agăța de acesta pentru a clama un succes ("Iohannis a pierdut!").</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Rezultate nemulțumitoare ale opoziției în contextul validării referendumului produc de asemenea o situație interesantă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">G. <span style="color: blue;">Ce nu prind sondajele</span>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ele sunt unelte tehnologic expirate, din epoca uzinelor, armatelor bazate pe conscripție, televiziunilor atotputernice și familiei nucleare (părinți și copii care locuiesc împreună).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Sunt precum faxurile în epoca e-mailurilor, taxi-urile în epoca Uber, antenele de televizor în epoca Wi-Fi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Deseori - nu atât de des pe cât s-ar crede - dau eșecuri evidente, ratând în special valuri de emoție negativă și demobilizări bruște.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">E loc de o surpriză sau două și acum.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<br />Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-63071132387592117132019-05-14T15:23:00.001+03:002019-05-15T11:41:47.802+03:00(Partea 2) evaluare cu două săptămâni înainte de finalul campaniei pentru europarlamentare<span style="font-size: large;">Sau mai degrabă o împrospătare a datelor de <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2019/05/evaluare-cu-doua-saptamani-inainte-de.html">aici</a>, pe baza unui <a href="https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2019/05/Sondaj-Inscop-Research-Alegeri-europarlamentare-si-referendum.pdf">sondaj INSCOP</a> apărut la câteva ore după postare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">INSCOP a folosit un mijloc util și corect pentru a determina prezența la europarlamentare: "Pe o scală de la 1 la 10 în care 1 înseamnă sigur nu voi vota, iar 10 înseamnă sigur voi
vota, indicați în ce măsură intenționați să vă prezentaţi la vot pentru alegerile europarlamentare". Din practica alegerilor europarlamentare din trecut, la vot se prezintă doar cei care au selectat "10". În partea a doua a lunii aprilie, când a fost efectuat sondajul, în această categorie se găseau 39,2% din respondenți, adică din cei de pe liste cam <b>31-33%</b>, în funcție de cât mare crezi că e migrația. (Diaspora apare pe liste, mărind deci enorm numitorul fracției prezenței, participă într-o măsură foarte mică la europarlamentare și nu participă la sondaje, acestea fiind efectuate în interiorul țării).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Un motiv de speranță în ceea ce privește creșterea prezenței chiar și față de această estimare este modul în care dorința de a participa la vot s-a schimbat în timp. Nu te plictisesc cu detalii, dar nu e ca și când în ultimele luni România s-a rupt în două categorii (sigur vin / sigur nu vin la vot), ci mai degrabă totul seamănă cu o coadă la un hipermarket, în aprilie mulți oameni care ar fi selectat "1" în lunile anterioare au trecut la categoria "2" etc etc etc până la capătul șirului (de la opțiunea 9 la opțiunea 10).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mitingurile PSD - care au avut loc după terminarea sondajului - au mai injectat un pic de emoție în toată lumea...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span><span style="font-size: large;">Ca reper, o prezență de 31-33% ar fi similară cu cea de la ultimele europarlamentare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span><span style="font-size: large;"><b>Să ne concentrăm atenția asupra publicului care sigur vine la vot</b>. Pornind de la premisa că în România sunt 14,5 milioane de oameni cu drept de vot (dacă tu crezi că sunt mai mulți, numerele absolute de mai jos trebuie ajustate în sus), avem:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PSD: un foarte estetic 1,500 milioane voturi. Nici peste 2 milioane voturi (ca la europarlamentarele din 2014) nici 1,17 milioane (ca la europarlamentarele din 2007). INSCOP confirmă evaluarea de ieri: mobilizare ușor peste media celorlalte electorate.</span><br />
<span style="font-size: large;">Personal îmi este greu să cred că PSD va varia extrem de mult sub sau peste această valoare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PNL: 1,48 milioane. Practic suma PNL+PDL de la europarlamentarele precedente.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">USRPLUS: 1,14 milioane. Se confirmă că electoratul este în continuare extrem de mobilizat. De fapt USRPLUS este foarte aproape de mobilizarea totală a electoratului disponibil. Asta naște niște dileme strategice apropo de parlamentare, unde 1,14 milioane voturi nu mai înseamnă 20% ci 16%. Dar mai e mult până atunci.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pro România: 483 mii voturi. Se confirmă evaluarea de ieri: m</span><span style="font-size: large;">obilizare sub media celorlalte electorate. La Pro România contează mai mult procentele decât numărul voturilor, 10% sau mai mult având un impact emoțional important.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">ALDE: 466 mii voturi. Se confirmă evaluarea de ieri, mobilizare sub media celorlalte electorate, dar situația nu pare a fi atât de dramatică precum estimam că ar putea fi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">UDMR: Mobilizare slabă. E posibil ca Uniunea să înregistreze un minim istoric pentru europarlamentare (adică sub 350 mii voturi*), dar mi se pare puțin probabil să se ajungă sub 270 de mii.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">* = în 2007 Laszlo Tokes a divizat electoratul votant al UDMR, nu iau în calcul rezultatul Uniunii de atunci.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PMP: O capcană bună pentru un examen de sociologie politică. Electoratul este aparent sub-mobilizat conform tuturor sondajelor (200 mii persoane cf. INSCOP), dar popularitatea lui Traian Băsescu <a href="https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2019/05/2.-Sondaj-INSCOP-Research-Algeri-prezidentiale_incredere-personalitati-mai-2019.pdf">este</a> în creștere.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cu prudență, întrucât oamenii nu sunt roboței sută la sută predictibili, o prezență mică la vot e o veste bună pentru PSD și USRPLUS, care au electorate deja mobilizate și care vin la vot orice s-ar întâmpla.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br />O prezență mare înseamnă că s-au activat și votanți nu foarte convinși în acest moment că ar fi bine să vină la vot. Ei se pot afla teoretic în electoratele oricărui partid, dar partidele mici ar beneficia în mod special.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-B1sfXIBU_A8/XNqvS9tYi0I/AAAAAAAACFg/WZdN4A7u4eAWYPhsIh_vgtpm2tqo5zPMQCLcBGAs/s1600/dec14_30_172924148.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="675" data-original-width="1200" src="https://4.bp.blogspot.com/-B1sfXIBU_A8/XNqvS9tYi0I/AAAAAAAACFg/WZdN4A7u4eAWYPhsIh_vgtpm2tqo5zPMQCLcBGAs/s1600/dec14_30_172924148.jpg" /></a></div>
<span style="font-size: x-small;"><i>(fotografia aparține Harvard Business Review)</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><i><br /></i></span>
<br />
<span style="font-size: large;">"Lifturile" mobilizării electoratelor se vor mișca inegal și, datorită dimensiunilor relativ mici ale electoratului votant, o zdruncinătură poate schimba multe. La europarlamentare, 50-55 de mii de oameni sunt un procent. Câteva ore de ploaie în Oltenia, o afirmație necugetată sau un viral bun pot schimba în mod dramatic scoruri altfel calculate savant.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-8744450460889009242019-05-13T08:39:00.001+03:002019-05-13T15:03:51.830+03:00Evaluare cu două săptămâni înainte de finalul campaniei pentru europarlamentare<span style="font-size: large;">Eu nu știu cum îți imaginezi scena electorală în acest moment, dar pentru mine cea mai bună imagine este următoarea: câteva clădiri, în fiecare din ele existând un lift și oameni aflați la etaje diferite care apasă în același timp butonul de chemare al liftului.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Fiecare clădire este o ofertă electorală (partid, alianță sau candidat independent) la europarlamentare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Înălțimea clădirii, adică numărul de etaje, este mărimea electoratului său maximal.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Fiecare om care apasă butonul este un factor care influențează prezența la vot a alegătorilor acelui partid/acelei alianțe.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cu cât mai sus este liftul, cu atât a captat mai mult o ofertă electorală din electoratul său maximal.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ziua alegerilor este momentul în care lifturile se opresc și se compară etajele la care se află fiecare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În teorie, poți avea următoarea situație: o clădire are 12 etaje (electorat maximal mare) dar liftul se oprește la etajul 4 (mobilizare mică) altă clădire are 6 etaje (electorat maximal mai mic) dar liftul se oprește la etajul 5. În clasament, al doilea partid îl va depăși pe primul.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-Kwv_s9FOHCg/XNj-ASqSw_I/AAAAAAAACFE/JRDBQXcGJB0tpEC_E-WHIvburSHaCNZqACLcBGAs/s1600/creative-elevators-5ae81b0ca7d37__700.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em margin-right: 1em;"><span style="color: black; font-size: large;"><img border="0" data-original-height="986" data-original-width="700" src="https://2.bp.blogspot.com/-Kwv_s9FOHCg/XNj-ASqSw_I/AAAAAAAACFE/JRDBQXcGJB0tpEC_E-WHIvburSHaCNZqACLcBGAs/s1600/creative-elevators-5ae81b0ca7d37__700.jpg" /></span></a></div>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Un lucru important de ținut minte dar ușor de trecut cu vederea este că numărul etajului la care se află fiecare lift în ziua alegerilor, adică înălțimea față de sol, <b>nu</b> este scorul în procente al partidului, ci numărul votanților săi. Implicațiile sunt zdravene. Să luăm cazul (probabil) în care electoratul ALDE nu se mobilizează la fel de mult ca alte electorate. Partidul nu mai obține 10%, cum ar fi de așteptat pe baza sondajelor, ci 7%. Implicit, celelalte partide nu vor mai cumula 90%, ci 93%. Scena electorală - cu excepția ALDE - primește 3% cadou, adică scorurile PSD și PNL cresc cu aproximativ un procent, un alt procent împărțindu-se între alte formațiuni, fără ca acești recipienți să facă ceva anume ci doar eșuând mai puțin decât ALDE în a-și mobiliza propriul electorat. Atât.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Situația poate fi rotită de la scenă spre partid. Să zicem că PSD obține 1,5 milioane voturi, precum la europarlamentarele din 2009. Ce înseamnă asta? La o prezență mică - adică o mobilizare redusă a altor partide - 30,0%. La o prezență mai înaltă cu 300 de mii decât la europarlamentarele precedente - 25,6%. A făcut ceva PSD ca să merite un scor mai mare sau mai mic? Nu prea. (De aceea mă amuză mitul performanței "consultanților israelieni" de la ultimele parlamentare. Numărul de voturi al PSD - 3,2 milioane - a fost <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2016/11/dupa-alegeri-vor-avea-psd-si-alde.html">predictibil</a>. Demobilizarea masivă a altor electorate, din considerente care nu aveau de-a face cu PSD, a fost elementul-cheie atunci).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Voi trece în revistă competitorii la europarlamentare, în ordinea mărimii electoratului maximal, cel surprins de sondajele <a href="https://adevarul.ro/news/politica/sondaj-curs-luna-aprilie-psd-preferat-32-cei-indicat-optiune-vot-europarlamentare-scor-pnl-alianta-2020-usr-plus-1_5ccdb0ec445219c57e3f1b02/index.html">CURS</a> și <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2019/05/o-scurta-decriptare-celui-mai-recent.html">IMAS</a> (cum ar fi scorurile dacă toți cei 10 milioane de oameni care au o opțiune de vot chiar ar vota?). Voi lua în calcul însă și <b>mobilizarea</b>, identificabilă prin sondaje care se concentrează asupra opțiunii de vot a celor foarte hotărâți să vină (<a href="https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2019/03/Sondaj-INSCOP-martie-2019-vot-europarlamentare.pdf">INSCOP</a> din martie și <a href="https://www.g4media.ro/sondaj-comandat-de-usr-plus-pnl-si-psd-sunt-aproape-la-egalitate-alianta-condusa-de-barna-si-ciolos-urmeaza-la-distanta-de-7-puncte-procentuale.html">D&D Research</a>). Nu mă voi aventura să intuiesc gradul de mobilizare al fiecărui electorat în ziua votului, chiar în timp ce citești aceste cuvinte lucrurile putându-se schimba semnificativ într-un fel sau altul. Voi evidenția însă factorii, adică în termenii imaginii de la început: oamenii care cheamă liftul în sus sau în jos.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>PSD</b>. Electorat maximal: fluctuează înfiorător în funcție de ce firmă face sondajul. O medie între CURS și IMAS înseamnă 2,93 milioane, aproape de cotele de dinainte de criza economică, adică din perioada când Băsescu era un zeu. PSD este însă în continuare partidul cu cel mai mare electorat.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mobilizare, factori negativi: UNPR, care poate ciupi 1-2 procențele vitale, și Liviu Dragnea. Detalii după alegeri, dacă va fi cazul.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mobilizare, factori pozitivi: în mod obiectiv mobilizarea votanților PSD este peste media clasei politice atât conform sondajului INSCOP din martie cât și sondajului D&D.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe baza istoriei: Cele 2,09 milioane de pe vremea lui Ponta, de la europarlamentarele din 2014, s-au răsfirat. PSD e acum mai aproape de paradigma din 2007-2009, când făcea jogging între 1,18 și 1,50 milioane voturi. Narațiunea dezvoltată între timp de partid a înghițit PRM (care a luat la ultimele parlamentare 200 de mii de voturi; PRM nu participă la aceste europarlamentare). Forța în rural a PSD este, de asemenea, la cote înalte, probabil fără precedent de la Revoluție încoace.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>PNL</b>.Electorat maximal: 25% din totalul celor care exprimă o opțiune de vot, zic atât CURS cât și IMAS. Adică 25% din 75% din 14,5 milioane = aproximativ 2,7 milioane persoane. Un pic mai mic decât electoratul PSD.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mobilizare, factori negativi: în rural s-a dat un chix zdravăn în 2016, nici în primul tur din 2014 lucrurile nefiind fenomenale.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mobilizare, factori pozitivi: Rareș Bogdan. Mobilizarea votanților PNL este peste media celorlaltor competitori conform sondajului D&D.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe baza istoriei: PNL și PDL au cumulat 1,5 milioane la precedentele europarlamentare. PNL, odată unificat, a obținut 1,44 milioane la ultimele parlamentare. În mod normal, după doi ani de stat în opoziție (ceea ce în România întotdeauna e benefic în planul susținerii publice..) și cu impulsionarea dată de Rareș Bogdan, acest prag de 1,4-1,5 milioane ar trebui depășit acum.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>USRPLUS. </b>Electorat maximal: Aproximativ 1,5 milioane. De două ori și un pic cât USR la parlamentare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mobilizare, factori negativi: E prea puțin unt pentru câtă pâine este, ca să îl citez pe Tolkien. Ca să fiu mai concret, ca și în cazul USR la parlamentarele din 2016 am impresia că pe final se pierde viteză și că pur și simplu e prea mult timp până la alegeri, timp cu care Alianța nu știe ce să facă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mobilizare, factori pozitivi: ... dar ca și în 2016, s-ar putea să nu conteze campania de fel. Asta pentru că, alături de PSD, USRPLUS este o ofertă electorală care se adresează unei clase sociale extrem de bine definită și conștientă de interesele sale.</span><br />
<span style="font-size: large;">În pre-campanie și la debutul campaniei, electoratul USRPLUS era extrem de mobilizat.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe baza istoriei: mai mult decât cele 629 de mii de voturi de la parlamentare. Un milion de voturi ar avea o conotație istorică semnificativă. Per total, există o probabilitate mare să se ajungă la un loc 3 cert și oarecum singuratic, probabil la distanță semnificativă de cele două partide mari dar și de partide mai micuțe, de o singură cifră (ALDE, PMP, UDMR).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>ALDE. </b>Înainte de anul 2017, raportul voturilor PSD vs. ALDE era de 8-la-1.</span><br />
<span style="font-size: large;">Acum a devenit 4,5-la-1 (conform D&D) sau 3-la-1 (conform CURS și INSCOP) sau 2-la-1 (conform IMAS).</span><br />
<span style="font-size: large;">Tăriceanu, practic, avansează pe spațiul lăsat liber de lipsa de carismă a leadership-ului PSD.</span><br />
<span style="font-size: large;"><b><br /></b>
Electorat maximal: Între 1,05 și 1,40 milioane persoane. Cel puțin 10% în cam orice sondaj.</span><br />
<span style="font-size: large;"><b><br /></b>
Mobilizare, factori negativi: Conform sondajelor, electoratul ALDE are o mobilizare sub media clasei politice. Un scor între 5% și 9% e probabil.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mobilizare, factori pozitivi: Nu prea există.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe baza istoriei: ALDE era cât pe ce să rateze intrarea în parlament în 2016 și mă aștept ca această ușoară comoditate a votanților să se manifeste și în acest an, chit că electoratul s-a schimbat/mărit în bună parte. 300-350 mii voturi ar fi de așteptat, o cădere sub 290 mii voturi nu este exclusă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>PMP.</b> Electorat maximal: 500 de mii.</span><br />
<span style="font-size: large;"><b><br /></b> Mobilizare, factori negativi: Mobilizarea electoratului PMP este ușor sub media clasei politice, conform sondajelor.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mobilizare, factori pozitivi: Traian Băsescu nu are mulți fani, dar le știe butoanele.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe baza istoriei: Ca și în 2016, PMP depinde de indisciplina altor electorate maximale pentru a putea depăși pragul. Se poate ajunge la situația în care 20 de mii de votanți ALDE care decid să vină (sau să nu vină) la vot să stabilească, indirect, viitorul PMP.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>Pro România. </b>Spargerea FSN din 1992 a schimbat istoria României, luând pentru întotdeauna zeci de procente de la PSD și, pe termen lung, generând marele coșmar electoral al PSD pe nume Traian Băsescu.</span><br />
<span style="font-size: large;">APR a apărut și, după o ascensiune meteorică, s-a stins la finele anilor '90.</span><br />
<span style="font-size: large;">Tentativele de rupere a PSD se termină, deci, ori la bal ori la spital.</span><br />
<span style="font-size: large;"><b><br /></b>
Electorat maximal: Toți votanții PSD.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Glumesc.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Aproximativ 1,14 milioane.</span><br />
<span style="font-size: large;"><b><br /></b>
Mobilizare, factori negativi: electoratul Pro România are o mobilizare sub cota medie a clasei politice, conform sondajelor.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mobilizare, factori pozitivi: "Amatorii vorbesc despre tactică, profesioniștii studiază logistică" (Robert Barrow, general american). Ei bine, profesioniștii într-ale politicii, când se gândesc la Pro România, se concentrează pe aportul lui Marian Neacșu.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe baza istoriei: Orice distribuție în interiorul sumei PSD+Pro România e teoretic posibilă, de la 24%-și-11% până la 31%-și-2%.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b>UDMR. </b>Caracteristicile specifice ale Uniunii fac dificilă o discuție de amploarea și calitatea necesară. De observat că UDMR nu a obținut niciodată la europarlamentare mai puțin de 5,5% din voturi, și că în afara secuimii se confruntă pentru a doua oară în istoria sa cu o competiție acerbă din partea unei oferte electorale "românești" (prima dată fiind vorba de USL). Ca și în cazul PMP, scorul UDMR depinde de mobilizarea altor electorate, putând ajunge sub mai sus menționatul 5,5% sau dincolo de 7%.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br />PS: la câteva ore după postare a apărut și <a href="https://adevarul.ro/news/politica/barometru-opinie-academiei-romane-psd-continua-prabusirea-sondaje-schimba-prezenta-vot-clasamentul-partidleor-1_5cd930b9445219c57e914900/index.html">un nou sondaj INSCOP</a>, care confirmă în linii mari multe din evaluările de mai sus. Mâine îl voi analiza în detaliu.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Rezumând:</span><br />
<span style="font-size: large;">1. Opoziția e fragmentată - și așa ar și trebui să fie - întrucât nu poate exista o forță politică sau un lider care să fie la fel de atrăgătoare/atrăgător pentru neoprotestantul de 31 de ani din Oradea care are patru copii, hipsterul IT-ist care merge la un concert sau festival în fiecare săptămână de vară și electricianul de 52 de ani din Vaslui care urăște politicienii bogați și aroganți, ca să luăm doar trei tipologii.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Iohannis are o cotă bună în sondaje, printre altele, și pentru că <b>nu </b>se definește decât în raport cu (puținele) teme pe care toate electoratele anti-PSD le au în comun.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. Puterea e fragmentată dintr-un motiv cu totul diferit, și anume raportarea la Liviu Dragnea. Datorită existenței atât a ALDE cât și a Pro România, există nu una, ci două (!) oferte dacă ești anti-Iohannis <b>și</b> nu-ți place Dragnea. Situația este atipică și poate produce deznodăminte interesante.</span><br />
<br />Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-75112669469283744202019-05-09T20:38:00.000+03:002019-05-09T20:38:42.132+03:00De ce face PSD mitinguri?<span style="font-size: large;">M-am gândit serios la asta. Mitingurile costă bani și timp. Nu conving pe nimeni care să nu fie deja convins. Toată lumea știe deja că PSD e tare la organizare, deci iarăși nimic nou. Mai mult liderii riscă să comită gafe, să vadă presa cât de plictisit e publicul și alte tâmpenii sau efecte negative.</span><br />
<span style="font-size: medium;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">După care mi-am dat seama.</span><br />
<span style="font-size: medium;"><br /></span>
<span style="font-size: medium;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PSD face mitinguri ca să arate membrilor PSD din fața televizorului, dar și celor care participă la miting, că Liviu Dragnea încă nu a fugit din țară.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-4828151492081851222019-05-01T13:54:00.000+03:002019-05-01T17:18:36.891+03:00O scurtă decriptare a celui mai recent sondaj IMAS<span style="font-size: large;">El a fost realizat în perioada 12-25 aprilie. Rezultatele se găsesc <a href="https://www.europafm.ro/barometru-europa-fm-cum-ar-vota-romanii-daca-duminica-viitoare-ar-avea-loc-alegeri-europarlamentare/">aici</a> (europarlamentare) și <a href="https://www.europafm.ro/eurobarometru-europa-fm-cum-ar-vota-romanii-daca-duminica-ar-avea-loc-alegeri-prezidentiale/">aici</a> (prezidențiale). Însă <a href="https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23116415-sondaj-imas-pnl-castiga-alegerile-europarlamentare-25-6-iohannis-victorie-fara-emotiila-prezidentiale.htm">aici</a> se află o informație în plus, una vitală și anume câți respondenți au indicat o opțiune de vot. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1010 persoane. </span><span style="font-size: large;">Precizez că estimez populația aflată în țară la 14,5 milioane persoane cu drept de vot. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">1. Încep cu un aspect care poate să pară ciudat. Sondajul nu poate fi folosit pentru a estima în mod precis scorurile la alegerile pentru Parlamentul European. Raportând la populația totală, </span><span style="font-size: large;">10,7 milioane persoane exprimă o opțiune de vot - aproape dublu față de maximul istoric de participare la europarlamentare și, de asemenea, cu 3 milioane mai mult decât votanții de la parlamentare. Sondajul, de fapt, identifică bazinele hiper-maximale ale partidelor - mărimea bălții în care pescuiește fiecare. Este exclus ca un partid să-și poată activa electoratul maximal măcar la o cotă de 90%. Chiar și așa, se poate face o comparație cu parlamentarele din 2016. Trend-urile sunt evidente:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Electoratul maximal al PSD este la <span style="color: red;">2/3</span> din numărul celor care l-au votat în 2016.</span><br />
<span style="font-size: large;">Chiar și făcând suma PSD+Pro România, se ajunge abia la numărul votanților PSD din 2016. Asta în timp ce... :</span><br />
<span style="font-size: large;">Electoratul maximal al ALDE e <span style="color: blue;">triplu</span> față de parlamentare (1,31 milioane votanți potențiali acum, 423 mii atunci).</span><br />
<span style="font-size: large;">Cel al USRPLUS e <span style="color: blue;">aproape triplu</span> față de cel al USR din 2016.</span><br />
<span style="font-size: large;">Cel al PNL e <span style="color: blue;">aproape dublu</span>.</span><br />
<span style="font-size: large;">Cel al PMP e <span style="color: blue;">cu 50% mai mare</span>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PSD și ALDE cumulează 3,63 milioane votanți potențiali.</span><br />
<span style="font-size: large;">Opoziția (PNL, USRPLUS, PMP) cumulează 5,1 milioane.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">(La parlamentare, PSD și ALDE au cumulat 3,65 milioane voturi. Opoziția de azi a cumulat 2,4 milioane).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cele trei paragrafe aflate imediat mai sus reprezintă o sumarizare rapidă a costurilor electorale ale guvernării din ultimii doi ani și jumătate.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. În vederea prezidențialelor, trebuie să avem ochii ațintiți spre turul doi. În cazul Pro România estimez că votanții, indiferent de ce le va spune Victor Ponta între tururi, vor opta mai degrabă anti-Iohannis sau anti-candidatul-susținut-de-opoziția-de-azi. Astfel, la votul pentru partide suma PSD+ALDE+Pro România are </span><span style="font-size: large;">4,88 milioane potențiali votanți, iar candidații lor potențiali la prezidențiale (Dragnea pentru PSD, Tăriceanu pentru ALDE, Ponta pentru Pro România) cumulează 5,11 milioane voturi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-GKna2BZinbk/XMl8Hwsyw1I/AAAAAAAACEc/6XclJUZxVKEMH-FkN8LzDth3WEj39qtCACLcBGAs/s1600/image-2019-05-1-23116438-0-alegeri-prezidentiale.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="719" data-original-width="965" src="https://1.bp.blogspot.com/-GKna2BZinbk/XMl8Hwsyw1I/AAAAAAAACEc/6XclJUZxVKEMH-FkN8LzDth3WEj39qtCACLcBGAs/s1600/image-2019-05-1-23116438-0-alegeri-prezidentiale.png" /></a></div>
<span style="font-size: large;"><i>(poza aparține EuropaFM)</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Partidul cel mai puternic (PSD) are cel mai slab potențial candidat la prezidențiale (Dragnea). Întrucât în acest spațiu nu s-a anunțat oficial niciun candidat, este nițică debandadă. Mai mulți votanți PSD ar opta pentru Tăriceanu sau Ponta (1,25 milioane) decât pentru Dragnea (1,07 milioane). Când și dacă va fi anunțată candidatura la prezidențiale a lui Dragnea sau a altui candidat PSD decât Tăriceanu, va urma o luptă feroce.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe cealaltă parte a spectrului politic, partidele opoziției au un bazin maximal de 5,1 milioane persoane, după cum am scris mai sus, dar candidații lor la prezidențiale operează într-un bazin maximal de 7,07 milioane.</span><span style="font-size: large;"> Iohannis funcționează ca un magnet. Există 450 de mii de votanți PMP care ar opta pentru el și nu pentru Tomac; 220 de mii de votanți USRPLUS ar opta pentru el și nu pentru Cioloș sau Barna. O altă sursă, neinclusă în cele "5,1 milioane", o reprezintă votanții UDMR: </span><span style="font-size: large;">450 de mii dintre ei ar vota Iohannis și nu Hunor.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dacă în turul doi ambele bazine se mobilizează total și luăm în calcul și o prezență moderată în diaspora, candidatul care reprezintă spațiul PSD+ALDE+Pro România pierde la 18% diferență (41% vs 59%).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În mod evident însă candidatul opoziției nu va putea mobiliza toate cele 7,07 milioane de voturi potențiale din țară. (Acum cinci ani, într-un moment de surescitare emoțională majoră Iohannis a captat 5,9 milioane de voturi pe teritoriul României). Nici candidatul puterii de azi nu va putea mobiliza chiar tot, însă va pierde relativ mai puțin. Implicit, ne putem pregăti de un scrutin extrem de strâns, ca de obicei, cu observația că cel puțin deocamdată masa e mai înclinată în defavoarea candidatului PSD sau susținut de PSD decât oricând în acest mileniu cu excepția anului 2004.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3. </span><span style="font-size: large;">În aprilie 2009, adică acum fix un deceniu, când aveam tot un președinte care dorea să fie reales, lucrurile erau extrem de ordonate. Atât la PDL cât și la PNL, pentru fiecare cinci votanți din bazinul maximal al partidului exista încă o persoană care nu ar fi venit la europarlamentare dar ar fi votat candidatul partidului la prezidențiale. PSD era ușor gripat de existența candidaturilor la prezidențiale ale lui Sorin Oprescu și Gigi Becali, eficiența lui Geoană în a atrage votanți PSD fiind inițial redusă, dar până la urmă bărcile au ajuns la mal și Geoană a captat cam tot electoratul maximal al partidului.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Din aceste motive, rezultatele din 2009 de la alegerile pentru Parlamentul European și cele din primul tur al prezidențialelor seamănă ca două picături de apă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">O repetare la cheie a anului 2009 ar însemna în contextul actual:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">a. Canibalizarea lui Tăriceanu de către Dragnea, care preia intenția de vot a întregului electoratul maximal PSD.</span><br />
<span style="font-size: large;">b. O scădere a mobilizării electoratului președintelui în funcție. (Băsescu era la intenție de vot 38-40% în aprilie dar a luat 32% în primul tur).</span><br />
<span style="font-size: large;">c. O candidatură USRPLUS care, în funcție de fidelitatea cu care urmează ruta performantă a lui Crin Antonescu, poate trece de 2 milioane voturi sau dimpotrivă se poate prelinge spre 1 milion. (Similitudinile socio-demografice între electoratul USRPLUS de acum și cel al PNL din 2009 sunt uluitoare. Până și bazinele maximale au valori apropiate: 1,58 milioane PNL atunci, 1,76 milioane USRPLUS acum).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe cifre și fără diaspora, am ajunge aici:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br />Iohannis (PNL) 3,5 milioane voturi</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dragnea (PSD) 2,3 milioane voturi plus votanți de la Pro România - dar nu foarte mulți.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">X (USRPLUS) 1,0-2,5 milioane voturi (probabilitate mare de centrare în spațiul 1,6-2,0 milioane; probabilitatea să depășească candidatul PSD e totuși mică...)</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Tăriceanu (ALDE) minim 1,3 milioane, valoarea concretă depinzând de joncțiunile și suprapunerile cu electoratul Pro România.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">După cum observi, multe ar depinde de cei 1,3 milioane votanți maximali ai Pro România (sau, și mai corect spus, de cei 1,79 milioane votanți potențiali ai lui Ponta).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Iohannis și candidatul USRPLUS ar avea o limită fixă de 7,0 milioane. Votanții se pot mobiliza, împărți și demobiliza în turul unu după cum doresc, întrebarea reală fiind câți dintre ei vor veni la vot în turul doi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Istoria însă nu se repetă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-81106414051202148962019-04-30T15:05:00.000+03:002019-05-01T00:57:53.217+03:00Revoluția și victoria sa - evaluarea perioadei 2017-2019<span style="font-size: large;">În urmă cu un an și jumătate am publicat <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2017/11/revolutia-si-victoria-sa.html">un text</a> de dimensiuni măricele care evalua situația României, <a href="https://sociollogica.blogspot.com/2017/12/revolutia-si-victoria-sa-varianta.html">o variantă prescurtată</a> aflându-se aici.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Și mai pe scurt, lucrurile stau astfel: ne aflăm în mijlocul unui conflict important, de natură socială, economică și politică între două stări de fapt: CRIB (Comunismul Ruralo-Industrial Balcanic) și Revoluția post-industrială. Viața fiecăruia dintre noi e definită de acest conflict și de aceste stări de fapt. Finalitatea operației medicale pe care o va face o rudă apropiată, ce și cum învață copilul tău la școală, subiectele de discuție la întâlnirile cu prietenii, luptele pentru funcții dintr-o instituție de stat, popularitatea unui miting de protest față de orice, oscilările UDMR, calitatea drumurilor județene - totul duce, mai devreme sau târziu pe firul cauzal, spre cele două stări de fapt și conflictul dintre ele. Dacă acest paragraf îți stârnește interesul sau ți se pare neclar, îți recomand să accesezi oricare din cele două link-uri de la începutul postării.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În câteva săptămâni urmează europarlamentare, cu această ocazie România intrând într-un ciclu electoral complex ce va dura, incluzând și parlamentarele din toamna anului viitor, 18 luni. Dar conflictul nu e doar politic. De fapt, se poate argumenta că politica e doar vârful iceberg-ului, un efect mai degrabă decât o cauză. "Frontul" adevărat e în primării, ONG-uri, birourile mediului privat și ale ministerelor, mediul online, milioanele de discuții care au loc săptămânal în jurul cafelelor sau halbelor de bere, etc.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cred că e utilă o evaluare a ce a avut loc de când am publicat textul inițial și până acum. Prinși de evenimentele zilnice, e ușor să uităm lucruri sau să nu vedem perspectiva largă. Mă voi limita în mod conștient la doar câteva aspecte, nu e timp și nu ai răbdare de o reinterpretare detaliată a tot ce s-a întâmplat în ultima perioadă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">* În intervalul de doi ani dintre trimestrul iii al anului 2016 și trimestrul iii al anului 2018, s-au petrecut câteva fenomene economice conforme cu trend-ul istoric deja existent și observat la punctul 13 de <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2017/11/revolutia-si-victoria-sa.html">aici</a>:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">a. Ponderea forței de muncă din sectorul primar al economiei (agricultură+industria extractivă) a continuat să scadă, ajungând la mai puțin de un sfert pentru prima dată în istoria țării.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">b. Ponderea forței de muncă ocupate în sectorul secundar/industrial este la o valoare între minimul și maximul ultimilor ani (29%). I</span><span style="font-size: large;">nvestițiile în industria din Transilvania au dus la</span><span style="font-size: large;"> o creștere a numărului angajaților cu <span style="color: blue;">60 de mii</span>/an, dar creșterea a fost suprascrisă ca pondere de...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">c. ... evoluția forței de muncă din domeniile post-industriale: IT, cultură, consultanță, PR, advertising, imobiliare, intermedieri financiare, turism, comerț și alte activități de înaltă calificare profesională, precum și sistemul medical <i>privat</i> și sistemul de învățământ <i>privat</i>, cele de stat fiind CRIB-izate. În continuare acest sector ocupă locul unu prin comparație cu secundarul (industria și construcțiile) sau primarul (agricultura și activitatea extractivă). Avantajul față de locul doi (secundarul, adică industria și construcțiile) a crescut de la 4,6% (2016) la 6% (2018). În termeni absoluți, creșterea a fost de <span style="color: blue;">100 de mii de persoane</span>/an, depășindu-se astfel borna de 3 milioane de angajați. Reamintesc că acest fenomen are loc în contextul în care populația României pierde din cauze naturale 60 de mii de oameni/an precum și mulți emigranți. Practic, în ceea ce privește numărul oamenilor care lucrează într-un domeniu sau altul, societatea post-industrială mănâncă din ce în ce mai mult dintr-o pizza din ce în ce mai mică.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">O bornă mai importantă se află chiar după colț: în trimestrul patru din 2018, acest sector a ajuns în urma unei creșteri îndelungate să producă 49,75% din valoarea adăugată brută a economiei (adică PIB-ul brut fără consum sau impozite). Iar trend-ul este ascendent. Dacă frazele anterioare ți s-au părut neinteligibile, hai să punem problema simplificând în mod semnificativ: în ceea ce privește bunurile produse în țara noastră, cândva de-a lungul anului 2019 va deveni adevărată formula "valoarea totală a bunurilor produse în România de ramurile economice CRIB < </span><span style="font-size: large;">valoarea totală a bunurilor produse în România de ramurile economice ale </span><span style="font-size: large;">Revoluției".</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Acestea fiind spuse, ritmul de creștere a forței de muncă angrenate în Revoluția post-industrială s-a încetinit, ajungându-se la <span style="color: red;">+0,71%</span>/an. În perioada 2008-2016 era de <span style="color: red;">+0,97%</span>/an...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span><span style="font-size: large;">* Între vara lui 2016 și ianuarie 2018 doar șase județe au câștigat populație rezidentă. (Acest termen înseamnă nașteri <i>plus </i>migrație spre acel județ <i>minus </i>decese <i>minus </i>migrație dinspre acel județ spre alte județe sau străinătate, conform estimărilor INS; populația studențească <i>nu</i> este luată în calcul). Pe creștere sunt Sibiu, Brașov, Iași, Cluj, Timiș și Ilfov - o jerbă de zone în care se dezvoltă domeniile post-industriale sau care (situația Ilfov-ului) atrag publicul post-industrial din apropiere. Campionii pierderilor de populație sunt în genere zone unde CRIB domină, serviciile medicale fiind praf ceea ce reduce durata vieții vârstnicilor și mărește mortalitatea infantilă iar economia este nesustenabilă, în mod real gonind adulții în altă parte: Teleorman (-11142 persoane), Olt (-9426), Buzău (-8713), Galați (-7705), Botoșani (-7688), etc. Există și surprize aici (Prahova -11140) dar și efectele măsurabile ale administrației CRIB din Capitală (-7813). Având în vedere că cele mai recente cifre sunt de acum un an și jumătate și cuprind schimbarea din anteriorul an și jumătate, poți liniștită/liniștit să dublezi toate valorile din acest paragraf ca să vezi ce s-a întâmplat în ultimii trei ani.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span><span style="font-size: large;">* CRIB a organizat un referendum pe o temă perfect subsumată valorilor sale la care, în ciuda susținerii comunității neoprotestante, a dat un chix monumental. <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Referendumul_de_modificare_a_articolului_48_din_Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2niei">Ai uitat?</a></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">* În continuare <a href="https://adevarul.ro/news/bucuresti/Inca-10-milioane-lei-primaria-bucuresti-catedrala-mantuirii-neamului-1_5ca47bca445219c57e08f146/index.html">se pompează bani</a> în Catedrala Mântuirii Neamului deși ... oficial construcția a fost deja sfințită. Întârzierea finalizării Catedralei nu e un accident. Relația CRIB cu infrastructura șchioapătă, aproape peste tot în ariile dominate de CRIB surpându-se clădiri cu importanță simbolică, rețele de furnizare a apei și căldurii, sisteme de livrare a energiei electrice, șosele, școli și toalete construite acum un secol în curțile școlilor, drumuri și mijloace de transport în comun, spitale, poduri și căi ferate. Este vorba de o lume care nu poate să repare, nu știe să repare și nu vrea să repare. <b>Sentimentul acut al morții unui model social</b> se reflectă și în prioritizarea plăcerilor rapide (petreceri cu mici și concerte) completată de ignorarea investițiilor stabile, cu efecte pozitive pe viitor. "Dacă oricum murim toți în câțiva ani, ce mai contează viitorul? Hai să ne bucurăm acum, cât și cum putem..."</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În context, nepăsarea față de copii este criminală și pare a fi mai degrabă înrudită cu modele de relaționare din spațiul ruso-asiatic.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cercul vicios al subdezvoltării va continua, statul nemaiavând bani de investiții iar primarii CRIB fugind de fondurile europene exact ca dracul de tămâie. Pentru că banii aceia nu se pot fura. Iar fără o șpagă sau șpăguță, CRIB n-are sens...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Revenind la discuția privind Catedrala, părți din BOR răspund cu o supunere vehementă (în CRIB așa ceva se poate), mitropolitul Banatului <a href="https://newsweek.ro/actualitate/video-mitropolitul-banatului-laude-desantate-la-adresa-lui-mircea-badea-un-instigator-la-violenta">făcând cauză comună</a> în mod bizar cu un vector CRIB din alt spațiu. CRIB are și umor, întotdeauna fără să vrea: episcopul Hușilor <a href="https://newsweek.ro/actualitate/nou-derapaj-al-episcopului-de-husi-societatea-dominata-de-un-totalitarism-al-progresistilor">luptă</a> cu progresismul în timp ce în județul Vaslui, păstorit de episcopie, se moare de foame, principalii angajatori fiind acolo sistemul public de protecție socială și sistemul public de sănătate. Într-un climat de distanțare aspră a elitei ortodoxe de problemele segmentelor de societate care le sunt geografic și demografic apropiate măcar la nivel teoretic, doar cerul este limita ascensiunii cultelor evanghelice în România.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">* Parcă citindu-mă cu un nesaț suicidal, Liviu Dragnea încearcă să întruchipeze CRIB pe toate planurile. "Nimic ești tu!" e țipătul autentic al elitei CRIB către oamenii dependenți de CRIB, expresia șocului stupefiat al stăpânilor care descoperă că sclavii fac și altceva decât să dea din cap aprobator. În concluzie, Dragnea beneficiază de încrederea a la fel de mulți români ca Băsescu în timpul crizei economice (!), iar dilema în PSD este dacă scorul la europarlamentare va fi la jumătate față de parlamentare sau (uau!) la două treimi...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span><span style="font-size: large;">Revoluția nu e singura cauză a acestei stări de fapt, dar ajută tare mult.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">* Pe 10 august 2018 violența a fost folosită de către stat împotriva Revoluției. Mărturisesc că anticipam că acest eveniment urma să aibă loc peste câțiva ani. Istoria se mișcă repede...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În mod simbolic tunul care arunca apă în manifestanți <a href="https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/momentul-in-care-jandarmii-folosesc-tunul-cu-apa-impotriva-protestatarilor-din-piata-victoriei-video.html">a rămas</a> după câteva secunde ... fără apă. Andropauza CRIB a fost astfel cuprinsă geometric într-o singură imagine.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Alegerile, ca de obicei într-o democrație, vor funcționa drept supapă, altfel am fi avut un 2019 excesiv de interesant.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-niz0Ul89LgA/XMg3znM5jNI/AAAAAAAACEQ/jSosuJbTcN87hIWNWKdAW9-e14_GxGyzgCLcBGAs/s1600/10-august-2018-Gaze-Lacrimogene-la-Protestul-din-Piata-Victoriei-Foto-Octav-Dragan-EUROPAFM.RO-0047.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1000" data-original-width="1500" height="425" src="https://3.bp.blogspot.com/-niz0Ul89LgA/XMg3znM5jNI/AAAAAAAACEQ/jSosuJbTcN87hIWNWKdAW9-e14_GxGyzgCLcBGAs/s640/10-august-2018-Gaze-Lacrimogene-la-Protestul-din-Piata-Victoriei-Foto-Octav-Dragan-EUROPAFM.RO-0047.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="font-size: x-small;">(fotografie realizată de Octav Drăgan, EuropaFM)</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">* Criza de resurse umane a CRIB parcurge drumul dialecticii materialiste dar merge înapoi: pierderile calitative se transformă în pierderi cantitative. Prezența Vioricăi Dăncilă în poziția de prim-ministru este o dovadă excesivă de sinceritate a sistemului. S-a dus epoca ștaif-ului, a ierarhiilor verticale bazate pe respect, a conexiunii bazate pe admirație. În mod tragic, șoferii și secretarele boșilor, acum cu funcții importante în stat, ei înșiși boși, asudă în haine formale, latră onctuos dar cu erori gramaticale sloganele lui Vadim din 2000 și încearcă să cheltuie cât mai vizibil, ratând conexiunea cu oamenii dependenți de CRIB, de care sunt de fapt destul de apropiați social - lucru pe care vor cu disperare să-l uite.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Se va merge însă și mai jos.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span><span style="font-size: large;">* Demos, un partid de stânga în sens modern, nu a reușit să dezvolte capacitatea instituțională pentru a se înscrie la alegerile pentru Parlamentul European și probabil va rata tot ciclul electoral. <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2017/11/revolutia-si-victoria-sa.html">Scriam</a> acum un an și jumătate la punctul 88: "Disputa stânga vs dreapta nu are loc pe scena politică din România, fiind umbrită de mult mai marele război dintre CRIB și lumea post-industrială." Din nefericire am avut dreptate.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Estimez că în 2024 Revoluția va fi destul de puternică pentru a-și putea dezvolta o scenă politică paralelă. În mod inevitabil, cel mai devreme în 2029 aceea va fi <b>scena </b>politică. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">* Mutilarea legilor anti-corupție și scoaterea din peisaj a unor figuri relevante în context (Kovesi, Lazăr) nu a adus nici măcar o fărâmă de bucurie pe fețele vectorilor CRIB. Cred că, încet-încet, începe să le pice fisa că justiția era doar piciorul elefantului, problema cu care se confruntă fiind de fapt mult mai mare...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mă apropii de final cu un citat de acum un an și jumătate: "E ușor să fim prinși în evenimentele unei zile sau unei săptămâni. Forțele istoriei acționează la alt nivel, invizibil dar omniprezent, fără răgaz. Trebuie să ne ridicăm ochii și să ne dăm seama că ne așteaptă niște ani dificili pentru noi ca societate, dar că după ieșirea din furtună situația va cunoaște o îmbunătățire substanțială. În 1990 CRIB era tot. În 2000 domina în mod evident. În 2010 a prins un salt util datorită crizei economice, care i-a dat o nouă viață. Acum e deja o umbră a ce-a fost. Va pleca. Dar România va fi bine."</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Unde suntem acum?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Disperat precum o viespe rănită de moarte, CRIB țipă, zgârie și încearcă să ordoneze ierarhii irelevant-decrepite. Când lumea în care ai crescut, în care te pregăteai să iei șpagă și să colectezi respect de la sclavi-prin-definiție, e pe cale de dispariție până și aerul ți-e dușman (sau, în imagologia actuală a CRIB, "infiltrat de SRI să-ți intre în plămâni și să-ți asculte astfel telefonul"). În următorul an și jumătate, în măsura în care CRIB își conștientizează slăbiciunile va deveni și hiperactiv, violent chiar în manifestări. Însă nu va fi un robot de desene animate, înalt de 40 de etaje, acționând feroce și eficient ci mai degrabă un suferind de schizofrenie paranoică, murmurând febril într-o celulă despre cum paznicii îi strecoară în mâncare droguri care să-l facă fan al Uniunii Europene, despre cum DNA și SPP au pus camere de luat vederi în pereți și despre cum trebuie urgent să evadeze ca să protejeze </span><span style="font-size: large;">tezaurul dacilor </span><span style="font-size: large;">de </span><span style="font-size: large;">multinaționale</span><span style="font-size: large;">. Membrele acestui suferind te pot lovi - însă mintea sa este prea încețoșată pentru a o face într-un mod coerent, care să-i garanteze succesul într-o confruntare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-61268966079670746332019-04-21T15:46:00.000+03:002019-04-21T15:51:16.136+03:00Ființă supremă sau ființă divină? Locul lui Liviu Dragnea în panoplia social-democrației românești<span style="font-size: large;">Viața intelectuală a social-democrației românești este, de câteva luni, scena unei importante dezbateri de înaltă profunzime. Implicațiile sale la nivel național sau internațional nu pot fi subestimate. FIDESZ nu a etalat curiozitatea sa intelectuală pe un subiect similar. PiS lâncezește. Matteo Salvini este, prin comparație, un începător iar Nigel Farage un biet epigon. Reflectorul intelectual al Europei este orientat înspre PSD. Aici, și nu în altă parte, are loc delimitarea ideatică ce va repercuta asupra întregului continent.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Orice sintetizare este prin definiție precară. Dar chiar și astfel, încercând cu scuzele de rigoare să redăm axul central al confruntării doctrinare ce frământă filialele PSD, din Botoșani până în Giurgiu și din Oltenia până la malul mării, întrebarea principală - rotită în zeci de simpozioane, articole, emisiuni TV naționale sau locale, dezbateri publice și mai puțin publice - este:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">"<b>Legătura dintre PSD și Liviu Dragnea este bazată pe faptul că el este o ființă SUPREMĂ sau pe faptul că el este o ființă DIVINĂ?"</b></span><br />
<span style="font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span style="font-size: large;">Observatorul neavizat al frământărilor ideatice din sânul Partidului Social Democrat ar putea fi surprins de faptul că cele două linii de poziționare sunt, de fapt, într-o contradicție profundă. Să ne uităm în dicționarele explicative ale limbii române:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Divin = Provenit de la Dumnezeu. În felul lui Dumnezeu sau al zeilor. În sens figurat: înzestrat cu însușiri cu totul excepționale; minunat (<a href="https://dexonline.ro/definitie/divin">sursa</a>).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Suprem = Cel mai bun. Cel mai mare. Mai presus de toate. Extrem. Ultim. (<a href="https://dexonline.ro/definitie/suprem">sursa</a>).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Membrii, votanții și liderii PSD care susțin că Liviu Dragnea este o ființă divină pun, implicit, accentul pe aspectul de <u>unicitate</u> pe care îl reprezintă el pentru istoria partidului. Legătura dintre el și formațiunea politică este, fără a intra în nuanțe gnoseologice, sacră (și nu profană), emoțională, irepetabilă și inaccesibilă celor din afara PSD. Să nu uităm un lucru: contactul cu divinitatea reprezintă pentru oricine un efort de cunoaștere - unul continuu, un marș al lui Sisif marcat de ezitări, eșecuri și reușite de moment. Practic, niciodată un PSD-ist nu va putea să-l înțeleagă pe Liviu Dragnea, să se dea pe sine cu adevărat și în totalitate președintelui partidului. Conexiunea este inefabilă, adică imposibil de pus în cuvinte. Această tensiune superbă din punct de vedere psihologic, în care partidul este alături și lângă Liviu Dragnea dar niciodată capabil să-i cuprindă existența (cum pot oameni mortali să înțeleagă o ființă divină?!) explică frenezia, dinamismul și adulația de care președintele partidului se bucură în partid.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Sau, de fapt, într-o jumătate a sa. Componentele PSD care îl recunosc pe Liviu Dragnea drept o ființă supremă operează pe altă scală de valori și conform unei paradigme de altă natură. Relativizând, ei îl relaționează pe Liviu Dragnea cu restul scenei politice, a istoriei PSD și cu țara în genere (rezervându-i, în mod evident, o indiscutabilă poziție de întâietate). Liviu Dragnea este <u>cel mai bun</u>, reprezintă culminarea unei evoluții istorice și garantul succeselor viitoare. Reper maximal, fără greș sau tăgadă, el este <u>în</u> această lume sau - scuzați noicismul - <u>întru</u> această lume. (Evident că pentru "diviniști" acest lucru reprezintă o blasfemie veritabilă). Supremismul este rațional; dacă devine irațional, se prelinge în divinism. Supremismul cuantifică la scala istoriei; divinismul îl extrage pe Liviu Dragnea din istorie,<span style="color: blue;"> relaționând</span> <span style="color: blue;">istoria la Liviu Dragnea.</span> Supremismul este național și naționalist; divinismul este universal (Dragnea e un fenomen unic pentru umanitate) și, simultan, strict PSD-ist (comunitatea celor cărora s-a revelat în cea mai mare măsură).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-l52Aw3o_WUY/XLxm_6E6pRI/AAAAAAAACDc/a4O0_lL_zPUP1apeOKh7RbING06HPRhRACLcBGAs/s1600/Partidul_Social_Democrat_logo.svg.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1200" height="320" src="https://4.bp.blogspot.com/-l52Aw3o_WUY/XLxm_6E6pRI/AAAAAAAACDc/a4O0_lL_zPUP1apeOKh7RbING06HPRhRACLcBGAs/s320/Partidul_Social_Democrat_logo.svg.png" width="320" /></a></div>
<span style="font-size: large;"> <i>(Disputa din interiorul PSD e sugerată de logo. Roșul reprezintă supremismul, albul divinismul).</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Întrucât elementele de mai sus au un aer mai degrabă teoretic, să dăm trei demonstrații practice după care câteva concluzii. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"> 1. Când Liviu Dragnea <a href="https://adevarul.ro/news/politica/dragnea-avertizeaza-romani-vor-ramane-case-frigidere-aragaze-voteaza-opozitia-si-a-motivat-iesirea-nervoasa-suceava-1_5cbadde7445219c57ec09378/index.html">spune</a> că USR-PLUS o să fure frigiderele românilor, oamenii din PSD care îl iubesc pe Liviu Dragnea pentru că el este o ființă divină îl cred fără a procesa gândul. Afirmația lui este un adevăr revelat dar dintotdeauna existent și valabil. Ființa divină nu operează în constrângerile temporale ale muritorilor; implicit USR a furat și va fura întotdeauna frigiderele României, <span style="color: blue;">chiar și când USR nu exista sau frigiderele nu fuseseră inventate</span>. </span><br />
<span style="font-size: large;">Prin comparație, "supremiștii" (cei care și-ar da viața lui Liviu Dragnea - și în ceea ce privește viața politică, și-au și dat-o - pentru că el este suprem, și nu pentru că ar fi divin) sunt de părere că Liviu Dragnea are dreptate întrucât el deține adevărul în cea mai mare măsură. Orice adevăr este inferior celui al lui Liviu Dragnea. Dacă USR nu urma să fure frigidere, acum că Dragnea a spus-o Uniunea va începe să le fure. Diferența dintre perspective pare minoră, dar e crucială! Dacă mâine Liviu Dragnea spune că ALDE va fura și mai multe aragaze decât ar fura USR, pentru diviniști acest lucru era adevărat și azi (doar că Dragnea a decis să nu-l spună) în timp ce pentru supremiști este clar că între ziua de azi și cea de mâine președintele partidului a obținut informații noi, care-i permit să evalueze cu justețe indiscutabilă situația (nouă) rezultată.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. Atunci când Liviu Dragnea a făcut afirmația menționată mai sus, el a folosit pluralul "aragaze" în loc de forma uzuală "aragazuri". Din perspectiva diviniștilor, toate dicționarele sunt greșite iar Liviu Dragnea are dreptate (și a avut întotdeauna îndreptate). Prin enunțarea pluralului "aragaze", ființa divină aflată la vârful PSD a redefinit (și chiar, pentru cei atenți la nuanțe, <u>a corectat</u>) gramatica limbii române.</span><br />
<span style="font-size: large;">Prin contrast, din perspectiva supremiștilor, prin definiție mai atenți la conflictele dintre Dragnea și oponenții săi, dicționarele au fost manipulate de statul paralel și de către #rezist în secundele ce au urmat declarației președintelui partidului, pluralul substantivului "aragaz" fiind modificat din "aragaze" în "aragazuri" pentru a se da impresia că Liviu Dragnea a comis o eroare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3. Este evident că, atât prin prisma divinismului cât și a supremismului, Liviu Dragnea va fi candidatul PSD la președinție și va câștiga în mod fulminant turul doi. Dar cum explicăm faptul că în acel tur doi vor exista oameni care vor vota altceva decât Liviu Dragnea? (măcar câțiva).</span><br />
<span style="font-size: large;">Supremiștii vor evidenția forțele ostile, tenebroase și întunecate care se opun lui Liviu Dragnea - și care evident vor fi învinse de către acesta. Diviniștii însă vor pune accentul pe omnipotența și omnisciența lui Liviu Dragnea, mai concret pe imposibilitatea cunoașterii depline a voinței sale. El va fi instrumentat existența unui (mic) vot de opoziție față de sine pentru motive care sunt dincolo de capacitatea de cunoaștere a muritorilor - și care vor fi întotdeauna.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În încheiere:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Din afara PSD, este ușor să subestimezi povara pe care o reprezintă Liviu Dragnea pentru partid. Om de inestimabilă acuitate politică, mai popular decât oricare președinte al PSD din istorie, de incomparabilă sănătate psihică, far al moralității și susținător acerb al democrației interne, Liviu Dragnea a setat și setează standarde extrem de înalte pentru prezent și viitor. Temerea diviniștilor este că Liviu Dragnea este pur și simplu superior în totalitate partidului și că acesta (partidul) nu va putea ține pasul cu exigențele impuse de o personalitate plenară, capabilă să emită judecăți infailibile pe subiecte extrem de diverse, de la producția de porumb la rezerva de aur a României și de la inflație la justiție. Această temere este un tremur subtil și plăpând, dar vizibil celor atenți. Este tremurul iubirii față de divinitate - tremurul conștienței propriei inadecvări sau insuficiențe. Supremiștii însă oferă optimism pentru viitor, susținând că legătura dintre partid și Dragnea este temeinică, solidă, sănătoasă și coerentă. De confruntarea dintre aceste două curente ideologice - venerația adolescentină față de zeu și supunerea necondiționată față de geniu - depinde destinul social-democrației românești din lunile următoare.</span>Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-86213964238136836442019-04-11T12:41:00.002+03:002019-04-11T16:12:05.583+03:00Cum, electoral vorbind, Moldova a ajuns să fie diferită de Muntenia<span style="font-size: large;">În această postare voi face referire la un sondaj CURS efectuat recent care surprinde, cred eu, în mod corect o realitate în schimbare și oarecum surprinzătoare, relevată și de alte sondaje. Mă refer la apariția unei diferențe semnificative între Muntenia și Moldova în planul opțiunilor de vot. Este extrem de probabil ca această diferență să se resimtă la europarlamentare și de asemenea dincolo de ele.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-kQW2Jm2Weow/XK7_V81mdCI/AAAAAAAACCk/usghvLDacZIUlEA4K589aJwJJrZ_rcYHwCLcBGAs/s1600/sondaj-curs.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="427" data-original-width="605" src="https://3.bp.blogspot.com/-kQW2Jm2Weow/XK7_V81mdCI/AAAAAAAACCk/usghvLDacZIUlEA4K589aJwJJrZ_rcYHwCLcBGAs/s1600/sondaj-curs.jpg" /></a></div>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Atrag atenția că în acest text, "</span><span style="font-size: large;">Muntenia" include și Dobrogea, și București-ul. Această precizare este importantă pentru că aceste zone aparent înclină puternic anti-PSD. În tururile doi ale prezidențialelor din acest mileniu (2004, 2009, 2014) din cele trei circumscripții (Tulcea, Constanța, București), adică în 9 scrutine, candidatul PSD la președinție câștigă o singură dată - în Capitală în 2009.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Chiar și luând acest lucru în calcul, odată ce ne uităm spre alte momente decât turul doi, în trecut diferența dintre Moldova și Muntenia trebuia căutată cu lupa.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">La parlamentarele din 2004, de exemplu, scorurile PSD sunt extrem de apropiate:<br />în Muntenia: 40,4 %</span><br />
<span style="font-size: large;">în Moldova: 43,9 %</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Și la fel stau lucrurile pentru Alianța DA:</span><br />
<span style="font-size: large;">în Muntenia: 34%</span><br />
<span style="font-size: large;">în Moldova: 30,9%</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">O oscilație anti-PSD/pro-ADA în Muntenia, datorită București-ului, nimic special.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În 2009, în primul tur al prezidențialelor, situația rămâne similară, ba chiar cele două regiuni sunt și mai apropiate ca rezultate, oscilația anti-PSD a Bucureștiului fiind și mai puțin evidentă:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Candidat: Muntenia / Moldova (în procente)</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Antonescu: 20,5 / 19</span><br />
<span style="font-size: large;">Geoană: 35 / 37,2</span><br />
<span style="font-size: large;">Băsescu: 31,1 / 30</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">CURS ne spune că astăzi lucrurile stau cu totul altfel. ALDE, PMP și, din motive evidente, UDMR au scoruri cvasi-identice în cele două regiuni istorice. În rest, diferențe semnificative:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">- Pro România are un impact de două ori mai mare în Moldova (11%) decât în Muntenia (5%). Suma cu PSD este fixă, PSD stând foarte bine în Muntenia (44%) dar doar acceptabil în Moldova (36%). </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">[În România, am ajuns să credem că "36%" e mult. De fapt, înseamnă că <u>doi</u> din fiecare <u>trei</u> oameni din Moldova care intră într-o secție de votare pun ștampila pe altceva decât pe PSD.]</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Diferența de <span style="color: red;">3,5%</span> dintre scorul PSD în cele două regiuni în 2004 sau de<span style="color: red;"> 2%</span> în 2009 a devenit de <span style="color: red;">8%</span> acum.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">- O situație similară poate fi văzută pe partea cealaltă a spectrului politic. Suma PNL + (USR+PLUS) e constantă în cele două provincii ale Vechiului Regat, fiind atât în Moldova cât și în Muntenia de 32%. Dar în Moldova Alianța stă mai bine (12%) decât în Muntenia (7%), <b>în contextul în care are o bază validată și puternică de susținere în (masiva concentrație de votanți) București-Ilfov</b><b>!</b></span><br />
<span style="font-size: large;"><i><br /></i></span>
<span style="font-size: large;">Ce avem de fapt aici? Vedem în Moldova un apetit mai mare de susținere al opțiunilor altele-decât-cele-principale. PSD și PNL cumulează 69% în Muntenia, aproape de cota ADA+PSD din 2004, când era 74%.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În Moldova însă, suma PNL+PSD este de doar 56%, cu 18% sub suma ADA+PSD din 2004.</span><br />
<span style="font-size: large;"><i><br /></i></span>
<span style="font-size: large;">De ce există în Moldova acest apetit?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">O ipoteză căreia i-am dat atenție, până să mă aplec cu grijă asupra cifrelor, a fost că în Moldova are loc o schimbare socială cu impact asupra intenției de vot, schimbare datorită fluxului semnificativ de bani dinspre emigranții în Vest (din Muntenia rurală și săracă s-a migrat mult timp la București, nu la Barcelona sau la Torino... iar la București sunt mai puțini bani decât în Occident). Ipoteza era susținută de poziționarea din turul doi al alegerilor din 2014 - subperformanța lui Ponta în Moldova mi s-a părut că se datorează și altor factori decât scandalul din diaspora, factori de natură profundă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Nu arunc această ipoteză la gunoi, dar am dubii serioase asupra validității ei. Nu e deloc cert că, odată câteva probleme la vârful PSD rezolvate, votanții Pro România din Moldova nu s-ar întoarce la partid. Eventuale antipatii față de PSD nu s-au manifestat virulent, prin "traversarea străzii" ( = trecere la PNL sau USR) ci prin "mutarea la vecin" (Pro România). Scena nu s-a întors cu susul în jos, ci și-a schimbat doar centrul de greutate. Ca să pun problema altfel, totul ține de perspectivă: opoziția <span style="color: blue;">luată ca întreg</span> poate opina că, prin comparație cu 2004 sau 2009, a recuperat un pic de teren dar nimic fenomenal; din prisma PSD, Moldova în mod cert nu mai e ce a fost odată.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mult mai probabil, vorbim de o enervare din ce în ce mai apăsătoare, pentru care plătesc - aproape freud-ian - forțele politice mari. Muntenia are Ford, Renault și București. Transilvania are la dispoziție autostrăzile din Ungaria și o rețea românească de autostrăzi în întregire. Moldova a fost prin comparație ignorată. Creșterea extrem de rapidă a Iași-ului nu are cum să se răsfrângă asupra întregii regiuni.</span><br />
<span style="font-size: large;">Nu numai factorii economici contează. Sentimentul de abandon și de frustrare are un impact mai mare asupra comportamentului electoral decât cifre seci din tabele. Din fericire, structura clasei politice din această clipă permite preluarea acestor energii.</span><br />
<span style="font-size: large;">Cauzele menționate mai sus - cele cu o bază concretă dar și cele de natură psihologică - nu o să dispară curând. În mod cert, în acest ciclu electoral va mai trebui vorbit despre cum Moldova diferă de Muntenia (cu tot cu București-Ilfov și Dobrogea).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Despre faptul că, în planul susținerii pentru PSD și ALDE, București-ul a ajuns să fie precum restul Munteniei în loc să fie un punct de referință cu totul diferit de restul Vechiului Regat - voi scrie altă dată, în măsura în care și alegerile pentru Parlamentul European vor confirma această mutație.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">(Din 1993 până în 2009 inclusiv, în București au avut loc <span style="color: blue;">28</span> de scrutine de toate felurile, PSD sau candidații săi ocupând primul loc de <span style="color: blue;">8</span> ori.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Din 2013 </span><span style="font-size: large;">până în prezent, în București au avut loc </span><span style="font-size: large;"><span style="color: red;">7</span> scrutine de toate felurile, PSD</span><span style="font-size: large;"> </span><span style="font-size: large;">sau candidații săi</span><span style="font-size: large;"> ocupând primul loc de </span><span style="color: red; font-size: large;">6</span><span style="font-size: large;"> ori.)</span><br />
<br />Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-85273778692727339432019-04-07T12:44:00.001+03:002019-04-07T12:50:35.205+03:00Istoria scorurilor PSD și ale predecesorilor săi<span style="font-size: large;">Mai jos, când vezi referiri la "scorul de la parlamentare", mă refer la scorul de la Senat. Este un reper mai bun, din punctul meu de vedere, decât scorul de la Camera Deputaților, unde pot fi votate și micuțele organizații/partide care reprezintă minoritățile naționale-altele-decât-cea-maghiară.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">67,0% = scorul FSN la alegerile din 1990. Opoziția era atât de slabă că formațiunea politică de pe locul 2 a fost UDMR (!). Da, ăsta e genul de informație cu care atragi atenția la petreceri.</span><br />
<span style="font-size: large;">Scorul FSN este atipic de mare, funcționând mai degrabă drept o validare a Revoluției. Artificialitatea fenomenului devine evidentă când ajungem la următoarele parlamentare, care au loc la doi ani și jumătate după aceea, și la care FSN/FDSN primește o palmă zdravănă. Întrucât această postare e organizată de la cel mai bun scor spre cel mai prost, o să ia ceva timp să ajungem la 1992...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">45,6% = scorul la parlamentarele din 2016. Ar fi multe de zis aici, dar pornesc de la observația că numărul de voturi primit de PSD nu e șocant de mare (3,22 milioane), însă principalul competitor - PNL - e prins pe picior greșit, obținând doar 20,4% din voturi. Chiar și așa, sunt remarcabile scorurile PSD în locuri în genere în care nu performa de obicei - în special Banat și Crișana.</span><br />
<span style="font-size: large;">La nivel istoric, 2016 va fi un reper pentru PSD. Face parte dintr-o epocă atinsă abia în trecere în această postare - cea a USL, Ponta, etc. Epoca aceea, una absolut glorioasă, s-a încheiat. Explic de ce la finalul postării.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">37,6% (și ar fi fost mai mult dacă n-ar fi candidat Diaconu) = scorul la europarlamentarele din 2014. Aceste alegeri au loc în acea epocă fertilă și pozitivă pentru PSD, în acel an partidul și candidatul său la prezidențiale plasându-se în jurul cotei de 40% cam tot timpul. Strategic vorbind, PSD a fost marele beneficiar al crizei economice, captând publicuri noi. Partidul a ieșit cu această ocazie dintr-o "migrenă" pe care o detaliez mai jos. Anul 2014 a fost momentul când partidul funcționa cu toate motoarele pornite, opoziția fiind în reorganizare (USR nu exista, PNL și PDL fuzionau) și deci nu extrem de coerentă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">37,1 % = scorul la parlamentare din 2000. Nemulțumirea față de guvernarea CDR canalizează energiile în două direcții: PSD și Vadim. Acest "37,1%" a fost de faptul punctul ultim al unei lungi prăbușiri care a avut loc de-a lungul anului, PSD fiind în primăvară mult peste 40%. Beneficiarul scăderii PSD a fost PRM.</span><br />
<span style="font-size: large;">O observație interesantă: PSD obține în 2000 cu opt procente <b>mai puțin</b> decât în 2016 deși primește 800 de mii de voturi <b>în plus</b>. În 2000 prezidențialele aveau loc simultan cu parlamentarele, iar prezența era înaltă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">37,1% = scorul la parlamentarele din 2004. Nicio greșeală de scriere: scorul rămâne identic - un fenomen uluitor, erodarea în timpul guvernării fiind un fenomen natural. De ce zero erodare? România intră în NATO, face pași mari spre intrarea în UE (o mare parte din publicul anti-PSD este calmat), veniturile cresc fără inflație, dar opoziția se reorganizează, partidul începe să apese greu pe grumazul societății și acuzațiile de corupție la adresa lui Adrian Năstase costă. Însă doar în turul doi al prezidențialelor, întrucât la parlamentare PSD depășește Alianța DA.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">35-38% = scorul PSD conform CURS și Sociopol în a doua jumătate a anului trecut.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">34,2 % = scorul la parlamentarele din 2008. Nu pare senzațional de fel, în bine sau în rău, dar de fapt marchează cea mai slabă performanță în număr de voturi (2,35 milioane) pentru PSD la parlamentare din istoria sa. Fiind primele parlamentare separate de prezidențiale, nici alte partide nu au fost incredibil de performante - de aceea scorul în procente e acceptabil. Perioada 2005-2009 marchează totuși un punct slab al istoriei PSD, partidul pierzând viteză datorită competiției PDL, un partid cu structuri puternice <b>și</b> un lider (atunci) popular. Voi numi în continuare această epocă "migrena PSD".</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">32-33% = scorul PSD conform CURS și Sociopol în această iarnă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">31,1% = scorul la europarlamentarele din 2009. Parte din "migrena PSD".</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">28-29% = scorul PSD conform IMAS de-a lungul anului trecut.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">28,3% = scorul la parlamentarele din 1992. Pare puțin, dar a fost suficient pentru locul unu. Între parlamentarele precedente (1990) și acestea are loc o prăbușire gigantică a intenției de vot pentru putere, FSN rupându-se în două (tabăra Iliescu și tabăra Roman) și pierzând milioane și milioane de votanți. Se poate afirma că alegerile din 1992 sunt primele scrutine propriu-zise de după Revoluție...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">23,1% = scorul la europarlamentarele din 2007. Parte din "migrena PSD".</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">23,1% = scorul la parlamentare din 1996. După 6 ani și jumătate de guvernare non-stop, PSD (pe atunci PDSR) era ronțăit de aliați. PRM, PUNR, PS și PSM obțin 13% cumulat.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">21,5% = scorul PSD conform IMAS acum. Ultimul reper din această postare. Mai jos nu se poate. <i>Hic sunt dragones.</i> OK, tehnic vorbind, într-un sondaj din 1997 PSD a fost mai jos de atât, dar atunci până la alegeri mai erau ani și ani de zile..</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-Jp_MjBvE8dE/XKnG5LjqOAI/AAAAAAAACCE/1f6okEoKTrcS53kQh5B7QVAjX6ThgDONwCLcBGAs/s1600/627x0.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="627" data-original-width="627" src="https://4.bp.blogspot.com/-Jp_MjBvE8dE/XKnG5LjqOAI/AAAAAAAACCE/1f6okEoKTrcS53kQh5B7QVAjX6ThgDONwCLcBGAs/s1600/627x0.jpg" /></a></div>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: x-small;"><i>(imaginea aparține Europa FM)</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cum de s-a ajuns la acest "21,5%"? Votanții n-au dispărut - doar s-au reorientat. În mod cumva ironic, principalii comunicatori (Liviu Dragnea și Olguța Vasilescu) sunt mai adaptați PSD-ului din anii '90, un partid cu o susținere puternică din partea proletariatului și mediului rural din Vechiul Regat, decât formațiunii politice așa cum a fost ea post-criză, cârmită de Ponta spre un public nițeluș mai sofisticat și aflat peste tot în România. Votantul PSD de până mai ieri - azi fan Pro România sau ALDE - este un birocrat burghez </span><span style="font-size: large;">de cam 50-60 de ani, </span><span style="font-size: large;">cu studii superioare realizate la o universitate mediocră, care locuiește într-un orășel mic (Pașcani sau Slatina dar și Câmpia Turzii) și care vrea să arate la nunta verișorilor pozele făcute la all-inclusive în Turcia. Este jenant pentru el ca, în zâmbetele ironice ale rudelor, să fie nevoit să lase telefonul jos și să dea explicații cu privire la OUG-uri, gafele lui Dăncilă sau alte năzbâtii. Altfel spus, o bună parte din votanții PSD-de-până-mai-ieri sunt oameni cu un puternic simț al propriei valori, elite în mediile pe care le frecventează, deseori respectați ("se descurcă!" / "e om de cuvânt, mi-a promis că mă ajută la chestia aia cu primăria și așa a fost!") și foarte sociabili, extrem de prezenți, vizibili și simpatizați în comunitate. Sensibili la știrbirea propriei imagini, ei derivau plăcere și mândrie din faptul că aparțineau, trup și suflet, PSD - mai ales când "PSD" însemna "Năstase" sau "Ponta", persoane cu un grad înalt de sofisticare prin comparație cu Liviu Dragnea. Această plăcere a dispărut. Teodor Tiță pune punctul pe i când </span><a href="https://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/pesedisti-jenati" style="font-size: x-large;">scrie</a><span style="font-size: large;"> (și mi se pare extrem de relevant că și el pune problema în termeni de 'jenă') : "</span><span style="color: blue; font-size: large;">deși asistăm la o răcire a relațiilor PSD cu un anumit segment de electorat, acești oameni nu merg însă prea departe. Rămîn în sfera de influență pesedistă, însă nu mai doresc să fie asociați cu Liviu Dragnea și mica lui camarilă. I-am numit, deloc peiorativ, pesediști jenați. Votanți care, în mare, sînt de acord cu liniile politice majore ale PSD, însă au obosit să fie făcuți părtași la tot felul de decizii sau situații moralmente dubioase. Nu vor să fie văzuți făcînd scut în jurul unui condamnat penal, nu vor să fie văzuți ca antioccidentali militanți și nici ca retrograzi. Nu vor să fie complici și nici nu se regăsesc în discursul Opoziției. Aleg, după gust, surogate sau avataruri ale PSD care îi fac să fie mai puțin responsabili pentru eșecurile PSD</span><span style="font-size: large;">."</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Nu exclud deloc ideea ca ei până la urmă să se reîntoarcă la partid, caz în care la europarlamentare scorul PSD va începe cu "3". Altfel, partidul va rămâne cu rețelele rurale, </span><span style="font-size: large;">într-o continuă dezagregare din motive demografice și economice, precum și cu publicul eurofob, foarte vârstnic și amar de peste tot din România. Destul pentru intrarea în Parlament - nu și pentru preluarea puterii. Presiunile la care este supus PSD - nu cele identificate public de comunicatori, ci altele, de natură socială, economică și culturală - sunt colosale. Nu pot decât să-mi imaginez stupefacția viitoarei conduceri a partidului când, odată luând hățurile, va conștientiza în mod acut că ani și ani de zile partidul n-a avut nicio direcție, viziune sau plan, și că totul trebuie regândit aproape de la zero.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-36877732126260270222018-11-23T10:07:00.003+02:002018-11-23T13:30:36.956+02:00Înainte de intrarea în ciclul electoral 2019-2020 - o privire de ansamblu<span style="font-size: large;">Presupunând că nu au loc schimbări dramatice, precum o cădere a guvernului sau o părăsire a guvernării de către coaliția actuală cândva în lunile următoare, avem câteva constante sau elemente clare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">1. Există o probabilitate redusă ca scorul PSD+ALDE din 2016 să se mențină. <b>În medie în România o coaliție vine la putere cu 43% din voturi și obține la următorul scrutin parlamentar 31%. </b></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Partidul principal al coaliției (exclud din discuție Alianța DA) este de obicei afectat în mod disproporționat. El vine la putere în medie cu 39% din voturi și pleacă cu 22%. Implicit, partenerii săi de coaliție vin în medie cu 4% din voturi și pleacă cu 9%.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În linii mari situația pare să se mențină și acum. </span><span style="font-size: large;">La ultimele parlamentare ALDE luase 6%. </span><span style="font-size: large;">Nu prea știu de sondaje în care ALDE să aibă mai puțin de 8%. </span><span style="font-size: large;">La ultimele alegeri PSD a luat 47%. </span><span style="font-size: large;">Nu prea știu de sondaje în care să aibă măcar 40% din voturi. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Nu există o regulă absolută conform căreia la guvernare te erodezi. PSD a obținut același scor în 2004 (final de guvernare) ca în 2000 (început de guvernare). Partidele componente ale Alianței DA și-au mărit scorul de la <span style="color: blue;">32%</span> împreună în 2004 la <span style="color: blue;">52%</span> separat în 2008. Dar, <u>în medie</u>, cazi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dacă această guvernare ar fi una stas, ar pierde (43-31)/43 din 53% = 14 procente obținute la ultimele parlamentare. Ar ajunge la un scor total de 39%, distribuit astfel: ALDE 11% iar PSD 28%. Pentru o estimare, personal aș muta 3% de la ALDE la PSD, dar aici depinde de gusturi și, de altfel, nici nu prea contează: p</span><span style="font-size: large;">rimele alegeri din ciclul electoral nu sunt parlamentarele, ci alegerile pentru parlamentul european. Mă aștept ca erodarea să fie mai puțin evidentă la parlamentare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Să ajungem deci la prezidențiale.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. Sociologic asistăm la o cursă strânsă între aeroport și cimitir. Simplificând din motive de spațiu, cele două mari tabere socio-politice pierd constant alegători: 260 de mii de oameni mor în fiecare an (nu toți votau; dar mulți alții îmbătrânesc și, din motive medicale, nu mai pot sau nu mai sunt capabili să voteze) și un număr similar migrează la muncă și mai ales pentru calitatea vieții în Vest. Aportul celor care nu au avut drept de vot în 2014 dar vor avea în 2019 ( = aprox. 900 mii tineri) poate fi șters, din punctul meu de vedere, de faptul că la prezidențiale Iohannis nu va putea produce aceeași emoție ca în 2014.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Egalitate. Sau, din motivele pe care le expun în continuare, mai degrabă menținerea status quo-ului, care nu este echilibrat...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3. Iohannis, altfel un candidat deloc imposibil de învins, are două atu-uri. Unul este lipsa de atractivitate a discursului naționalist-conservator-eurofob pe care PSD îl propagă în spațiul public și îl va propaga și în 2019. Palma zdravănă primită de acest discurs în 2014 nu prea are echivalent în istoria electorală a României; palma primită de un test similar (referendumul privind definirea familiei tradiționale) e un avertisment uluitor de puțin luat în seamă de coaliția actuală. Pe de altă parte le este și imposibil să mai schimbe ceva, inerția partidelor vechi fiind un subiect asupra căruia voi reveni mai jos...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-kcet0jUPgA8/W_e0-TdcMuI/AAAAAAAAB-U/cAl8ji1dwU8bU5YVaQ18sIK5OSjk1a7vwCLcBGAs/s1600/mesaj%2Bcluj.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="368" data-original-width="603" src="https://2.bp.blogspot.com/-kcet0jUPgA8/W_e0-TdcMuI/AAAAAAAAB-U/cAl8ji1dwU8bU5YVaQ18sIK5OSjk1a7vwCLcBGAs/s1600/mesaj%2Bcluj.jpg" /></a></div>
<span style="font-size: large;">(<i>afiș de la un protest din Cluj, noiembrie 2014. Peste un an vom vedea în spațiul public mesaje similare).</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">4. Marea șansă a lui Iohannis nu are de-a face cu identitatea contracandidatului său, din multe puncte de vedere opțiunile fiind interșanjabile. Ce e iubit de PSD (ex. Dăncilă) e de obicei respins de populație. Candidații gândiți în principal în vederea publicului non-PSD (ex. Pop) sunt văzuți de partid drept corp străin. Suma e nulă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Marea șansă a lui Iohannis este respectarea cu cerbicie de către PSD a coordonatelor indicate de Sebastian Lăzăroiu <a href="http://www.contributors.ro/editorial/fie-va-mila-de-voi-domnule-ponta/">aici</a>, un ghid important și în continuare relevant pentru pierderea alegerilor prezidențiale de către cel mai mare partid din România. Se poate spune chiar că, din 2016 încoace, PSD urmează aceste indicații mai bine și mai coerent ca întotdeauna. Aș puncta în special tema elitelor, azi ușor redefinită sub forma influențatorilor, aspect la care PSD stă în continuare nu foarte bine.</span><span style="font-size: large;"> Din lista citată mai sus lipsește deocamdată un mic element - stricarea relațiilor cu ALDE - dar prin prisma acelui text </span><b style="font-size: x-large;">alegerile prezidențiale au fost deja pierdute de către candidatul PSD, oricine ar fi ea sau el</b><span style="font-size: large;">. De ce? Una din axiomele lui Sebastian Lăzăroiu este următoarea: aportul campaniei prezidențiale propriu-zise e limitat și prin definiție supralicitat; ura față de partid se (re)clădește în timp, zi de zi, orășel cu orășel, pas cu pas, instituție a statului acaparată după instituție a statului acaparată, pe baza efortului consecvent și statornic a mii de militanți, șefi puși de partid și baroni atotputernici la nivel local.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Exceptând niște evoluții/involuții uluitoare, vom avea din nou un scrutin în care "PSD=pericol!" va fi tema principală. Ca de obicei mileniul ăsta...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">5. Indiferent de rezultatul prezidențialelor, la locale merită urmărit în special Bucureștiul, un laborator de experimente politice cu impact național garantat. Alianța DA aici s-a validat (multă lume a uitat că doar în București și în Cluj ea a ființat cu ocazia localelor din 2004; succesul înregistrat în aceste localități a permis extinderea alianței spre parlamentare); USL a căpătat energie pe baza victoriei din capitală; din același loc a izvorât vizibilitatea națională a USB/USR precum și cea a Gabrielei Firea.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Efectul nefericit ale situației descrise în paragraful precedent e că de "primărit" nu prea se ocupă nimeni în București, orașul fiind un poligon electoral și atât.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mă aștept ca oamenii excesiv de optimiști vizavi de șansele opoziției de azi în capitală să se pomenească cu un duș rece. Au mult de muncă. Bucureștiul nu mai este cel din anii '90-2000, orașul e bucșit cu pensionari care în genere înclină spre PSD și cu tineri care nu au adresa din cartea de identitate în oraș ( = deci care nu pot vota la locale decât dacă obțin viză de flotant), clasa de mijloc a emigrat și emigrează rapid spre Vest sau Ilfov. Victoriile numeroase ale PSD în oraș din ultimii zece ani nu sunt întâmplătoare, ci surprind o realitate demografică în schimbare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">La momentul localelor pierzătorii de pe urma prezidențialelor vor fi încă <i>groggy</i>. Indiferent dacă PSD sau PNL se va găsi în situația aceasta, inerția acestor partide e mare iar lipsa de creativitate politică e feroce. Acel partid, odată aflat în criză, nu va deține resursele pentru a se revigora din punct de vedere intelectual; nu există carismatici ascunși prin dulapuri, așteptând momentul potrivit pentru a ieși ca să schimbe dinamica națională. După Dragnea sau Orban nu ar veni cine știe ce schimbare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">6. Parlamentarele riscă să fie un scrutin mocirlos, cu rezultate neclare, care vor pune semne mari de întrebare în ceea ce privește stabilitatea guvernării din perioada 2021-2024. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Fiind scrutinul cel mai îndepărtat, iar între prezent și el intervenind cele mai multe variabile, este și greu să emit câteva gânduri rezonabile cu privire la subiect. Din multe motive se poate afirma că <span style="color: blue;">parlamentarele din 2020 vor avea rezultate care nu vor avea nimic în comun cu starea de spirit a României de acum sau, mai concret, cu rezultatele europarlamentarelor de la debut de ciclu electoral</span>:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">A. Nu e clar cât de atrăgătoare va fi oferta (nouă) a pierzătorilor de la prezidențiale. În urma înfrângerii fie PSD fie PNL își va fi schimbat, măcar parțial, identitatea.</span><br />
<span style="font-size: large;">B. Prezența va fi mică chiar și prin comparație cu 2016. </span><span style="font-size: large;">Alegătorii vor fi obosiți - ar fi a cincea oară când vin la vot în 18 luni, după europarlamentare, cele două tururi ale prezidențialelor și locale.</span><span style="font-size: large;"> </span><span style="font-size: large;">E posibil să avem și un "efect Childers", adică o radicalizare a <i>unor, </i>repet: <i>unor </i>votanți altfel obișnuiți în sensul acordării de susținere unor discursuri extremiste, lucru datorat din motive psihologice numărului <u>considerabil</u> de scrutine cu <u>impact emoțional mare</u> într-un <u>timp relativ scurt</u>. </span><br />
<span style="font-size: large;">C. </span><span style="font-size: large;">Structurile partidelor noi vor fi mai puternice decât în 2016 sau chiar la europarlamentare, dar nu e clar cât de 'mai puternice'.</span><br />
<span style="font-size: large;">D. Creativitatea, capacitatea de a capta o temă nouă și atrăgătoare cu care să aduci chiar și o sută de mii de oameni noi la vot vor fi mai importante decât de obicei.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Relevant mi se pare că, </span><span style="font-size: large;">exceptând niște rezultate absolut ieșite din comun,</span><span style="font-size: large;"> identitatea președintelui țării va determina și numele primului ministru. Forța coaliției de guvernare va fi însă marea variabilă determinată de scorurile propriu-zise ale partidelor. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">7. Rezumând, în perioada 2008-2009 am avut un ciclu electoral aparent asemănător: toate tipurile de scrutine într-un an și jumătate. Raportul de forțe s-a menținut constant de-a lungul ciclului: la fiecare 3 voturi pentru PSD, PDL a luat 3 iar PNL 2. A avut loc și o schimbare de gardă ca reacție la un rezultat nemulțumitor, un mecanism despre care estimez că se va activa și acum: după parlamentarele de la jumătate de ciclu, Tăriceanu a fost înlocuit de Antonescu în fruntea PNL. Lucrurile vor fi însă diferite acum întrucât scrutinul cu cea mai mare intensitate (prezidențialele) era atunci la finalul ciclului, o concluzie dramatică, în timp ce acum este al doilea din cele patru scrutine, reducând și mai mult intensitatea și atractivitatea parlamentarelor și părând a prelungi (inutil) activitățile electorale.</span><br />
<br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-43395280195947814902018-11-20T09:05:00.002+02:002018-11-21T09:37:14.694+02:00Cele trei opțiuni ale PSD pentru prezidențiale<span style="font-size: large;">Niciodată în istoria acestui partid nu s-a întâmplat să se ajungă atât de aproape de momentul scrutinului fără a fi evident (măcar neoficial) cine va fi candidatul.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Acest lucru nu e neapărat rău.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-iudaURQR8XQ/W_OyhyyiqUI/AAAAAAAAB90/NxOEO7M7Ukwu1wYV2NXuC7lisVAekp9CgCLcBGAs/s1600/captura-cilindros--644x400.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="644" src="https://3.bp.blogspot.com/-iudaURQR8XQ/W_OyhyyiqUI/AAAAAAAAB90/NxOEO7M7Ukwu1wYV2NXuC7lisVAekp9CgCLcBGAs/s1600/captura-cilindros--644x400.jpg" /></a></div>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Opțiunile PSD sunt:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">1. Ion Aurel Pop, rector al UBB și președinte al Academiei Române. La nivel de discurs reprezintă pentru candidatura lui Ponta din 2014 ce a reprezentat "Întoarcerea Jedi-ului" (Star Wars VI) pentru "O nouă speranță" (Star Wars IV), adică aceleași teme livrate însă mai puternic și mai coerent.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Nu vor exista glumițe cu popcorn. Campania va fi morocănoasă și sobră. Nu e timp de confetti și de optimism, România suferă sub asediul hoardelor modernizării. Trebuie să ne apărăm ființa națională străveche, nu să zâmbim în timp ce păpăm mici cu muștar.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Punct tare: ardelean, poate sparge niște fronturi electorale străvechi. Personal bănuiesc că PSD aleargă după oamenii veniți acum 50-60 de ani din ruralul pur românesc în orașele pur maghiare sau săsești, și care n-au uitat sau iertat vreodată șocul civilizațional, de exemplu votând PUNR, Funar și Vadim fără oprire.</span><br />
<span style="font-size: large;">Însă de vreo zece ani acești oameni încep să nu mai fie.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Punct slab: (în cazul în care se confirmă) e greco-catolic. O linie mare de atac la adresa lui Iohannis, din perspectiva nu electoratului PSD cât a membrilor PSD, e arșice.</span><br />
<span style="font-size: large;">Mai important: omul nu e din partid și al partidului. Va trebui socializat...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Semnale: Plecăciuni și dialoguri cu toate entitățile CRIB în stilul CRIB (alocuțiuni publice formale, interviuri pregătite cu grijă), în special BOR, probabil pentru a se contracara punctul slab. Urmează a se accelera prezențele televizate. Nu-i de mirare: Academia Română însăși este CRIB!</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cine-l susține: percep stilul lui Adrian Năstase.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Șanse: Iohannis e vulnerabil în genere vorbind, deci (și) Pop are o șansă. Nu va câștiga în Cluj-Napoca.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Element neașteptat: își va controla propria campanie? Se va pomeni culegând praful de pe jos după atacuri în trombă ale Olguței Vasilescu sau ale lui Codrin Ștefănescu la adresa președintelui?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Întrebarea doctă: Va fi aceasta campania anti-UE așteptată de atâția vectori? (mai mulți vectori decât procente de votanți, <i>mais enfin</i>).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Întrebarea concretă: Cum va distruge Antena 3 <b>și</b> această campanie prezidențială?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. Viorica Dăncilă, prim-ministru și președinte executiv al PSD. Da, ea ocupă scaunul pe care au stat Năstase sau Cozmâncă și pe care va sta... dar să lăsăm asta pentru altă dată.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Punct tare: om autentic din partid, foarte plăcută de membrii și votanții PSD. E acea tanti de la ghișeu care nu e foarte pricepută dar e drăguță cu toată lumea, cu care se poate vorbi despre boli, seriale și copii, care nu condiționează nimic de șpagă și care în genere e inofensivă dar te face să te simți bine când pleci din sediul acelei instituții. Adică nu te face să înjuri în neștire, ca alte tanti.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Punct slab: Nu e la nivelul funcției actuale, darămite a unei candidaturi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Semnale: <a href="https://www.qmagazine.ro/adevaruri-nespuse-despre-viorica-dancila-si-trist-si-sincer/">Articolul</a> din "Q Magazine", cu tot cu poze, a fost un test. S-a întrebat cineva de ce ar fi fost nevoie de promovarea ei și pentru ce?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cine o susține: Liviu Dragnea. Dacă ea pierde, e vina ei. Dacă ea câștigă, e merită partidului și președintelui său care au făcut o campanie foarte bună și demnă de lăudat.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Șanse: Hehe.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Element neașteptat: Din ura oponenților nu-ți poți reveni. Din ridicol însă da, prin mecanisme simple - poți fi umanizat. Ideal pentru PSD este ca 3 milioane de oameni să râdă de ea în disperare în timp ce busola restului opiniei publice își schimbă lent dar sigur orientarea.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Întrebarea doctă: Cum se va etanșeiza de campania anti-Iohannis a PSD?</span><br />
<span style="font-size: large;">Iată la ce mă refer: în partid există mitul conform căruia la prezidențiale el (partidul) produce întotdeauna campanii corecte, curate, pozitive, de un înalt nivel moral și ideatic, în timp ce <i>doar</i> opoziția la PSD face murdării și răutăți. Acest mit duce la repetarea, la fiecare cinci ani, a acelorași gafe. În consecință va exista - ca de obicei - o disonanță foarte jenantă între campania frumoasă pro-candidat și mesajele de jeg anti-oponent. Iarăși ca de obicei, disonanța va fi amplificată de forța imensă de comunicare a PSD. Mă aștept ca scorurile lui Dăncilă să sufere foarte mult din cauza acestei disonanțe, <i>textura</i> acestei disonanțe fiind mai puternică în cazul ei decât în cazul altor candidaturi menționate mai sus sau mai jos, tocmai pentru că ei însăși o să i se croiască o imagine atât de blândă...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Întrebarea concretă: Cine și de ce mai vine la vot în turul doi?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3. Liviu Dragnea, președintele partidului. Întotdeauna președintele PSD a fost candidatul PSD la prezidențiale...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Punct tare: controlează partidul mai bine decât controla Stalin Uniunea Sovietică în vremurile lui bune.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Punct slab: Mai nepopular decât Băsescu în mijlocul austerității.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Semnale: Ar fi o dovadă de slăbiciune să nu candideze. Cumulează deja atâta forță în partid și stat că ar fi un pas înapoi și o cedare substanțială să <b>nu</b> încerce să asume cât mai multă putere cât mai repede. Punctul de referință pentru cele două fraze anterioare este nu societatea sau clasa politică, ci el însuși.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cine-l susține: destinul.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Șanse: este cam singurul candidat în fața căruia Iohannis sau un alt candidat al opoziției de azi ar avea prima șansă în mod explicit.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Element neașteptat: când va deveni tată?<br /><br />Întrebarea doctă: va lua în turul doi un scor mai rău decât Iliescu în 1996?<br /><br />Întrebarea concretă: dacă Gabriela Firea și Călin Popescu Tăriceanu candidează de asemenea la prezidențiale, va fi oare prima dată când candidatul oficial al PSD ratează turul doi?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cam asta e lista. Ne putem pomeni cu mici surprize, dar nu cred. Lista de mai sus acoperă și scenariul unui Dragnea însetat de putere, și scenariul unui Dragnea calculat, dar și scenariul unei prăbușiri rapide a lui Dragnea urmată de o conducere colectivă chinuită, la rândul ei, de un imens semn de întrebare ("păi și noi pe cine punem candidat peste șase luni???"), semn de întrebare la care Năstase ar da replica. Firea e nepopulară în partid, nu urmează a fi primită în urale nici dacă Dragnea dispare cu totul. A avea drept candidat reprezentatul altei forțe politice ar fi o greșeală strategică fără egal în istoria PSD (sunt de acord <a href="https://adriannastase.ro/2018/09/03/psd-la-rascruce-de-strategii/">aici</a> cu Adrian Năstase) și este de altfel o paradigmă contrară mândriei naturale a partidului ("cel mai mare din România!! cu cei mai mulți membri!!!"). Deci nu se va întâmpla - vezi cazul Antonescu. </span><br />
<span style="font-size: large;">Următoarea jumătate de an va fi una de explorare, cele trei opțiuni menționate mai sus precum și altele minore urmând a fi vânturate în studiouri, promovate în articole de presă și testate în discuții îndelungate la cafeluță & țigari - multe țigări.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-54863984283502012262018-10-08T11:58:00.002+03:002018-10-08T14:42:11.214+03:00Despre referendum în 15 puncte<span style="font-size: large;">1. Daniel David are câteva lucruri importante și originale de spus <a href="https://www.edupedu.ro/analiza-daniel-david-explica-esecul-referendumului-romanii-au-alergie-la-autoritate-religiozitatea-este-foarte-ridicata-dar-pe-un-fond-superstitios/">aici</a>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. S-a vorbit de eșecul BOR. Dar nu s-a observat un alt lucru: UDMR a cerut oamenilor să iasă la vot, iar Kelemen Hunor - într-o aparentă lipsă de intuiție politică - a călătorit de la Arad la Cluj ca să poată să voteze (!), asta când era deja extrem-extrem de târziu iar boicotul etnicilor maghiari era evident.</span><br />
<span style="font-size: large;">Nu e vorba de un incident. Uniunea are momente de sobrietate, echilibru sau maturitate pe care le alternează cu circumstanțe când pare un dromader la Polul Nord, ruptă de societatea în care se află.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Trend-ul istoric părea a fi altul. Era iminent momentul când, în afara secuimii, mai mult de jumătate din etnicii maghiari urmau să voteze altceva decât UDMR. Sintagma UDSR ("Uniunea Democrată a Secuilor din România") părea a deveni relevantă în anii următori. Discuția însă s-a lărgit.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3. Cu excepția lui Alin Teodorescu (vezi ultima întrebare de <a href="https://m.revista22.ro/70273598/alin-teodorescu-psd-este-o-federaie-de-clici-cu-un-unic-decident-naul.html">aici</a>), ca de obicei excepțional în momentele-cheie, prezența scăzută nu a fost anticipată de niciun sondaj și de niciun sociolog. O parte din problemă e metodologică și e gravă, internațională, fundamentală. Dar mai e ceva. Credința în România nu se certifică prin acțiune. Distanța dintre a spune că ești credincios și a face ceva concret este imensă, după cum spuneam <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2018/09/referendumul-coalitiei-pentru-familie.html">aici </a>la punctul 2, un paragraf care mi-a atras multă antipatie din partea site-urilor cu "ortodox" în nume.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Putea fi rezolvată această problemă? Teoretic da. Însă </span><span style="font-size: large;">BOR n-a putut să acopere în câteva zile o prăpăstie care s-a creat în ani și decenii. Sunt prea multe Mercedes-uri în BOR, prea mulți Pomohaci și prea puțină muncă socială, compasiune, luptă pe subiecte care afectează în mod real familiile României. Nu ajungi la 7 milioane de vizualizări <a href="https://www.youtube.com/watch?v=Mfxzzp8E4C0">cu acest clip</a> </span><span style="font-size: large;">așa, din întâmplare. Urmează o luptă internă, blamări reciproce și în mod ideal niște reforme. Pe termen lung un conflict în interiorul ortodoxiei românești cu consecințe serioase și dramatice, instituția fiind deja divizată.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În context, așteaptă-te la o creștere rapidă a cultelor evanghelice/neo-protestante în anii următori. Sunt mult mai eficiente în planul activității în comunitate și deci mult mai credibile când vine vorba de a cere ceva enoriașilor. Precum un vot.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">4. În niciun caz nu au câștigat liberalismul, progresismul, toleranța. (Un referendum având drept subiect legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex ar clarifica asta imediat). A pierdut însă conservatorismul importat ne-dibace. Prezența a fost de fapt colosală având în vedere disonanța dintre prioritățile românilor și tema referendumului. Sunt epocale imaginile cu oameni sofisticați vorbind doct despre pericolul educației de gen unui public care nu are canalizare, locuri de muncă sau un spital funcțional pe o rază de zeci de kilometri.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cu cât inițiativele pentru familia tradițională s-au dus mai spre est, spre societăți aparent religioase dar în realitate sărace, cu atât au eșuat mai grav. În Croația au prins mai bine decât în Slovacia, iar în Slovacia mai bine decât în România. Țara noastră n-are destulă clasă de mijloc așezată, calmă, liniștită și pe cale de consecință conservatoare ca să rezoneze puternic la teme mai complexe din punct de vedere intelectual. <a href="https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwi8urPirfbdAhVKjqQKHelUDowQjRx6BAgBEAU&url=http%3A%2F%2Fworkshop-revival.ro%2Fpiramida-nevoilor-trebuintelor-a-maslow%2F&psig=AOvVaw0o5SsMr_9bJOLSLWRyyDiU&ust=1539071353271497">Maslow</a> a mâncat referendumul.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">5. Un partid al Coaliției ar deschide fronturi noi, dând bătăi de cap PSD (votanții au fost nu vârstnici, ci extrem de vârstnici) și rupând o halcă zdravănă din PNL.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Conectez asta și cu plecarea lui Matei Dobrovie din USR. E bine, apele se așează. Prea mulți oameni politici care cred aceleași lucruri sunt în clipa asta în partide diferite.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">5b. În mod natural partidul Coaliției s-ar rupe în creștini filoatlantici vs putiniști. Dar în 2019-2020 ar crea un vâj, abia după ciclul electoral ar exploda disensiunile.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">6. Impresia generală, la care și eu am achiesat, a fost că PSD nu s-a mobilizat. Dar ce să vezi, turismul electoral <a href="https://www.facebook.com/ProDemocratia/photos/a.321920957818957/2257659590911741/?type=3&theater">a fost colosal</a>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">7. Dragnea a ratat o mare șansă de a-și solidifica imaginea în interiorul și exteriorul partidului. Lumea a uitat deja, dar președintele PSD amenința de ani de zile cu referendumul ăsta ca armă cvasi-electorală. Cele 5 sau 6 sau 7 milioane de voturi cu care s-ar fi mândrit ieri seară pe ecranele televizoarelor nu există.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">După ce și-a asumat referendumul atât de rituos, ar fi trebuit să deconteze. PSD pare însă atât de slab încât nici măcar acum nu-l va da jos. Ceea ce este o veste fenomenală pentru opoziție.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">8. <b>Liviu Dragnea</b>, prin susținerea referendumului și alipirea temei familiei tradiționale de imaginea sa, <b>a făcut mai multe pentru cauza LGBTQ decât orice om politic din istoria României</b>. Milioane de oameni din afara comunității respective privesc acum altfel un subiect care, până acum câțiva ani, n-ar fi fost în dubiu.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">9. Statul român s-a făcut de cacao. Să nu uităm asta. S-au creat condițiile fraudării referendumului, dar degeaba. O prestație rușinoasă și jenantă. Nu ultima. Nu se va deconta nimic de către nimeni...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">10. Ce a făcut Klaus Iohannis a fost total irelevant. E o temă de gândire și asta.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">10b. Ai observat că Gabriela Firea, altfel o promotoare a valorilor tradiționale, n-a votat? De asemenea Tăriceanu a dat un vot pe ascunselea.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Niciun prezidențiabil cu excepția lui Dacian Cioloș n-a utilizat referendumul în mod coerent.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">11. Tabăra pro-referendum trebuie să ceară consultanților banii înapoi. Au repetat premisele campaniei lui Ponta ("Românii sunt proști / propaganda neagră merge / minciunile prind"). Prea mulți consultanți au idei fixe, generate de propriile experiențe și obsesii. Asta în sine nu e rău - idei fixe avem toți! - doar că acest set de idei fixe eșuează din nou și din nou și din nou.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Nu mai suntem în 1992.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Repet: nu mai suntem în 1992.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Din fericire pentru România, PSD are o inerție colosală, e un vas de croazieră de 250 de milioane de tone și va rămâne pe coordonatele deja setate în anii trecuți, răspicat afirmându-și dragostea pentru România-de-acum-20-de-ani într-un <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Anabasis_(Xenophon)">anabasis</a> din ce în ce mai ridicol.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Conform lui Vlad Petreanu, reclama de mai jos a fost furnizată de PSD postului RTV. Este foarte posibil ca o mare parte din reclamele pro-referendum să fi venit ca o surpriză neplăcută pentru Coaliție...</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-yta22kI2B_8/W7sc7U06CSI/AAAAAAAAB8I/gXI3I4Ym9Pkj6KkkP7UdJiBZ5RWelISLQCLcBGAs/s1600/42841954_10156712443619299_7570591689899769856_o.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" src="https://2.bp.blogspot.com/-yta22kI2B_8/W7sc7U06CSI/AAAAAAAAB8I/gXI3I4Ym9Pkj6KkkP7UdJiBZ5RWelISLQCLcBGAs/s1600/42841954_10156712443619299_7570591689899769856_o.jpg" /></a></div>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">12. USR devine din ce în ce mai redutabil. 12 000 de observatori, lucru care trebuie cuplat cu amploarea inițiativei #fărăpenali, după cum <a href="http://www.hrituc.ro/2018/10/07/referendumul-nu-va-trece-ce-efecte-va-avea-asupra-partidelor/">observa</a> Cristian Hrițuc.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">13. Referendumul a arătat existența unor diferențe semnificative (dar nu imense) între sudul și nordul Moldovei. Precum și între Oltenia și restul-Munteniei-inclusiv-Dobrogea. În special primul set de diferențe este relevant și va deveni din ce în ce mai relevant.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">14. România, ca de obicei, complet defazată față de iliberalismul european sau global.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">15. Toate instituțiile CRIB (explic ce înseamnă asta <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2017/12/revolutia-si-victoria-sa-varianta.html">aici</a>) și-au dat silința. Fără eroare sau deviere, partidele din anii '90 (inclusiv UDMR), structurile piramidale, vectorii de comunicare care sunt fani ai sistemelor din trecut s-au mobilizat. Dispunerea pe linia CRIB-versus-societate a fost practic impecabilă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">S-a întâmplat ce scriam la punctul 73 de <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2017/11/revolutia-si-victoria-sa.html">aici</a>: </span><span style="background-color: #fff9ee; font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: large;">dependenții de CRIB deseori [joacă] renghiuri sistemului prin neparticipare sau vot contrar intereselor CRIB. Prin trădarea principalei lor obligații față de CRIB - menținerea prin vot a sistemului la putere - ei își manifestă nemulțumirea față de unul sau mai multe din aspectele funcționării CRIB.</span></span><span style="font-size: large;"><br /><br />Cred că e prima dată în istoria PSD când comunicatori ai partidului (Codrin Ștefănescu și "deputatul mitralieră") afirmă că partidul e supărat pe poporul român. (!!)<br /><br />După eșecul CRIB, urmează radicalizarea. Da, se poate și mai profund. Cum să recunoști că ai greșit? Sau că perspectiva ta asupra lumii sau României e incorectă?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dacă 100 de mii de oameni de factură non-CRIB care altfel ar fi migrat acum nu mai migrează, din referendum România s-a ales cu ceva bun. Costul de 30-40 milioane euro al referendumului pare prin comparație unul mic.</span><br />
<br />
<br />
<div class="_5pbx userContent _3ds9 _3576" data-ad-preview="message" data-ft="{"tn":"K"}" id="js_43" style="background-color: white; border-bottom: none; color: #1d2129; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 1.38; margin-top: 6px; padding-bottom: 12px;">
<div style="display: inline; font-family: inherit;">
<br /></div>
</div>
Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-32504652187725781152018-09-24T13:52:00.000+03:002018-09-29T18:56:48.598+03:00După un an de Cluj - observațiile unui bucureștean<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Această postare reprezintă o excepție de la regula de pe frontispiciul blogului, fiind subiectivă. Experiența ta va fi diferită de a mea măcar în unele privințe.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
De asemenea, trebuie precizat că textul e scris din perspectiva unui bucureștean get-beget mutat la Cluj. Practic asta înseamnă că dacă locuiești acum în alt oraș din Transilvania, Banat, Crișana sau Maramureș, nu toate ideile ce urmează vor fi noutăți sau relevante pentru tine.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">
Ce aș spune cuiva care se gândește dacă să se mute în acest oraș:</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">0. <b>Ce avem aici? </b>Normalitatea despre care scriu românii plecați în Austria sau Danemarca sau Germania etc. În termeni mai clari, România la care visezi, europeană, prosperă, cu bun-simț și respect reciproc, unde se trăiește ca-n Vest și administrația e eficientă... există.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
La nord-vest de Carpați.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">0b. Eu prefer Cluj-ul pentru că e sprințar și - atât conform cifrelor oficiale cât și în practică - un oraș în care tinerii au o pondere mare. Însă normalitatea menționată mai sus este întâlnită, din câte am descoperit, de bucureștenii care s-au mutat cam oriunde în țară dar în afara Vechiului Regat: Sibiu, Timișoara, Oradea etc.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
0c. Bonus pentru numeroasele momente când vei citi amuzat(ă) articole sau status-uri pe Facebook despre "cât de nasoală e România", "cât de nesimțiți și bădărani suntem noi, românii", și, din două click-uri, descoperi că autoarea/autorul locuiește în București, eventual născându-se în Vechiul Regat și apoi venind în București, și îți dai seama că ea/el crede că toată țara e la fel.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">1. <b>Chiriile.</b> "Sunt imense!" îți zic clujenii. E și o oarecare mândrie secretă aici ("Nu rezistă oricine în Cluj!")</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
Cam da. Cu aceiași bani ca în București închiriezi aici o cameră mai puțin: 2 în loc de 3, garsonieră în loc de apartament de două camere etc.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
Chiriile reale nu-s așa mari precum cele din articolele de presă, dar nici așa mici precum cele ale prietenilor tăi clujeni care, în mod inevitabil, au relații bune cu proprietarul încă de acum 4-6 ani, când piața imobiliară arăta altfel.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Lucrurile mi se par a fi compensate de prețurile la cam orice altceva (vezi și punctul următor), care sunt semnificativ mai mici decât în București. Uneori diferența e rizibilă. Inclusiv în hipermarket-uri. Aceeași pungă de chips-uri, același sortiment de bere într-o berărie sau un kilogram de roșii de o calitate anume au prețuri mai mari în București. Pentru a trăi acolo se plătește o taxă invizibilă de 10-15% la cam toate produsele. Și nici nu insist asupra pierderilor din rețelele de apă, gaze naturale etc. care se reflectă în facturi îngroșate, mult mai mari decât cele din Cluj, lucru pe care l-am observat cu ochii mei.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">2. <b>Taxiurile.</b> <span style="font-size: large;">Dacă vii din București vei percepe distanțele cu totul altfel decât oamenii locului, și vei avea nevoie de taxiuri doar până înveți transportul în comun, iar apoi doar noaptea.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">La prima vedere taxi-urile sunt scumpe însă noțiunea de bacșiș e cvasi-non-existentă. Se dă rest întotdeauna.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ce te va surprinde însă e să descoperi că taximetriștii sunt extrem de civilizați. De ce sunt marea majoritate a taximetriștilor din București amari, supărați și încărcați iar cei din Cluj veșnic bine-dispuși? Răspunsul n-are absolut nimic de a face cu prețurile (și la 2,29 RON/km în București va fi același nivel de delăsare), ci trebuie să ajungem la un subiect-cheie <span style="color: red;">pentru extrem de multe aspecte ale vieții în afara Vechiului Regat</span>, și anume...</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
3. <b>Încrederea și legea. </b>În identitatea Europei de Est intră la temelie instituțiile disfuncționale și urbanizarea imperfectă sau în coacere. Unul din efecte este o viață parțial sau determinant situată<i> în afara normelor psihologice aduse de civilizația modernă</i> - într-o copie jalnică a viziunii lui Hobbes trebuie să fii cu ochii în patru tot timpul, nu cumva să fii păcălit, țepuit, înșelat, mințit. Doar în familie poți să ai încredere parțial, toți ceilalți îți vor răul într-un joc de sumă zero. Nu poți să ai încredere în oamenii din jur, în reguli, în instituții formale sau informale - șmecherii se descurcă, cine respectă regulile e fraier, sfaturile avizate sunt dubioase sau merită chestionate, "merge și așa", n-are sens să investești în soluții trainice. Haosul e norma, predictibilitatea e canci, ce e adevărat azi e fals mâine și posibil poimâine. Extinderile situației sunt complexe: "și ce dacă e murdar pe jos? De ce să-ți pese? Oricum altora nu le pasă, de vreme ce au aruncat lucrurile respective pe jos! Nu fii idiot, nu te lupta cu valul, lasă lucrurile așa cum sunt, oricum nu poți schimba nimic".</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">În Europa Centrală și de Vest lucrurile stau altfel nu pentru că oamenii ar fi mai inteligenți sau cu un spirit nativ al moralității mai dezvoltat. Normele de conviețuire urbană s-au așezat în timp, e adevărat pe alte făgașe obiective, de natură istorică, iar a respecta regulile existente este deja a doua natură.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ce scriu mai sus pare a fi teoretic dar se vede în practică în enorm de multe lucruri, de la relația dintre vecinii de bloc și cea a funcționarilor publici față de cetățeni până la atitudinea oamenilor față de spațiile publice sau față de necunoscuți, optimismul general și constructiv din mediul de business de aici sau coagularea societății civile (unde lucrurile în București stau, din fericire, din ce în ce mai bine).</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-size: large;"><span style="font-size: large;">Dacă uiți tot ce-am scris în această postare în afară de un lucru, acesta e cel care trebuie ținut minte.</span></span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-size: large;">Moment bonus: când călătoria cu taxiul costă 7 lei și 20 de bani, dai 10 lei și ți se dau rest 3 lei, după care te cerți cu taximetristul încercând să-i explici că trebuie să-ți dea 2 lei dar în niciun caz 3 (am pățit asta de două ori 😃).</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">4. "<b>S-a stricat Ardealul, nu mai e ce-a fost".</b> Auzi asta în special de la intelectualii mai vârstnici ne-naționaliști.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Pe cifre da, s-au pierdut un milion de sași și șvabi, migrațiile etnicilor maghiari au fost puternice etc. Nenorocirea este incontestabilă.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dacă însă <i>vii din Regat</i>, e greu de imaginat unde <i>era</i> Ardealul <i>odată</i>, având în vedere câte lucrurile sunt funcționale <i>acum</i> la standarde la care în București sau în Regat nici nu poți visa.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">De exemplu, visul maximal unui bucureștean interesat de propriul oraș e să scape de Firea în 2020. Nimeni nu-și permite să creadă că ar putea veni un primar precum Bolojan sau că în 2024 administrația capitalei ar putea ajunge să performeze la nivelul celei a Clujului sau Sibiului. Cine ar exprima asta cu voce tare ar fi luat cu ambulanța direct la spitalul de nebuni.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">5. <b>București. </b>De la distanță o să ți se pară din ce în ce mai apăsat ca fiind o capcană și, ca să o zicem în termeni sobri, un oraș doar parțial europenizat. Sursele de stres sunt multiple, iar oamenii suferă în consecință.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
Te vei gândi des la oamenii incredibili, foc de deștepți și de calificați, indiferent de domeniu, pe care îi cunoști acolo. Unii se vor stinge în mediocritate, cei mai mulți vor migra, dar în prezent îți rămâne strângerea de inimă că niște creiere și suflete fenomenale se mulțumesc cu atât de puțin în ceea ce privește calitatea vieții și ajung să creadă că așa ceva e normal și acceptabil în Europa secolului XXI.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">6. <b>Boc.</b> Îl dăm Bucureștiului pentru 36 de miliarde de miliarde de euro.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
6b. (Glumeam cu cele 36 de miliarde de miliarde. Nu-l dăm pe nimic).</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">7. <b>Verde</b>. Cluj are mai puține parcuri decât București-ul, raportat la suprafață și populație, însă este foarte verde, în special anumite cartiere fiind pline de copaci. Efectul asupra stării de spirit este foarte pozitiv.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">7b. Parcul Central e bine utilizat și îngrijit, realmente îți schimbă vibrațiile sufletului.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">8. <b>Chill</b>. Transilvania, această Californie. De ce să te grăbești? De ce să te stresezi?</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
9. ... cu excepția momentelor când nu e chill. Adică e de muncă. <b>Etica protestantă a lui Max Weber e la putere aici</b>.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">10. <b>Nu întârzia</b>. Ai fi singura persoană care o face.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">10b. Nu, nici măcar un minut.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">10c. Nu, acea circumstanță specială nu e așa de specială și nu reprezintă o scuză.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">11. <b>Cuvântul dat </b>e luat în serios. Asta înseamnă multe avantaje pentru tine ("uau, deci când omul ăla zicea că până poimâine îmi dă cartea, chiar era serios!") dar și responsabilități evidente.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">12. <b>Transportul în comun</b> este eficient, rapid și de încredere. Nimic special dacă ai vizitat deja un oraș din Occident. De exemplu a avea panouri care să-ți arate câte minute mai sunt până la venirea următoarelor autobuze sau tramvaie, linie cu linie, e ceva normal și nu science-fiction.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Orașul e menit a fi folosit de către pietoni și mijloacele de transport în comun, mașinile proprietate personală ocupând un distant loc doi, strategie asumată conștient de primărie (<a href="https://playtech.ro/2018/autobuze-electrice-cluj-napoca/">link</a>). Nu posed mașină aici și mă descurc de minune deși, atenție, la orele clasice de flux maxim (7-9 dimineața și 4-6 după-masa) totul încetinește.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">12b. Traficul rutier din Cluj este o sursă constantă de nemulțumire pentru șoferii clujeni, dar dacă - după cum spuneam la început - vii din București și ai mașină, lucrurile sunt în genere parfum. Asta pentru că termenul tău de referință este, totuși, București, al cincilea cel mai aglomerat oraș din lume în ceea ce privește traficul (<a href="https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21624493-studiu-tomtom-bucurestiul-afla-locul-5-topul-celor-mai-aglomerate-orase-din-lume-soferii-petrec-plus-trafic-circa-57-minute-218-ore.htm">link</a>).</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Evită zona centrală dimineața, <i>toți </i>părinții își duc <i>toți </i>copiii în zona liceelor și școlilor bune în ceea ce pare a fi o suprafață mai mică decât un stadion de fotbal.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
13. <b>Vremea. </b>Extrem de schimbătoare. Două luni pe an poți ieși din casă <i>fără</i> să ai pe braț o geacă, o vestă sau un pulovăr.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">13b. Ghid privind probabilitatea ploii în Cluj:</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dacă plouă acum, </span><span style="font-size: large;">ploaia nu se va întrerupe de fel sau </span><span style="font-size: large;">peste câteva ore va ploua din nou.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Dacă sunt nori, peste câteva ore va ploua.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Dacă e vreme însorită și fără nori, peste o oră o să apară nori și peste câteva ore va ploua.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">13c. Serile de primăvară, toamnă și chiar <i>vară</i> pot fi uluitor de reci, indiferent ce valori a avut temperatura de-a lungul zilei.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">13d. Într-o zi de septembrie sau octombrie poți avea patru anotimpuri: frig de iarnă dimineața, căldură de vară la prânz, răcoarea de primăvară când vine o ploaie după aceea, răcire de toamnă spre seară.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">14. <b>Relațiile inter-etnice</b>. Bune în special în rândul oamenilor tineri. Evident mai bune decât ce visează naționaliștii din Regat care, vorba cuiva pe care nu-l mai identific (scuze), au văzut un etnic maghiar ultima dată în alb-negru, pentru că așa se transmiteau <span style="font-size: large;">în anii '80</span><span style="font-size: large;"> la televizor meciurile în care juca Bölöni.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
Ar fi enorm de multe de zis, dar pe mine personal mă marchează un lucru care pentru alții poate să pară minor: bogăția istoriei orașului și amprenta acestei istorii în plan arhitectural. Cuvintele sunt insuficiente aici; dacă ești genul de om care are o tresărire de emoție puternică atunci când vizitezi cetatea din Sighișoara sau centrul Oradei înțelegi ce vreau să spun.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">15. <b>LBGTQ</b>. În ciuda unor tam-tam-uri punctuale, orașul e probabil ceva mai puțin homofob decât media națională. În 2015 Transilvania (incluzând punctual aici și foarte conservatoarea zonă Crișana) era cea mai <u>pro</u>-căsătorie între persoanele de același sex din cele trei regiuni istorice (link <a href="http://www.ires.com.ro/articol/309/familie-si-viata-de-cuplu-in-romania--perceptii-si-reprezentari">aici</a>, în josul penultimei pagini din Powerpoint), nu cred că lucrurile s-au schimbat.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
16. <b>Aeroportul</b>. Trebuie mărit, dacă se poate ieri. </span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
Indiciu: autobuzul 5 te duce în centru, dar nu oprește fix în fața ieșirii din aeroport ci la 20-30 de metri mai încolo - ceea ce nu e bine. Biletele se iau de la automat.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">17. <b>UBB</b> (adică Universitatea Babeș-Bolyai). Everything is UBB and UBB is everything. Fără mediul universitar orașul ar fi unul trist și limitat. Subliniez în special existența multor profesori tineri și foarte tineri. UBB este atât de dinamică încât pare a nu fi de stat, ci o instituție tipic ardeleană, parte ONG și parte business consecvent.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">18. <b>Lentoarea ardeleană</b> se vede în debitul verbal și cam în nimic altceva.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">19. <b>Accentul</b>. Nu-l vei avea niciodată. Poți să începi însă prin *a* *rosti* *cuvintele* *clar*, *răspicat*, *până* *la* *capăt*, *fără* *să* *mănânci* *silabe*. Ceea ce în genere în viață n-are cum să-ți prindă rău, plus că mai și apuci să gândești oleacă 😉</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">19b. Cuvintele "foarte", "extraordinar", "incredibil de", "extrem de" sunt folosite mai rar aici, de obicei când este realmente cazul. Când vei merge înapoi în București, vei observa că sunt inflaționare.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">(În această postare am încercat să le folosesc doar când este cazul, precum la punctul următor...)</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">20. <b>Coolness</b>: imens. Viața socială și artistică din Cluj este extrem de bogată, imposibil măcar să încerci să ții pasul cu tot ce se întâmplă.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">De asemenea Cluj-ul e <i>cool </i>în sine, ceea ce alte orașe merituoase și solide din punct de vedere economic încă nu au reușit să introducă în imaginea lor. </span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
Bonus negativ (malus) pentru aroganța pe care o poți dezvolta rapid și care este greu de înfrânat.<br />
<br />
21a. <b>Iarna</b>. Deții ciorapi de lână sau suferi o moarte lentă și dureroasă.<br />21b. Nu prea există vânt în Cluj, decât în anumite cartiere, ceea ce înseamnă că - prin comparație cu București - lucrurile sunt mult mai suportabile. Te îmbraci gros, te pui în mișcare și gata, în câteva minute ți-e foarte bine.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">21c. În plan social totul încetinește și poate deveni depresant. Bucuria și energia fenomenală cu care clujenii trăiesc primăvara și vara se datorează în bună parte și iernilor lungi.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
22. <b>Claxoane</b>. Unul pe săptămână. Unul pe săptămână <i>în tot orașul</i>. Dacă ești atât de norocoasă/norocos încât să auzi respectivul claxon, tradiția locală este să-ți pui o dorință.<br />
<br />
[Am inventat această tradiție locală tocmai acum, sună bine].<br />
<br />
23. <b>Politețe</b>. Everywhere. Bună ziua-sărut mâna-mulțumesc-la revedere. Dacă nu ai chestia asta în sânge o dobândești ușor.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">24. <b>Hipermarketuri</b>. Surprinzător de puține deocamdată. MegaImage e la începuturi dar crește geometric, Kaufland, Cora și Lidl domină, părerea despre Profi o țin deocamdată pentru mine.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Nu vei muri de foame dar nici nu vei avea un magazin MegaImage în interiorul cutiei poștale.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">25. <b>Strada </b><b>Piezișă</b> nu doarme niciodată. Dacă strada asta ar fi o tipă, ar fi una cu părul verde, foc de inteligentă, neglijentă cu aspectul ei dar de un erotism puternic. So go visit.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">26. <b>Economia locală</b>. WOW! Franzele clujene, gemuri și dulcețuri ardelenești, salamuri ungurești, ciocolată secuiască (End Ibo! - batonul de lapte cu cacao în foi de vafă reprezintă accesul la alt plan al existenței), farmacii Richter, Câmpul Pâinii/Caromar (dacă te-ai prins de aluzia istorică bravo), Moldovan/Sânnicoara, Panemar: un vocabular de brand-uri cu care te vei familiariza tare repede. Cam totul e mai bun sau gustos decât ce se găsește în București, comparativ.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">De asemenea viața fără Pepco e pustiu.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Brand-urile <i>locale </i>sunt nu numai foarte numeroase ci și puternice. Te poți pomeni ieșind dintr-un magazin, inclusiv hipermarket, cu sacoșa plină de mâncare și alte produse exclusiv clujene. Ceea ce explică multe statistici macro pe care le-ai văzut în ultimii ani despre Transilvania și pe care le vei vedea în anii următori...</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">27. Î</span><span style="font-size: large;">n genere porțiile de <b>cartofi prăjiți</b> sunt duble în Cluj față de București (fără ca prețul să fie două ori mai mare). Nici eu nu înțeleg de ce.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;">28. </span><b>Erori de dezvoltare</b><span style="font-size: large;">: Florești și (în remediere) Bună Ziua. Studiază cu grijă unde și de ce vrei să te muți.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">29. <b>Hard Club</b>. Rock super, 5 lei draft-ul, merită ascensiunea.</span><br />
<span style="font-family: inherit;"><span style="font-size: large;">29b. Nu glumeam când ziceam "ascensiune", dacă nu vrei să iei un taxi</span><span style="font-size: large;"> ia-ți clăparii.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">
<span style="font-size: large;">30. <b>Cutremur</b>. N-avem.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">31. <b>Țânțari</b>. N-avem.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">32. <b>Gabriela Firea. </b>N-avem.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
33. <b>Manele date la maxim joia la două noaptea în mijlocul cartierului</b>. Desigur că nu.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">34. </span><b>Pata Rât</b><span style="font-size: large;">. Avem! Tot orașul așteaptă cu nerăbdare momentul când o să apară un Godzilla de acolo.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">
<br />
După care vom face festival pe tema asta.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
Bonus negativ (malus) pentru faptul că e prea departe de oraș și irelevantă în contextul aprovizionării cu apă ca să mai conteze în mod decisiv pentru segmente mari ale spațiului civic.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">35. <b>Untold</b>. Menționat de clujeni cel mai des în propoziția: "Și, tu unde pleci din oraș de Untold?"<br />
<br />36. <b>PSD</b>. Există undeva departe, precum acea telenovelă nesfârșită la care știi că se uită o verișoară a mătușii tale dar al cărui nume mereu îl încurci (al telenovelei, nu al verișoarei).</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br />
37. <b>Administrație</b>. Bună, rapidă, eficientă, la standarde vestice, inclusiv la instituții ale statului (teoretic naționale) care au sucursale/filiale aici. Ți se va face dor de cozile imense din București, de aparatele de bonuri de ordine care nu merg, de ghișeele la care trebuie să te apleci (în Cluj se stă pe scaun, față în față), de îmbrânceli, de "huo, eu eram la coadă înaintea lu' domnu' ", de momentele când descoperi că lista de documente de pe site nu este aceeași cu cea necesară la ghișeu, de funcționarii acri și supărați, care se răstesc la tine ca la o servitoare de secol 17...<br />
<br />
Glumesc, nu-ți va fi dor deloc.<br />
<br />
Moment bonus: când scrii online pe site-ul primărie despre o defecțiune și e rezolvată în 48 de ore (am pățit 😃).<br />
<span style="color: red;"><br /></span></span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">
38. <b>Centrul</b>. Am ales o poză nițel mai obosită, de toamnă târzie, pentru că Biserica Sf. Mihail e de obicei fotografiată ca și când ar fi ruptă de oraș. Dimpotrivă.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-yX0bYspdDRY/W6YqPvNqFrI/AAAAAAAAB68/7k5HXYnb7DEKS4KqM2behiSenz_KeJWcQCLcBGAs/s1600/11181254_862148180488356_1934968512757550451_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="color: red; font-family: inherit; font-size: large;"><img border="0" data-original-height="518" data-original-width="920" src="https://1.bp.blogspot.com/-yX0bYspdDRY/W6YqPvNqFrI/AAAAAAAAB68/7k5HXYnb7DEKS4KqM2behiSenz_KeJWcQCLcBGAs/s1600/11181254_862148180488356_1934968512757550451_n.jpg" /></span></a></div>
<span style="color: red; font-family: inherit; font-size: x-small;"><span style="color: red; font-size: large;"><i>(imagine via petitieonline.com)</i><br />
</span><span style="font-size: large;"><br />Multe orașe ardelene au un centru mai arătos, dar lucrurile sunt plasate cum trebuie în Cluj ca să auzi clopotul exact la tonalitatea care-ți transmite, prin toți porii, că ești într-un loc perfect conectat la acea lume care se încheie undeva departe, pe malurile Bretaniei, trecând prin Strasburg, Trier, München, Viena și atâtea altele.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">38b. În continuarea frazei de mai sus și la nivelul cel mai subiectiv: nu am inclus Budapesta în listă pentru că, de fapt, seamănă mult mai mult cu Bucureștiul decât cu Clujul - nu în lucrurile rele, ci ca ambianță generală. Cel mai bun punct de referință pentru Cluj (în afara Transilvaniei) ar fi probabil Boston.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">39. <b>Aerul</b>. În practică nimic senzațional. Evident că mai bun decât în București, dar asta nu-i de mirare.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Nu pentru aer proaspăt vii la Cluj - menționez aspectul ca să nu apară confuzii sau neînțelegeri...</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br />
40. <b>Rezerva față de regățeni</b>. Mai mică decât ai crede. Peste 50% din locuitorii Cluj-ului nu s-au născut aici - orașul este din acest punct de vedere extrem de cosmopolit.</span></span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">În genere oamenii își formează o părere despre tine când le explici de ce ai părăsit Bucureștiul. Fii sincer și concis.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">În toată această ecuație intră și protestele stradale, începând cu Colectiv și mai ales momentul "luminițelor", care au schimbat mult în bine părerea ardelenilor despre bucureșteni.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">41. Există câteva <b>lucruri care nu funcționează</b> în Cluj. Poate să pară o ironie sau o glumă ce scriu în continuare, dar acele lucruri sunt la fel de anormale statistic precum lucrurile care funcționează în București.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">42. În loc de concluzie finală: este ciudat dar foarte îmbucurător să faci parte dintr-un succes. În Regat mai există în sensul ăsta Halep și, pentru unii, tururi doi de prezidențiale odată la cinci ani. În rest totul e un gri amar și întârzierea zi cu zi a unei migrații inevitabile spre un loc de muncă mai bine plătit sau la care să fii respectată/respectat, spre o țară în care să poți să te împlinești personal și/sau familial și/sau profesional, spre un loc unde să te simți <i>bine</i>. Vibrația în nord-vest și vest este cu totul alta, lucrurile sunt deja așezate pe drumul corect.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><br /></span>
</span><span style="font-size: large;"><span style="font-family: inherit;">Ca element concret, <b>dacă te gândești să faci pasul decisiv spre părăsirea României, dă înainte de toate o șansă Transilvaniei, Banatului, Crișanei sau Maramureșului</b>. Un an în chirie te va lămuri ce și cum. Selectează-ți orașul cu grijă, fiecare localitate posedă un profil specific și se poate potrivi mai mult (sau mai puțin) circumstanțelor tale profesionale sau familiale. Cunosc bucureșteni strămutați care sunt la fel de fericiți de Brașov sau Sibiu cum sunt eu datorită Clujului, fiecare și-a găsit locul potrivit pentru sine.</span></span>Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-45834382291492620732018-09-24T10:42:00.001+03:002018-09-24T22:09:17.857+03:00Un semn de întrebare privind cei "4,3 milioane care nu muncesc"<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Face
mare vâlvă o știre ProTV despre "4,3 milioane de români care
nu muncesc" (<a href="https://stirileprotv.ro/stiri/social/4-3-milioane-de-romani-stau-degeaba-din-ajutorul-social-si-alocatii-iau-cat-ar-lua-daca-ar-munci-cu-ziua.html?source=biziday">link</a>).
Sursa știrii este, din câte pot să-mi dau seama, o nefericită
înțelegere a limitărilor cu care operează statisticile oficiale.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Institutul
Național de Statistică afirmă că în țară se află 19,2
milioane persoane. Merg pe cifrele lor în continuare...</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Copii
(0-14 ani) sunt 3 milioane.</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Am
ajuns la 16,2 milioane.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Pensionari
5 milioane.</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Am
ajuns la 11,2 milioane.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal;"><span style="font-family: inherit; font-size: large;">Angajați
6,3 milioane (local+stat+privat+durată predeterminată - <a href="https://www.stiripesurse.ro/cifre-oficiale-ca-i-salaria-i-i-pensionari-exista-de-fapt-in-romania_1259227.html">link</a>).
Valoarea mi se pare mare dar acoperă probabil și contractele deja
stinse, lucru echivalat de munca la negru, zilieri neînregistrați,
etc.</span></span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Am
ajuns la 4,9 milioane.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">PFA
și doar atât / patroni și doar atât, adică oameni care nu intră
în niciuna din categoriile de mai sus = câteva sute de mii.</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Probabil
că așa s-a ajuns la 4,3 milioane. Deși aș zice că mai degrabă
ajungi la 4,7 milioane.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Însă,
întrucât atunci când migrezi spre vest nu mai trebuie să dai
statului de știre, Institutul Național de Statistică subestimează
migrația spre vest (oficial la 219 mii de emigranți temporari și
23 de mii definitivi). O estimare moderată, utilă în contextul
acestei postări, ar zice că de fapt sunt nici 3 milioane de oameni
plecați, nici 4 milioane, ci 3,5 milioane.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Scădem
cei 240 de mii înregistrați din cei 3,5 milioane plecați de facto
= 3,25 milioane plecați dar neluați în calcul ca atare.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Revenim
la cele 4,7 milioane. Scădem 3,25 milioane -> am ajuns la 1,45 milioane.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Dar
ce să vezi, mai sus nu am luat în calcul elevii de liceu (600 de
mii) și studenții la licență (400 de mii).</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">De
la 1,45 milioane am ajuns la 450 de mii, un pic peste numărul
persoanelor dependente de venitul minim garantat. Și care de altfel
se află disproporționat de mult în județele unde nu există
locuri de muncă...</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><i>Imagine via economica.net</i>:</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-WJPCzwNs2DU/W6iWpWPTM4I/AAAAAAAAB7g/vFO6k9IpvPk-wQxG0zukFkpWEXVyxNySACLcBGAs/s1600/harta-venituri-minime_75571500.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="443" data-original-width="620" src="https://1.bp.blogspot.com/-WJPCzwNs2DU/W6iWpWPTM4I/AAAAAAAAB7g/vFO6k9IpvPk-wQxG0zukFkpWEXVyxNySACLcBGAs/s1600/harta-venituri-minime_75571500.jpg" /></a></div>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br />
</span></div>
<div style="font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">Cei
4,3 milioane nu sunt disponibili ci sunt undeva prin Italia și
Spania, Germania și Marea Britanie.</span><br />
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"></span><br />
<div style="font-weight: normal; line-height: 115%; margin-bottom: 0in; text-decoration: none;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">
<span style="color: #ce181e;"><span style="font-family: Georgia, serif;"><i> </i></span></span></span></div>
<span style="font-family: inherit; font-size: large;">
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 115%; text-decoration: none;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: Georgia, serif;"><i>Later
edit</i>: Alt mod de a vedea lucrurile, care duce la o concluzie ușor
diferită, este următorul:</span></span></div>
<div style="margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<br />
</div>
<div style="margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-variant: normal;"><span style="font-family: Georgia, serif;"><span style="letter-spacing: normal;"><span style="font-style: normal;"><span style="font-weight: normal;">Raportul
din noiembrie 2017 al BNR (pagina 30 de <a href="http://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=3922&idDocument=26433&directLink=1">aici</a>)
privind inflația face vorbire de "aproximativ 4 milioane
persoane" [inactive]. El se bazează pe o statistică Eurostat
care <a href="https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Inactive">definește</a>
ca inactivi pe oricine nu e angajat, șomer sau liber întreprinzător.</span></span></span></span></span></div>
<div style="margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<br />
</div>
<div style="margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-variant: normal;"><span style="font-family: Georgia, serif;"><span style="letter-spacing: normal;"><span style="font-style: normal;"><span style="font-weight: normal;">Și
anume... conform Eurostat, în România în 2015 erau 15 milioane de
persoane ***cu vârsta între 15 și 74 de ani*** (<a href="https://ec.europa.eu/eurostat/web/lfs/visualisations">link</a>).</span></span></span></span></span></div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-family: Georgia, serif;">Valoarea
e rezonabilă:</span></div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-family: Georgia, serif;">Eram
în 1989 aproape 23 de milioane.</span></div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-family: Georgia, serif;">Minus
un milion = scăderea sporului natural de atunci și până acum.</span></div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-family: Georgia, serif;">1
milion au peste 74 de ani.</span></div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-family: Georgia, serif;">3
milioane au sub 15 ani.</span></div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-family: Georgia, serif;">3
milioane emigrați.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<br />
</div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-family: Georgia, serif;">Din
cei 15 milioane, inactivi conform Eurostat erau 5,9 milioane. Nu 4,0
și nu 4,3 milioane.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<br />
</div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-family: Georgia, serif;">Scădem
milionul de studenți și liceeni.</span></div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="font-family: Georgia, serif;">Scădem
1,9 milioane de pensionari cu vârsta între 65 și 74 de ani care nu
muncesc.</span></div>
<div style="margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<br />
</div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: Georgia, serif;"><span style="color: #1d2129;">Și
ajungem la </span><span style="color: blue;">3 milioane</span><span style="color: #1d2129;">.
Cine sunt ei? În principal pensionarii cu vârsta între 55 și 64
de ani.</span></span></span></div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="color: #1d2129;"><span style="font-family: Georgia, serif;">De
ce spun asta? România are 5 milioane de pensionari.</span></span></div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="color: #1d2129;"><span style="font-family: Georgia, serif;">1
milion au peste 74 de ani; 1,9 milioane între 65 și 74 de ani.</span></span></div>
<div style="font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0in; orphans: 2; widows: 2;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: Georgia, serif;"><span style="color: #1d2129;">Au
rămas </span><span style="color: blue;">2,1 milioane</span><span style="color: #1d2129;">
- pe aceștia îi găsim la Eurostat ca fiind 'inactivi'.</span></span></span></div>
</span></div>
Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-75445316901223325932018-09-22T20:02:00.003+03:002018-09-22T23:51:35.581+03:00Câteva observații din exterior despre cifrele sondajelor comandate de PSD<span style="font-size: large;">Cifrele provin de <a href="https://newsweek.ro/politica/sondaj-psd-dragnea-ia-bataie-de-la-kovesi-psd-ar-pierde-alegerile">aici</a>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Situația în ceea ce privește partidele:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">0. Voi scoate din calcul sondajul efectuat pe 7 iulie, în care rezultatele sunt disonante față de rezultatele sondajelor anterioare sau precedente. De exemplu, PNL depășește nivelul maxim înregistrat în restul verii (26%), adică îl depășește cu ... 13%! situații similare dar în sens invers întâmplându-se cu Pro România și UDMR.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În alte cuvinte, sondajul de pe 7 iulie este un <i>outlier</i>, o curiozitate și o deviație.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Odată ce facem asta, vedem:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">1. Pierdere de viteză în rândul partidelor puterii, atât cumulat cât și separat. Sondaj cu sondaj, în procente:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PSD: 39 - 31 - 28 - 27 - 34 (revenire!) - 31.</span><br />
<span style="font-size: large;">ALDE: 7 - 16 - 9 - 9 - 7 - 4.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Net, PSD pierde 8% iar ALDE 3%.</span><br />
<span style="font-size: large;">Per total, coaliția <span style="color: red;">pierde 11%</span>, ajungând de la 46% la 35%.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. Creștere aproape în oglindă a partidelor opoziției (<span style="color: red;">plus 16%</span>), de la 35% la 51%.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3. Scăderea drastică a persoanelor care spun că ar vota "alt partid" (decât cele indicate), pe măsură ce se îndreaptă spre Mișcarea România Împreună.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Toate aceste cifre sunt prin relatare la 'votanții hotărâți', <span style="color: blue;">25%</span> din populația aflată în țară sau aflați pe liste, în oricare din cele două scenarii un public mult mai mic decât cel care va veni la vot la europarlamentare. Adică cifrele de mai sus fac vorbire despre <b>nucleele dure</b>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Menționez în albastru valoarea de mai sus întrucât la prezidențiale baza de calcul este cu totul alta, și anume între <span style="color: blue;">56-64%</span> (!) din populația aflată în țară.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Te rog să-ți ștergi din minte informațiile de mai sus despre intenția de voturi pe partide, acum ne mutăm de la stadionul din Țăndărei pe San Siro: milioane și milioane de votanți în plus, de la "nuclee dure" trecem la la fluxuri masive de emoție. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ce vedem la prezidențiale, unde s-au făcut sondaje înainte și după 10 august?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Violențele de pe 10 august mobilizează în trei direcții:</span><br />
<span style="font-size: large;">1. Iohannis (+300 mii voturi)</span><br />
<span style="font-size: large;">2. Kovesi, măsurată de PSD ca potențial candidat USR și înainte și după proteste (+300 mii voturi)</span><br />
<span style="font-size: large;">3. Tăriceanu (+600 mii voturi).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Adică ambele tabere mari au câștigat cam la fel de mulți votanți pentru prezidențiabilii lor: 600 de mii fiecare. Polarizare.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dar de unde au pornit?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Tabăra anti-coaliția de guvernare duduia și duduie la turație maximă, numărul celor dispuși să voteze Iohannis, Kovesi sau Cioloș cumulând <u>5,7 milioane votanți înainte</u> de 10 august și <u>6,3 milioane</u> <u>după</u> 10 august, la fiecare din cele două valori trebuind să fie adăugată diaspora (!).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Prin comparație, candidații PSD și ALDE cumulează în primul tur - dacă Dragnea ar candida - <u>2,55 milioane</u> voturi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În variantele de tur doi Iohannis ia 5,5 milioane voturi (constant, indiferent de contracandidat) iar Firea sau Tăriceanu în jur de 3,0 milioane. Ca să avem o idee, Ponta a obținut în <i>primul</i> tur de la alegerile prezidențiale precedente 3,8 milioane voturi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Despre Dragnea nici să nu mai vorbim, Iohannis îl bate în turul doi cu un neverosimil 73%-la-27%, Kovesi îl bate 72-la-28, Cioloș 65-la-35. Măcel.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Când se rearanjează votanții în funcție de cine rămâne în turul doi ("ștafeta" sau "pasa"), candidatul coaliției guvernamentale de azi mai primește câteva sute de mii de voturi (de la 2,55 la 3,0 milioane) și Iohannis pierde câteva sute de mii de voturi (de la 5,7-6,3 milioane ajunge la 5,5 milioane), numai că distanța din primul tur e determinantă. "Ștafeta" spre Kovesi e mai slabă, spre Cioloș și mai slabă, dar în continuare și în toate scenariile punctul de pornire pentru candidații coaliției guvernamentale e prea slab ca să mai conteze.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mai e mult de tot până la prezidențiale dar dacă cifrele sunt veridice, există două posibilități mari și late:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">1. Lucrurile stau exact cum le vedem. <b>Publicul PSD+ALDE e de fapt foarte mic, extrem de împuținat de guvernare, și nu mai poate susține o candidatură solidă de tur doi</b>. Nici măcar în turul unu situația nu e foarte solidă. De exemplu, o candidatură comună USR+MRÎ ar pune probleme lui Tăriceanu, riscând să transforme turul doi într-o bătălie Iohannis vs Kovesi (ceea ce pare realmente incredibil).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Argument în defavoarea tezei: ar fi atipic de grav ca lucrurile să stea așa pentru PSD. Până și Iliescu în 1996, după șase ani consecutivi de guvernare și mandate prezidențiale, a intrat în turul doi de pe locul unu cu 4,0 milioane voturi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Trăim oare 2000-ul PSD-ului?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-scSXP3qcpqw/W6Z0v0wIgxI/AAAAAAAAB7I/g9kn0-UBM6E4CUSC4BWsFSRU3KyQ_4CDQCLcBGAs/s1600/gtDktkqTURBXy80NTNkOGRjMjhkZTQyZjE4MjhkNTFhYzNhNjY2YWY1OC5qcGVnkZMCzQMmAA.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="521" data-original-width="806" src="https://3.bp.blogspot.com/-scSXP3qcpqw/W6Z0v0wIgxI/AAAAAAAAB7I/g9kn0-UBM6E4CUSC4BWsFSRU3KyQ_4CDQCLcBGAs/s1600/gtDktkqTURBXy80NTNkOGRjMjhkZTQyZjE4MjhkNTFhYzNhNjY2YWY1OC5qcGVnkZMCzQMmAA.jpg" /></a></div>
<i><span style="font-size: x-small;">(poza a fost făcută de noizz.ro)</span></i><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">sau</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. Imaginea prezentată de cifrele aparente este incompletă. <b>Publicul care ar înclina spre candidați PSD+ALDE este în continuare consistent, în 2019 se va ajunge din nou la tradiționalele 5,2 milioane de voturi sau pe-acolo, dar acum acest public este extrem de demobilizat de candidații slabi pe care îi are la dispoziție, nici Tăriceanu și nici Dragnea (și nici Ecaterina Andronescu, și nici Gabriela Firea după cum vei vedea în continuare) nefiind foarte apetisanți</b>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Argument în defavoarea tezei: păi hai să continuăm raționamentul din teză. În turul doi ar trebui să vedem milioanele de potențiali susținători ai candidatului PSD sau ALDE înghițind în sec și votând candidatul anti-Iohannis/Kovesi/Cioloș ("n-am votat în primul tur, dar măcar votez în al doilea").</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Însă în turul doi candidații anti-</span><span style="font-size: large;">Iohannis/Kovesi/Cioloș, după cum spuneam, obțin 3,0 milioane voturi.</span><br />
<span style="font-size: large;">Cu mult sub cele 4,9 milioane ale lui Năstase din 2004.</span><br />
<span style="font-size: large;">Cu mult sub cele 5,2 milioane </span><span style="font-size: large;">ale lui Geoană din 2009.</span><br />
<span style="font-size: large;">Cu mult sub cele 5,2 milioane </span><span style="font-size: large;">ale lui Ponta din 2014.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br />Deci nu se mobilizează nici în al doilea tur. Un semnal grav pentru o coaliție care mizează pe discursul anti-Iohannis, anti-Kovesi și anti-Cioloș cu disperare și frenezie de ani de zile.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Apare însă o problemă în plus când afirmăm că acest public nu se mobilizează nici în al doilea tur. P</span><span style="font-size: large;">rezența auto-declarată pentru tururile doi este imensă (10,8 - 11,8 milioane voturi), deci de unde să mai apară acești votanți PSD+ALDE?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În concluzie:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">- Mi se pare remarcabil că, din câte înțeleg, la CEx-ul PSD s-au discutat câte în lună și stele dar nu despre prezidențiale. Nu știu dacă oamenii prezenți acolo înțeleg ce înseamnă o înfrângere la prezidențiale pentru primarii PSD la localele din 2020.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">- Este extrem de posibil ca acea candidatură comună PSD+ALDE să se remonteze, precum Geoană de-a lungul anului 2009, dar punctul de pornire e destul de jos. E nevoie de evoluții multe și în altă dinamică decât cea din ultimul an și jumătate.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">- S-a vorbit mult de criza de resurse umane de la putere. În genere în contextul miniștrilor, secretarilor de stat, șefilor de agenții, etc. Corect. Dar e o criză și de prezidențiabili. Ca reper, cel mai popular politician al puterii, Gabriela Firea, un om cu o prezență mediatică gigantică, pierde în orice scenariu (și împotriva lui Cioloș și a lui Kovesi și a lui Iohannis) mai rău decât a pierdut Ponta în 2014, adică la mai multe procente distanță. În contextul ăsta, rebeliunea ei este de înțeles, se află într-o barcă ce se pierde printre valuri.</span><br />
<br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-57955833717792030472018-09-12T10:20:00.001+03:002018-09-12T20:28:54.596+03:00Referendumul Coaliției pentru Familie - baza statistică de start<span style="font-size: large;">În ultima vreme pe acest blog ai putut citi lucruri mai mult sau mai puțin amuzante. Dar acum revenim la subiectele serioase.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Va fi referendumul valabil și validat?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pentru ca referendumul să producă efecte, <a href="https://legeaz.net/legea-referendumului-3-2000/art-5-dispozitii-generale">e nevoie</a> de îndeplinirea a două condiții:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">- prezența la vot a 30% din cei 18,9 milioane de români <a href="https://www.dcnews.ro/aep-alegeri_588726.html">aflați pe liste</a>. Adică <span style="color: red;">5,67 milioane</span> prezenți. Acest lucru face ca referendumul să fie <b>valabil.</b></span><br />
<span style="font-size: large;">și</span><br />
<span style="font-size: large;">- voturi valide din partea a 25% din cei aflați pe liste. Adică 4,72 milioane voturi valide. Acest lucru face ca referendumul să fie <b>validat</b>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Îndeplinirea primei condiții dar nu și a celei de-a doua e improbabilă. Ne putem imagina că vin la vot 6 milioane și că, în urma unei campanii masive de persuadare, 2 milioane aleg să-și anuleze votul. Însă doar ne putem imagina așa ceva. Întrebarea reală este dacă vin la vot <span style="color: red;">5,67 milioane</span>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Din punctul meu de vedere, nu este cert dacă referendumul va fi sau nu valabil. Dacă însă ar trebui să aleg, în termeni de cazinou, între a pune toți banii pe "va fi valabil" sau "nu va fi valabil", aș întreba câte zile va dura votul și dacă procesul va fi informatizat, aceste elemente fiind în acest moment cele care par a fi determinante.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Să discutăm pe căprării.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">1. <b>La sondaje este egalitate</b>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe de o parte, conform CURS, 27% din populația aflată <i>în țară</i> <a href="https://media.stiripesurse.ro/image/201801/w800/media-151611123662196800.jpg">consideră</a> că referendumul e necesar/foarte necesar. În țară nu suntem toți cei 18,9 milioane de pe liste, ci cel mult 15 milioane. Unii ar spune 14 milioane. Dar hai să rămânem la o estimare de 15 milioane.</span><br />
<span style="font-size: large;">27% din 15 milioane de adulți aflați în țară = <span style="color: blue;">4,05 milioane</span> persoane. Sub pragul necesar.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe de altă parte, un sondaj Avangarde dă speranțe Coaliției. Conform acestuia, la vot ar veni cu siguranță 55%.</span><br />
<span style="font-size: large;">55% din 15 milioane de adulți aflați în țară = <span style="color: red;">8,25 milioane</span> persoane. Peste pragul necesar de 5,67 milioane, și nici măcar n-am contabilizat o parte din cei care afirmă că <i>probabil ar veni </i>(încă 20%).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Nu mă interesează să aleg între Avangarde și CURS. Voi fi neutru, în sensul în care propun o idee fundamentată pe o logică pe care o vei vedea la punctul următor: milioane de oameni <u>spun</u> că ar veni, dar <u>nu simt și nu estimează rațional</u> că tema ar fi vitală pentru viața lor. Aceste milioane sunt decisive.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. <b>Imaginea sociologică macro = avantaj pentru Coaliție</b>.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Pe de o parte, numărul credincioșilor autentici din România este mult mai mic decât numărul celor care afirmă că ar crede în Dumnezeu. Aici Coaliției îi joacă un mare renghi ortodoxia - o ramură a creștinismului bazată în România pe identitate și într-o măsură mai mică pe practică sau credință. Covârșitoarea majoritate a românilor care se auto-identifică drept ortodocși (și care la rândul lor sunt covârșitoarea majoritate a cetățenilor țării) sunt ortodocși doar cu numele, adică <a href="http://mobile.hotnews.ro/stire/22413510">nu merg la biserică, sunt în dezacord cu elemente fundamentale ale credinței creștine (existența sufletului, raiului, diavolului, etc) sau sunt deschiși la influențe ne-creștine (cred în farmece, astrologie, blesteme, descânt, etc)</a></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Concret, doar 24% din români <a href="http://www.pewforum.org/2017/05/10/religious-commitment-and-practices/">afirmă</a> că merg la biserică săptămânal. Să-i credem. 24% din 15 milioane = <span style="color: blue;">3,6 milioane</span>. Sub prag.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Acest lucru este din punctul meu de vedere echilibrat de câteva aspecte care, cumulate, pot urni prezența la vot mult dincolo de cei 3,6 milioane și înspre pragul de 5,7 milioane sau dincolo de el:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2a. Se va testa imaginea instituțiilor religioase, care este de altfel într-un real reviriment. Acum 67% din românii aflați în țară au încredere în acestea (<a href="http://www.puterea.ro/eveniment/sondaj-curs-care-sunt-institutiile-in-care-romanii-au-cea-mai-mare-incredere-169535.html">sursa</a>), conform altei firme de sondare ajungându-se la 69% (<a href="http://www.napocanews.ro/2018/03/sondaj-biserica-depaseste-ue-si-nato-in-increderea-romanilor.html">sursa</a>).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Să zicem 68%. Această pondere din 15 milioane = <span style="color: red;">10,2 milioane</span>. Mult peste prag.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">O întrebare care are de-a face în special cu BOR: poate această instituție mobiliza ortodocșii "strict declarativi", adică diferența dintre cei care merg la biserică și cei care doar afirmă că au încredere în instituție?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2b. Antipatia față de minoritățile sexuale este foarte mare în România, oferind un bazin redutabil de acțiune taberei pro-referendum.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2c. Orașele mici și ruralul, chiar și depopulate de migrație, oferă o plajă considerabilă de acțiune (și voturi) Coaliției și partenerilor săi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2d. Intuiesc, fără să am informații din interior, următorul lucru: Coaliția va duce o campanie majoră și eficientă. Beneficiază în mod cert de o școlire americană pe subiect și de experiența altor scrutine similare în Europa de Est, ceea ce va conta.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2e. Vor exista oameni care vor veni la vot să se opună, ajutând de fapt Coaliția. Și 200 de mii dacă sunt, ei pot conta foarte mult pentru a se determina dacă referendumul e valabil au ba.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<b><span style="font-size: large;">3. Vectorii politici implicați = dezavantaj pentru referendum.</span></b><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Suntem într-un moment de tensiune politică, întrucât a trecut mult timp de la alegerile din 2016 iar coaliția de guvernare a deschis numeroase teme de dezbatere. Țara vrea să joace fotbal și i se dă o minge de volei. E previzibil că se va apuca să încingă o miuță sau să tragă penalty-uri cu mingea pe care o are la dispoziție. Mai concret spus, <u><span style="color: red;">referendumul va căpăta o încărcătură politic-electorală chiar și dacă partidele n-ar vrea acest lucru.</span></u></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3a. PSD, UDMR și PNL au cumulat <span style="color: blue;">5,1 milioane voturi</span> (sub prag) la alegeri parlamentare de care le depindea traiul și viitorul. Și să vrea Dragnea sau L. Orban ca organizațiile să fie hiper-mobilizate, n-o să poată să-și stimuleze membrii din Râmnicu Vâlcea sau Turnu Măgurele sau Botoșani cum ar face-o alegerile electorale propriu-zise.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dacă logica referendumului devine 'partidele vechi vs. România', Coaliția va avea probleme.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">O mare parte din publicul mobilizabil de partide se suprapune cu cel mobilizabil de către BOR; mă refer la oamenii în special mai vârstnici, care aparțin unor comunități mici, bazate pe ordine și predictibilitate și care privesc cu bunăvoință mesajele figurilor cu autoritate formală din localitatea lor.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3b. Asumarea de către Liviu Dragnea a referendumului este un item periculos pentru Coaliție. Printre altele mai ales pentru că o parte consistentă a PSD vrea să-l faulteze cu orice chip, inclusiv prin sabotarea referendumului. Lipirea feței lui Dragnea de referendum, în contextul unui eșec al acestuia, ar permite PSD să aloce înfrângerea referendumului lui Dragnea însuși.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3c. Gabriela Firea poate încerca să-și asume referendumul într-o măsură chiar mai mare decât Dragnea, lucru deloc imposibil având în vedere sumele virate de primăria capitalei Catedralei Mântuirii Neamului și preluarea de către Firea a temelor tradiționaliste ale lui Ponta din 2014. </span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Lucrurile nu sunt roze pentru Coaliție dacă referendumul devine "Referendumul pro/contra Firea". În primarul capitalei <a href="https://www.mediafax.ro/politic/sondaj-sociopol-in-cine-au-incredere-romanii-raed-arafat-gabriela-firea-si-klaus-iohannis-cati-dintre-romani-vor-schimbarea-guvernului-17312468">aveau încredere</a> înainte de conflictul ei cu Liviu Dragnea 25% din românii aflați în țară, adică <span style="color: blue;">3,75 milioane</span> persoane (sub prag).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Am dubii că există sute de mii de fani Firea care n-ar fi venit la referendum dar acum ar face-o pentru că ea le cere acest lucru. Am dubii, dar este posibil.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3d. O retragere tăcută, <i>de facto,</i> a PNL din prim-plan ar transforma referendumul într-unul cu privire la ... PSD, ceea ce în mod cert Coaliția pentru Familie nu dorește. Printre altele și pentru că PSD, singur, n-a mai strâns 6 milioane de voturi <i>pentru sine</i> de prin anii '90.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Per total, în relația cu partidele Coaliția pentru Familie are o dilemă. Clasa politică, în mod ideal, ar trebui să-i livreze voturi însă să stea undeva în fundal, tăcută și dacă se poate invizibilă. Dar, prin definiție, politicienii nu-și vor mobiliza structurile decât dacă au ceva de câștigat, adică dacă au cum să trâmbițeze la posturile de televiziune reușita referendumului, anterior încercând să marcheze puncte de popularitate și în timpul campaniei de promovare a acestuia.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<b><span style="font-size: large;">4. Estimare prudentă = pe muchie sau totul devine un scandal în ziua 2.</span></b><br />
<span style="font-size: large;"><b><br /></b>
Evident că pot să apară tot felul de năzbâtii în perioada campaniei pentru referendum, de la OUG-uri la o suspendare de președinte și o cădere de guvern. Dacă însă ele nu apar, iar referendumul are loc într-o singură zi, Coaliția va avea o sarcină dificilă (dar nu imposibilă!). În textul de mai sus am înșirat câțiva factori care-i sunt defavorabili dar migrația spre Vest va fi, de fapt, bariera principală. Acești milioane de oameni aflați pe liste dar pe care BOR, PNL sau PSD nu-i pot trage de mânecă urcă <i>de facto</i> pragul necesar extrem de sus. (E greu să aduci la vot 30% din locuitorii unui orășel din Moldova din care au plecat în străinătate 45% din adulți. Prezența reală pe care trebuie să o atingi este 30/55 = 54,5%, adică una de alegeri prezidențiale).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-oz189bzCMcc/W5i6pYJrkBI/AAAAAAAAB6Y/gtY8EHQGDVEtE20jdQYvDvRhBbSG7evgACLcBGAs/s1600/maxresdefault.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="360" src="https://2.bp.blogspot.com/-oz189bzCMcc/W5i6pYJrkBI/AAAAAAAAB6Y/gtY8EHQGDVEtE20jdQYvDvRhBbSG7evgACLcBGAs/s640/maxresdefault.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="font-size: x-small;">(imagine via Youtube.com / A Dangerous Business - When the Cows Come Home - Rural Romania)</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dacă votul are loc de-a lungul a două zile, pragul va fi atins dar cu costuri de imagine considerabile pentru cine se va apuca să încalce legea. Nu este exclus ca elementele stridente ale zilei 2 să suprascrie cu mult tema referendumului și să devină norul întunecat al toamnei.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Indiferent dacă vorbim de o zi sau de două, ce se va întâmpla în miile din secții din rural după lăsarea întunericului este vital. România a folosit la ultimele parlamentare un sistem informatizat atât de greu de fraudat și de bun încât permitea observarea în timp real inclusiv a distribuției pe vârste și gen a votanților. Menținerea acestui sistem și la referendum poate fi factorul-cheie în a determina dacă el va avea succes au ba. Mă aștept însă ca săptămânile următoare să ducă la apariția unor elemente noi care să încline balanța în mod hotărâtor într-o direcție sau în alta.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">PS: Pentru cei interesați de perspectiva macro-istorică: <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2017/12/revolutia-si-victoria-sa-varianta.html">CRIB</a> are în acest set de circumstanțe un aliat important, și anume spațiul neo-protestant transilvan, în anumite privințe un factor major în modernizarea țării. Mă aștept ca referendumul să fie canibalizat de CRIB, acesta încercând să puncteze o victorie importantă pentru propria sa stare de spirit. În teorie are multe atu-uri (printre care și aliatul de care vorbeam mai devreme), iar un eșec pe teritoriul său nativ de acțiune (să-l definim rapid: controlul asupra ruralului; exercitarea autorității formale; managerierea unui scrutin național) ar fi un semnal interesant cu privire la amploarea regresului său din ultimii ani.</span><br />
<br />Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-55505535515249044822018-08-15T01:14:00.004+03:002018-08-15T01:49:49.531+03:00Ce ar scrie acum Ion Iliescu<span style="font-size: large;">Dragi membri ai Partidului Social Democrat,</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">După o viață îndelungată în politică, după multiple victorii în alegeri prezidențiale, în virtutea experienței mele ca politician de vârf al partidului, îmi permit să spun câteva gânduri care mă frământă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ideologic, partidul se află pe un drum care nu oferă beneficii electorale majore. Patriotismul, apelul la valorile tradiționale și naționalismul economic sunt doar paliative pentru România de azi. Nu aud în partid voci care să vorbească despre inegalitățile de dezvoltare dintre regiuni istorice, dintre rural și urban, dintre orașele foarte mici și metropole. Partidul a pornit pe un făgaș conservator, rupt de realitățile stângii moderne. Milioane de voturi sunt abandonate și ignorate. Mai mult de jumătate din România suferă, iar partidul ignoră România suferindă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Un om, indiferent cât ar fi de inteligent sau educat, nu poate îmbrățișa cu înțelepciune toate problemele unei țări. Are nevoie de echipe consistente, de consilieri eficienți, de departamente coerente care să realizeze analize utile. Fără ele guvernarea seacă iar discursul partidului devine sărac. Expertiza profesională a guvernării este în acest moment limitată. Pericolul este mortal.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Alegerile prezidențiale din 2019 vor defini destinul partidului pentru mai mulți ani. Este nevoie de un candidat echilibrat, capabil să privească în ochi atât electoratele dinamice ale marilor orașe cât și pe cei în nevoie de ajutor și susținere. Este nevoie de un garant al democrației, un lider care să asigure dezvoltarea țării și simultan pacea socială. Mă tem că partidul se îndepărtează de acest făgaș.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Cu respect și stimă pentru fiecare membru, doresc să semnalez nevoia unei reorientări rapide. Barca partidului se îndreaptă spre vârtejul familiar din ultimii ani: un discurs agresiv care nu rezolvă dificultățile țării și nici nu asigură succesul în alegeri la care vin la vot mai mult de 9 milioane de cetățeni. Prăbușirea în hău poate fi evitată, însă acest lucru depinde de fiecare dintre voi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Sperând la schimbarea atât de necesară în aceste momente de restriște,</span><br />
<span style="font-size: large;">Președinte al României (1990-1996, 2000-2004),</span><br />
<span style="font-size: large;">Ion Iliescu.</span><br />
<br />Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-41703319734631131042018-08-14T10:26:00.002+03:002018-08-15T12:46:22.432+03:00Liviu Dragnea este salvatorul României<span style="font-size: large;"><i>Later edit: La ceva timp după scrierea textului mi-am dat seama că punctul de pornire e o glumă mai veche a lui Sebastian Lăzăroiu. Trebuie creditat.</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><i><br /></i></span>
<span style="font-size: large;">Să ne imaginăm că ești în situația următoare:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">După mulți ani de muncă într-un partid anti-iliescian, ai reușit să te strecori în PSD la început de mileniu. Precum un ninja în filme, ești în citadela oamenilor răi, pregătit să distrugi tot. "Trăiască Piața Universității! Jos Iliescu!" îți șoptești în mustață, dar încet, nu cumva să te audă vecinii de la PSD Giurgiu.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Da, vei distruge tot, dar trebuie să o faci în mod inteligent.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">La alegerile din 2004 acționezi obedient și loial, județul pe care-l controlezi obținând scoruri bune pentru Năstase în ambele tururi. Totuși Năstase pierde. Asta îți strică planurile puțin, doreai să faci deranj în PSD de la putere. Of. Te adaptezi însă, ești un om deștept.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Anii următori trec ca un vis. Pe baza reputației de om-care-aduce-voturi-la-el-în-județ, ești în epicentrul lucrurilor. Efectele activității tale încep să se vadă. În 2008 PSD obține al doilea cel mai slab scor la parlamentare din istorie. Reușești să pierzi, din poziție de conducere în staff-ul de campanie, două prezidențiale la rând, deși condițiile pentru victorie erau mai mult decât prielnice de fiecare dată. De asemenea, ajuți la cimentarea reputației partidului drept <i>loser</i> cu două referendumuri de demitere eșuate, fiecare pierdut altfel. (Ești un om creativ și imaginativ, îți place varietatea).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În mod miraculos nimeni din partid nu observă că ești piază rea, că toate alegerile importante în care ai jucat un rol vital s-au dovedit a fi nenorociri pentru PSD și că alegerile câștigate (ex. 2012) n-au produs de fapt niciun efect. Devii președintele partidului și obții o victorie consistentă în 2016, pentru a arăta că totuși performezi. (Ești o piesă prea importantă în angrenajul istoriei ca să te auto-detonezi pentru niște nenorocite de parlamentare; distrugerea PSD trebuie să fie completă, nu de moment).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Acu' e acu'. În 2019-2020 există un ciclu complex de alegeri, prezidențiale, locale și parlamentare survenind în nici 12 luni. În mod obligatoriu trebuie să pierzi (din nou) prezidențialele ceea ce ar demoraliza partidul ca să permiți opoziției să te troznească în cap la locale și la parlamentare. Ușor de zis, nu așa de ușor de făcut. PSD este partidul cu cele mai puternice structuri, opoziția nu e organizată, economia merge bine. Trebuie să pui osul realmente la treabă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Planul tău implică cinci elemente:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">1) <b>Elimini viitorul și trecutul</b>. Tot ce poate reprezenta o alternativă la tine trebuie eliminat sau distrus. Foști lideri ai partidului, care datorită experienței politice inerente ar putea contribui cu ceva la reconstrucția de după dezastrul pe care îl vei lăsa în urmă, sunt marginalizați și decredibilizați. Golești de sens structurile interne și dezbaterile din interiorul lor. Dai afară primarul unui municipiu vital (Iași) pe care astfel PSD îl pierde pentru câteva decenii și ... nimeni nu observă. Faci pe toată lumea - din interiorul partidului sau din afară - să înțeleagă că după tine literalmente nu mai are cine să vină. Închizi partidul cu cheia pentru intelectuali și dai drumul comunicatorilor cu viziuni paranoice. Utilizezi slăbiciunile instituționale ale partidului (adică obediența și conducerea pe verticală) pentru a introduce sultanismul. Promovezi oameni care, ca și tine, nu-s PSD-iști la bază - ei sunt și vor fi întotdeauna cu musca pe căciulă și deci vulnerabili. Te asiguri că TSD e mort. Îngheți dezbaterile de profunzime. Orice gând al vreunui membru de partid despre economie, strategie politică, dezvoltarea țării sau politică externă trebuie blocat prin auto-cenzură; tu trebuie să decizi tot, ceea ce încetinește procesele și asigură ineficiență, atât în partid cât și pentru guvernare ca atare. Folosești instituția președintelui-interimar-de-filială pentru a controla județele răzlețe. Orice dovadă de gândire independentă se rezolvă prin excludere.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2) <b>Repeți greșelile</b>. Studiezi cu asiduitate campaniile din 1996 și 2014, cele care au asigurat cele mai mari înfrângeri la prezidențiale ale PSD. Repeți limbajul și valorile utilizate atunci. Într-o Românie care se mișcă demografic și economic spre vest, vorbești naționalist-conservator. În momentele de emoție dai copy-paste din Ceaușescu pe 20 decembrie 1989.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Te lipești de Antena 3 mai strâns decât timbrul de scrisoare - nici tu nu știi dacă garantează eșecul, dar ce sens are să deviezi de la modelul cunoscut? Pe Internet faci nebunii, încurajezi membrii să mintă grosolan, să răstălmăcească adevărul - mici teste pentru 2019.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Sociologic, mizezi masiv pe pensionari tocmai pentru că... bieții de ei, sunt singurul grup de votanți care dispare în mod garantat și deci dependența de ei n-are cum să facă bine partidului pe termen scurt. În fiecare lună cuantifici cu un ochi pe declarațiile de presă ale INS câți votanți PSD au dispărut și câți tineri pe care mesajele tale nu au cum să-i atragă au căpătat drept de vot.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ca notă de subsol, joci din nou faimoasa poziție de șah Moldova-și-Muntenia-dar-fără-București versus restul țării+diaspora, garantează înfrângerea.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3) <b>Decredibilizezi partidul</b> în ochii tuturor, inclusiv în ochii propriilor votanți. Pici două guverne într-un an. Organizezi mitinguri-mamut, prin definiție mai slabe decât cele ale PCR, și care în consecință mai mult amuză decât sperie. La fiecare câteva luni anunți o măsură fiscală sau de alt tip pe care nu o mai implementează nimeni, ca să semnalezi electoratului PSD că partidul nu mai e predictibil. Are PSD reputația de "bun administrator"? Pui cei mai incapabili miniștri pe care i-ar fi putut furniza vreodată. Care-i punctul slab istoric al PSD? Corupția? Faci ca guvernarea să se concentreze aproape exclusiv pe asta, ca să mobilizezi la maxim bazinul de vot anti-PSD. Folosirea instituțiilor statului în mod samavolnic, pentru a recrea ecuația de insucces "PSD=Statul" și astfel să preiei toată reputația proastă a administrației naționale? Bingo. Te uiți pe harta statului și clipești a satisfacție: ANAF, CNCD, CNA, poliție - la fiecare pătrățică cu nume de instituție vezi voturi, voturi multe pe care le poți mobiliza <i>împotriva</i> PSD cu fiecare acțiune de partid-stat. Lovitura e dublă, și înspre stat și înspre societate - inclusiv mulți din bugetarii care-și pleacă spinarea și-ți pupă inelul încep să te urască.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Într-o zi, la savarină, te lovește în cap ideea violențelor stradale, Piața Universității <i>redivivus</i>, o rută toxică care a izolat PSD (pe atunci FSN) de intelectuali pe termen lung și a costat victorii în alegeri <i>la decenii după aceea</i>. Dacă asta nu scoate la vot oamenii anti-PSD, ce să-i mai poată scoate la vot?</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ești genial, îți zici băgând lingurița în prăjitură. Ești realmente genial.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">4) <b>Ai grijă de Iohannis</b>. Cea mai mare nenorocire care se poate abate peste planul tău e să dai în turul decisiv de o versiune nouă a lui Emil Constantinescu-circa-2000. Deci trebuie să mobilizezi la maxim electoratul de tur 2, cel care produce probleme PSD. Îl ataci intens pe Iohannis, ca să fie clar susținătorilor lui care ezită că trebuie totuși să-l voteze. Focus grup-urile îți spun că ei îl văd drept lălâu, pasiv, inactiv? Zici la Antena 3 că e energic, că țipă la Dăncilă, că e dictator. Se plâng unii potențiali votanți Iohannis că a numit guvernul Dăncilă? Explici rituos că vrea să îl dea jos, chiar că ar complota în sensul ăsta. Crede lumea că e blat între voi doi? Îl insulți în ultimul hal.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Nu treci la suspendare, pentru că sunt șanse mari de eșec și ai putea dispărea din schemă. Poți să-ți atingi scopurile și fără. Ești chiar așa de bun.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">5) <b>Izolare pe scena politică.</b> UDMR și ALDE n-au încredere în tine, le-ai dat dovezi destule. Mai sunt câteva lucruri de făcut prin toamnă. Dar drumul e deja putred, it's OK.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Lucrezi intens pe toate aceste planuri. Aproape că albești. Dar totul dă roade. Pentru prima dată în istoria României se spune în public, de sute de mii de oameni, "M..e PSD". Diaspora se uită stupefiată la rănile suferite. Ți-ai pus în cap orașele mari, formatorii de opinie, tinerii, toate grupurile pe care un om care ar fi vrut succese ale PSD le-ar fi lăsat liniștite. <a href="https://www.stiripesurse.ro/sondaj-curs-ce-partide-prefera-romanii-in-functie-de-sex-varsta-si-studii_1278850.html">La categoria de vârstă sub-55-de-ani partidul e praf</a>. Ai hiper-mobilizat tot ce se putea hiper-mobiliza împotriva PSD. Milioane de oameni așteaptă alegerile cu pumnii ridicați. Cu 15 luni înainte de prezidențiale PSD este într-o derivă strategică. Plecarea de la guvernare poate rupe partidul sau umfla ALDE. Firea s-a faultat singură și privește îngrijorată spre propria feudă. Partidul e pus în fața situației jenante de a putea susține candidatul altei forțe politice, mai mici. La o adică te poți oferi tu însuți, cu credibilitate mai mică decât CV-ul unui gândac. Vorbești ca Ponta în 2014 dar ești și condamnat penal. Ai scorurile slabe din sondaje ale lui Geoană dar nu îi ai competențele. Ai puterea lui Năstase dar populația nu-ți acordă același respect. Turul doi va fi un dezastru. E bine.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Ai muncit mult.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Dar rezultatele vor fi pe măsură. Eșecul în 2019 duce partidul în opoziție cinci ani. În ciuda slăbiciunilor inerente ale opoziției, în ciuda unui Iohannis neconvingător, ai dus barca la liman. După ciclul electoral următor, PSD e un amestec de indecizie și PRM-ism, vorbind din ce în ce mai tare unui grup din ce în ce mai mic din societate. Aproape exclus să-și revină în 2024. Orice s-ar întâmpla, ai făcut tot ce-ți stătea în puteri ca să duci partidul în fundătură. România în schimb va avea mulți ani fără PSD la putere. Poate un deceniu.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Și, la cât de bine controlezi PSD-ul (îți încape în buzunar, undeva între telefonul mobil și cheile de la casă) nu e exclus ca după eșecul din alegeri să te realeagă președinte.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Țara însă (oftezi tu între două pahare de rom) nu va ști niciodată că ai fost un erou, o Ecaterina Teodoroiu a civismului și democrației, cel care prin acțiunile sale a salvat țara de PSD pentru ani și ani. Te vor vedea drept o dihanie penală, un dezaxat pasionat de putere, un dictator care și-a ratat pașii.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Poate că (îți spui tu inspirând cu tristețe) asta e soarta eroilor adevărați.</span><br />
<br />Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-33283407461131029742018-07-10T11:18:00.001+03:002018-07-10T12:51:37.774+03:00Iohannis într-un unghi toxicKlaus Iohannis a repetat greșeala comisă atunci când a nominalizat-o pe Viorica Dăncilă: a uitat că nu este doar "primul notar al țării" (ca să extind formula lui CTP), ci și un politician care vrea voturi. Dacă mergem spre nuanțe, greșeala de la începutul anului a fost <span style="color: blue;">adâncită</span>, președintele evitând până și să vină în fața publicului cu o declarație formală de 10-20 de cuvinte.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-mDhy3b-0YlA/W0Rspq2o0qI/AAAAAAAAB48/nPr1ZBTxk54vU8I7vpO4ZIYSypCyZgTrwCLcBGAs/s1600/6508_sibiu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="684" data-original-width="1600" height="272" src="https://3.bp.blogspot.com/-mDhy3b-0YlA/W0Rspq2o0qI/AAAAAAAAB48/nPr1ZBTxk54vU8I7vpO4ZIYSypCyZgTrwCLcBGAs/s640/6508_sibiu.jpg" width="640" /></a></div>
<i>(Sibiu. Poză preluată de pe flixbus.ro).</i><br />
<br />
Gândindu-ne la temperamentul președintelui și la cariera sa de primar într-un oraș ordonat, este lesne de înțeles de ce el nu a simțit necesar să vorbească. A uitat însă că este principalul vector de comunicare și principalul depozitar de încredere al spațiului anti-coaliție din societatea românească. Atât instituțional cât și în sondajele de opinie de până mai ieri, acest spațiu nu avea un reprezentant mai înalt. Iohannis era singurul stâlp. (Situația era extrem de ofertantă. Prin comparație, Traian Băsescu avea o competiție solidă în sondaje din partea Monei Muscă iar când ea a dispărut din scenă, Crin Antonescu a avut o candidatură solidă la prezidențiale și imediat după aceea s-au luat măsurile de austeritate).<br />
<br />
Într-un astfel de cadru, ești susținut și încurajezi, declari și ești share-uit, aperi și ești apărat. Între lider și susținători are loc un ping-pong complex. Încrederea este validată și revalidată.<br />
<br />
<u><b>În contextul în care Iohannis a anunțat că va candida la prezidențialele din 2019</b></u>, comunicarea sa din ultima vreme a fost eronată, dacă nu catastrofală. Klaus Iohannis e izolat de rezultatul unor alegeri parlamentare care-l obligă să desemneze premieri PSD pe bandă rulantă (până acum <span style="color: red;">3</span>; Ion Iliescu a desemnat <span style="color: red;">4</span> în toate mandatele sale luate împreună) și să nominalizeze membri PSD pentru funcții de fel și chip (cazul SIE) sau să revoce pe cine vrea PSD să revoce (cazul Kovesi). Îi produce acest lucru o stare de supărare, de anxietate și de enervare, cum ar fi de așteptat? Poate. Nu știe nimeni. El și-a manifestat nemulțumirea față de un aspect sau altul al guvernării, în special cele economice, dar - ca un făcut - strict <b>nu</b> în momentele-cheie.<br />
<br />
Privind strategic, este posibil ca Iohannis să fi visat la ce a visat și Carol I la sosirea în România Mică: ani relaxați de putere fără responsabilitate, o sinecură formală într-o țărișoară irelevantă, un cumul de liniști și de vacanțe, din când în când punctate de demararea unor teme ofertante intelectual dar fără șanse de realizare concretă (reforma educației, proiectul de țară, etc).<br />
În acest caz, drumul lui Carol I ar fi trebuit studiat cu atenție, suveranul pomenindu-se într-un fel de parc de distracții pentru masochiști, adică jonglând la un moment dat cu abdicarea, conducând un război major contra turcilor, manageriind o scenă politică complexă și plină de orgolii (România Mică a avut 24 de prim-miniștri în 50 de ani), o creștere economică inegală (vezi răscoala din 1907), dezbateri interne dureroase (acordarea cetățeniei române evreilor, faimosul articol 7, a provocat certuri infinit mai mari decât inițiativa din acești ani a Coaliției Pentru Familie) precum și o geopolitică înspăimântătoare (țara zăcea între trei imperii titanice și pofticioase) iar la final un război mondial care diviza opinia publică.<br />
Iohannis are în față un PSD extrem de diferit de cele din trecut, mult mai disperat și activ, care funcționează pe principiul "după noi, potopul". Numai asta e de ajuns, aspectele geopolitice și de alte feluri pot fi menționate în trecere.<br />
<br />
Să tragem linia.<br />
1a. Oricine poate fi notar cu un venit de 13 300 lei neți/lună și casă în centrul Bucureștiului. Nu trebuie să fii Klaus Iohannis pentru asta. Și tu, și eu putem fi președinte în astfel de condiții. În termeni mai sofisticați, actualul președinte - dacă va fi să fie candidat în 2019 - își va fi pierdut <b>specificitatea.</b> Acest element, odată pătruns în subconștientul colectiv, este devastator pentru un politician.<br />
1b. Campania din 2019 e pe făraș. "Votați Iohannis pentru că..." Pentru că ce? Stavilă în calea cuceririi României de un partid-stat? Protectorul justiției independente? Omul care a reușit să spargă PSD? Pentru un președinte forțat să coabiteze cu o majoritate ostilă, în contextul emoțional al României de azi, acest pachet de mesaje era singura soluție. Într-o situație extrem de similară, Traian Băsescu a trebuit să creeze o narațiune susținută de activitatea sa din cinci ani de mandat și, deși era foarte popular, a câștigat <i>pe muchie</i>.<br />
1c. "Îl critici acum, dar între Firea și Iohannis ce o să alegi în turul doi?" Păi, hai să vedem. Ce a făcut Klaus Iohannis pentru a arăta că în 2014 el nu a fost candidatul <i>PSD</i>? Cum sunt lucrurile diferite de cum ar fi fost în cazul unei victorii a lui Ponta? Cu excepția momentului "OUG 13", la care Iohannis a jucat inspirat, opunându-se în stradă și guvern unei inițiative la care PSD ținea foarte mult, cam nimic serios nu poate fi menționat. Mai grav este că trend-ul e descendent. Omul care avea frecușuri cu Ponta și stopa OUG 13 pare să fi fost răpit și înlocuit de o sosie imobilă. Unul din trei votanți ai lui Iohannis din 2014 dacă gândește precum în paragraful acesta = game over în turul doi din 2019.<br />
<br />
2. După Klaus Iohannis nu rămâne nimic. Nu există o idee, un ideal, o platformă de acțiune politică, o formulă, o viziune despre România care să ia voturi. PNL are aproape aceleași probleme ca în 2014. Nu mai există vectori de comunicare pro-Iohannis, de la influenceri la intelectuali - n-au fost oricum niciodată prea mulți. Iohannis e singur, călâu, prea fierbinte pentru cei care vor apă rece și prea înghețat pentru cei care vor un jet torid. Ca element de raportare, Dacian Cioloș a putut crea un partid cu prezență din ce în ce mai răspicată în sondajele de opinie - Iohannis n-ar putea să facă acest lucru pentru că nu are cu ce să se mândrească (trecut) sau să propună (viitor). Asocierea din ce în ce mai repetată cu Emil Constantinescu (care însă a avut tăria să dea un discurs explicativ națiunii) va produce reorientări anti-ciclice. Teodor Tiță paria acum câteva luni pe un curent neo-Macovei (<a href="http://www.dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/rusinea-2">link</a>), eu intuiesc un potențial neo-Băsescu, excesiv de comunicativ și de dinamic. Apa va găsi o cale, publicul anti-PSD e mare și capabil de reorientări rapide, a mâncat sigle și lideri pe pâine timp de 30 de ani, nu-și va pierde acum flexibilitatea.<br />
<br />Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-83380900530577219872018-06-13T00:23:00.001+03:002018-06-13T14:03:48.354+03:00Uzina de veninIeri, 12 iunie, mai multe filiale PSD au distribuit următoarea imagine, la care te rog să te uiți și pe care te rog să ți-o întipărești în minte:<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-AquRoG5DFGc/WyAjE-F0sSI/AAAAAAAAB4Q/v8cnLlYvXn4kpw0FIY9sfB0owxplVtqZwCLcBGAs/s1600/35201856_1952964121612387_2032055139199614976_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="668" src="https://1.bp.blogspot.com/-AquRoG5DFGc/WyAjE-F0sSI/AAAAAAAAB4Q/v8cnLlYvXn4kpw0FIY9sfB0owxplVtqZwCLcBGAs/s1600/35201856_1952964121612387_2032055139199614976_n.jpg" /></a></div>
<br />
Este posibil ca imaginea între timp să fi dispărut, fiind raportată de mulți utilizatori de Facebook drept "fake news", ceea ce și este. Același lucru probabil că s-a întâmplat cu un filmuleț care conținea o manipulare banală în aceeași linie: huiduielile la adresa Gabrielei Firea (audio) au fost supra-impuse unor imagini cu Simona Halep la microfon (video).<br />
<br />
<b>Imaginea - și minciuna pe care o conține - trebuie însă să rămână în conștiința României</b>. Și din acest motiv o voi reposta constant, pentru a ne reaminti despre ce vorbim.<br />
<br />
Nu e vorba aici doar de Halep sau doar de momentul punctual al verii anului 2018.<br />
<br />
Este semnul unui grav deficit moral - folosirea minciunii sfruntate pentru a păcăli, în primă instanță, membrii, apoi electoratul și România ca atare. Ignoră cum se cheamă partidul care a postat-o. Cum crezi, în abstract, că ar guverna acești oameni dacă ar căpăta puterea? Ce respect vor avea față de o populație pe care o consideră atât de proastă încât să accepte o asemenea minciună? Vor guverna pentru ei înșiși ("hai că i-am păcălit pe proști, suntem la butoane!") sau pentru cei care nu fac parte din nomenclatură?<br />
<br />
Să revenim la situația concretă. Această tentativă de manipulare nu reprezintă un accident. Nu e vorba de o filială solitară ci de un efort logistic considerabil, asumat de partid. Și nu e prima dată, nu e a doua oară, nu e ultima oară. De mulți ani, PSD se avântă pe un făgaș toxic cu o poftă greu de închipuit, nedorind nici măcar să păstreze aparențele. Ca bonus, PSD Mehedinți a adăugat la imagine textul "Adevărul din spatele propagandei! Români, nu vă lăsați manipulați!" Nu mă simt concetățean cu omul care are o mentalitate atât de sucită încât să întovărășească o minciună cu un asemenea text.<br />
<br />
Pentru cinici, merită precizat că nici nu suntem într-un moment electoral. Mai e aproape un an până la ... europarlamentare! Nu e campanie electorală. Nu urmează magicul "tur doi". PSD nu se află în fața unui moment decisiv, care să-i decidă accesul la putere pe mai mulți ani. Minciuna e folosită strict pentru uzul unui politician oarecare, nici măcar președinte al partidului, nici măcar singurul prezidențiabil pe care îl are la dispoziție PSD!<br />
<br />
PSD are acum puterea și o poate căpăta din nou în 2020 și/sau în 2024 și/sau 2028-2029, etc. <b>O înfrângere a PSD în 2019-2020 nu înseamnă eliminarea amenințării pe care o voi detalia mai jos, ci doar odihnirea ei, permițându-i să revină cu forțe proaspete peste câțiva ani. </b>Plecarea PSD de la guvernare în clipa aceasta nu rezolvă absolut nimic. A trata PSD <i>strict </i>drept un partid politic reprezintă o dovadă gravă de naivitate, fiind genul de eroare care ne-a adus ca țară în prezent. Ce prezent? Conducerea PSD a depus o muncă solidă și a înghițit statul de tot (un picuț a mai rămas pentru la toamnă) - instituții întregi sunt blocate sau zac în buzunarul unei mafii de altfel nu foarte calificate sau eficiente. <b>Suntem, practic, la mijlocul unei curbe grave. Minciuna abjectă de mai sus este un punct pe acea curbă. Folosirea obsesivă a cuvântului "șobolani" este alt punct. Munca asiduă a lui Florin Iordache de a salva hoți de consecințele faptelor lor formează o parte serioasă a curbei, ca și încercarea de a elimina separarea puterilor în stat. Din zeci, sute de puncte se alcătuiește peisajul complet, curba întreagă, făgașul pe care ne aflăm</b>. Iar acest făgaș nu e cel corect. Societatea e întinsă ca un elastic. Ca țară, crăpăm din toate încheieturile. Despre ce tensiune structurală vorbesc? Disonanța între<br />
<br />
- România pe care elita PSD o vrea<br />
<br />
și<br />
<br />
- cadrul în care România se regăsește din punct de vedere tehnologic, economic, cultural și social, în unele segmente ale societății acest cadru fiind mai evident decât în altele. Iar acest cadru se datorează firelor vizibile sau mai puțin vizibile care ne conectează la vest. Și a căror existență nu e garantată.<br />
<b><br /></b>
<b>Existența PSD începe să devină în sine incompatibilă cu statutul României ca țară europeană (UE) și aliat al Statelor Unite (NATO)</b>. Și cred că și PSD, și societatea încep să-și dea seama de asta. Ca exemplu altfel minor de cum poți vedea asta în practică, fake news-ul de mai sus e ... paralel cu o Europă prosperă și educată, în care partidele respectă cetățenii, fiind mai degrabă comun Ucrainei lui Ianukovici sau Rusiei lui Putin.<br />
Situația era evidentă și în 1992 și în 2014 și va fi evidentă și în 2020. Diferența în timp este că furia elitei PSD e din ce în ce mai mare. În curând, poate după 2021, urmează acțiunile extrem de necugetate cu efecte extrem de concrete - nu doar propagandă neagră. Iar atunci, ca să pun un strop de umor într-un text altfel întunecat, există trei posibilități care nu se exclud ci se pot completa într-o oarecare măsură:<br />
1) scăpăm fiecare<br />
2) scăpăm unii dintre noi<br />
3) scăpăm toți.<br />
<br />
Nu voi detalia.<br />
<br />
Exagerez oare mai sus? Am lucrat de-a lungul vieții mele profesionale cu filiale PSD. Am cunoscut foarte mulți oameni politici din PSD, în special la bază și la nivelele de mijloc (aceia mi se par de fapt cei mai interesanți pentru a înțelege ce și cum în partid). Iar ei sunt exact precum fanii extrem de loiali ai unei echipe de fotbal: duplicitari și subiectivi în momentele-cheie, analitici și amari după înfrângeri, eficienți și în bună parte dedicați efortului înainte de o confruntare. Puteau fi cârmiți în altă direcție de o conducere mai bună. Era măcar teoretic posibil, măcar pentru unii. În agregat, partidul avea măcar teoretic potențialul de a deveni o forță de stânga, de care România ar fi avut azi multă nevoie. Ar fi cerut mult efort dar ar fi fost benefic pentru toată lumea. PSD a devenit însă o uzină a veninului, marea boală a României și cea mai mare amenințare la adresa viitorului său. Nu știu dacă își mai poate reveni după actuala conducere. Nu cred că mai are cu cine. Post-Dragnea nu cred că PSD poate sau vrea să fie în Europa, nu cred că mai știe cum ar putea să devină un partid european. Acum și pe termen mediu vrea cu tot prețul să ne care pe curbă - spre est sau sud, dacă vrei referințe geopolitice - pe toți. Dacă preferi referințele istorice, vrea să ne ducă înapoi în <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2017/11/revolutia-si-victoria-sa.html">CRIB</a> - undeva prin 1972 toamna.<br />
<br />
Nu intru mai mult în aspecte personale, întrucât ele n-au cum să fie de interes pentru tine. Imaginea-minciună de mai sus, asumată de multe filiale fără gând și fără teamă, necesită un moment de pauză și de reflecție. E posibil ca pentru tine acest imbold să fi sosit deja, pe un punct deja traversat de guvernarea actuală, sau să sosească în viitor. Trebuie însă să înțelegem că nu suntem într-un moment oarecare, aceasta nu este o guvernare oarecare, iar finalul curbei va fi desenat de noi toți împreună.<br />
<br />
<br />Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-55623548762555492782018-06-11T15:44:00.000+03:002018-06-12T13:50:39.615+03:00Partidul ruptMitingul de sâmbătă trebuie tratat în relație cu declarațiile lui Liviu Dragnea de duminică seara - cele două elemente ar fi trebuit să compună un întreg coerent. Este evident că afirmațiile președintelui PSD la postul de televiziune Antena 3 au fost pregătite înainte de miting și luând în calcul mitingul ideal, <a href="https://www.youtube.com/watch?v=MpL8U-A_-lE&t=211s">cel visat</a> - și nu cel care a avut loc de fapt. Ieri <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2018/06/cateva-observatii-dupa-mitingul-psd.html">scriam</a> despre partidul "cu cap de lut": doream să spun că PSD are "picioare puternice", fiind capabil <b>să aducă</b> zeci sau sute de mii de oameni într-un loc, dar din acel moment <b>i-a pierdut</b>, conexiunea mentală sau emoțională absentând. Până și funcția de <span style="color: red;">mimare</span> a susținerii e la cote de avarie - o vizionare rapidă pe YouTube a oricărui miting al Partidului Comunist Român demonstrează exasperanta prăbușire a standardelor de calitate ale <a href="https://sociollogica.blogspot.com/2017/12/revolutia-si-victoria-sa-varianta.html?m=1">CRIB</a>.<br />
<br />
Să vorbești despre un nou miting, chiar mai mare, e un act de bravură remarcabilă. Și naște o întrebare: a pierdut Liviu Dragnea contactul cu realitatea sau blufează? Reformulând: Dragnea nu înțelege ce s-a întâmplat sau, de disperare, minte pe ideea că "măcar cineva, undeva, o să creadă că am înregistrat un mare succes"?<br />
<br />
În favoarea primei ipoteze este folosirea din ce în ce mai obsesivă a termenului "șobolani" (până la această oră, Consiliul Național de Combatere a Discriminării tace. Ne dăm seama cu toții cât de repede s-ar fi activat dacă un lider al opoziției folosea acest termen vizavi de electoratul puterii). Dezumanizarea oponenților este o unealtă jenantă, caracteristică exclusiv regimurilor totalitare. Nu ajută nimănui. Ar crea tensiuni în societate dacă Dragnea ar fi popular sau dacă PSD ar fi capabil să transmită mesaje mai departe în mod persuasiv, <b>dacă nu în rândul electoratului PSD măcar, <u>măcar</u> în rândul membrilor partidului </b>(detalii despre asta mai jos). Cum lucrurile nu stau astfel, intensitatea limbajului, neatinsă nici măcar de USL în 2010-2012, pune reflectoarele pe Dragnea și doar pe Dragnea, ducând în mod natural la apariția unor întrebări precum cele de la începutul paragrafului.<br />
Există și o sub-variantă: disonanța dintre ideile energice ale președintelui PSD și oboseala sa accentuată, surprinzător de evidentă în timpul discursului de la miting, sugerează că el este un om stresat, încărcat cu excesiv de multă treabă. Înconjurat de nulități, promovând oameni mediocri în funcții importante și deci preluându-le atribuțiile, Dragnea se pomenește cărând în cârcă o administrație slabă, ineficientă și leneșă - <b>pe toată</b>. El trebuie să fie și ministru de interne, și prim-ministru, și ministru de externe și portavoce mediatică a puterii și secretar general <i>de facto</i> al partidului și lider al grupurilor parlamentare PSD și distribuitor de hatâruri în interiorul partidului și amant și câte și mai câte. Nu mă îndoiesc că muncește 7 zile din 7 - dacă el își ia vacanță, statul român se închide iar PSD se desființează. În astfel de condiții, până și un om cu auto-controlul solid al lui Dragnea se poate detona. Practic, gafele sale de abia acum încep.<br />
<br />
Dragnea este relevant într-o oarecare măsură. Mai interesantă este goana disperată a liderilor PSD, care încearcă să țină pasul cu angoasele și umorile Liderului Suprem. Cei mai mulți au motive autentice să fie furioși: contracte dubioase din cauza cărora nu pot dormi liniștiți noaptea, planuri de viitor dărâmate de frica de DNA, sentimentul că România care nu-i ascultă e majoritară (scăparea freudiană a zilei a fost declarația Gabrielei Firea că România trăiește "într-o dictatură a minorității care nu s-a bucurat de votul românilor", ea obținând 43% la alegerile locale din București, ceea ce reprezintă din totalul celor veniți la vot ... o minoritate). Imaginea totuși rămâne: un șofer care-și conduce camionul cu 140 de kilometri la oră, lovind alte mașini, ciocnind semne de circulație și omorând pietoni în timp ce în spate o șleahtă de Dacii gâfâie, încercând să nu-l piardă pe Lider din vedere și claxonând pentru a semnala publicului spectator că, măcar teoretic, formează împreună cu el o coloană. Faptul că ei aleg, între agenda publică și loialitatea <i>a la</i> Bobu, al doilea element le periclitează relevanța pe termen lung. Această alegere mă șochează într-un singur caz: cel al Gabrielei Firea, un om care uită că are nevoie de 5 milioane de voturi pentru a fi președinte de țară și care crede (nu e clar din ce motive) că temele lui Dragnea sunt populare.<br />
Un factor ce trebuie luat în calcul - dar care pentru noi, cei din afara PSD, e dificil de înțeles la adevărata sa valoare pentru partid - este mass-media prietenoasă PSD. Ca de obicei, canalele aservite de comunicare ucid inteligența partidului, neuron cu neuron - sunt perna confortabilă din care e imposibil să te ridici și care, în timp, te sugrumă.<br />
<br />
La fel de bine Dragnea poate fi în situația de a blufa. Un general american de cavalerie, Nathan Bedford Forrest, descoperind că are trupe inamice atât în fața sa cât și în spate, a cerut călăreților săi să "atace în ambele direcții". Dragnea și Tăriceanu folosesc cu acuitate parlamentul, singura lor armă reală (după cum a demonstrat mitingul, susținerea populară e minunată dar inexistentă). Inevitabil însă, realitatea va prinde PSD de ceafă.<br />
<br />
Există, punând totul împreună, vești foarte bune pentru opoziția de orice fel la PSD:<br />
<br />
1) În urmă cu o lună și jumătate <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2018/04/psd-in-fata-catastrofei.html">scriam</a>, uitându-mă la opțiunile de vot:<br />
<br />
<span style="color: blue;"><b style="background-color: #fff9ee; font-family: georgia, utopia, "palatino linotype", palatino, serif; font-size: 15.4px;">În zilele și lunile următoare, să nu uiți că susținerea pentru PSD e subțire ca firul de ață</b><span style="background-color: #fff9ee; font-family: "georgia" , "utopia" , "palatino linotype" , "palatino" , serif; font-size: 15.4px;">. Membrii, familiile lor și câțiva oameni de afaceri locali, slinoși și emoționali. Atât. Cei 46% nu mai există. Pe cifre, împăratul e acum ... nu gol, ci mai rău: disprețuit ca Băsescu în vremurile lui negre. (..) </span><span style="background-color: #fff9ee; font-family: "georgia" , "utopia" , "palatino linotype" , "palatino" , serif; font-size: 15.4px;">Activitatea intensă e menită în bună parte tocmai să mascheze lipsurile majore. O ceată de călăreți agresivi țipă: "Noi suntem avangarda, armata e după deal, o să vă mănânce." </span><b style="background-color: #fff9ee; font-family: georgia, utopia, "palatino linotype", palatino, serif; font-size: 15.4px;">Dar nu există acea armată. Cei câțiva călăreți sunt absolut tot ce are PSD</b><span style="background-color: #fff9ee; font-family: "georgia" , "utopia" , "palatino linotype" , "palatino" , serif; font-size: 15.4px;">.</span></span><br />
<br />
<br />
Paragraful acesta avea de-a face cu populația României ca atare. Sincer, nu mă așteptam să văd o carie atât de profundă <i>în interiorul </i>PSD și în interiorul electoratului PSD.<br />
<br />
Precum mulți alții, am crezut că narațiunea propagată de Dragnea și de apropiații săi "a prins" în rândul votanților PSD, atrage segmente semnificative ale societății care pot deveni chiar militante. A crede așa ceva - după cum ne-a arătat mitingul - este o mare greșeală. Iar la miting am văzut (în afară de oamenii aduși cu japca) garda pretoriană, PSD-ul pur, oamenii dedicați cu trup și suflet partidului - nu mai există "trupe de rezervă", <b>asta este tot ce are partidul mai de preț și mai forțos. </b>Dar în statul paralel credeau doar oamenii de pe scenă și doar pentru ei era important. Pentru a face un joc de cuvinte: este un hău considerabil între paranoia și populație. PSD a eșuat ani de zile în a-și răspândi viziunea în rândul propriilor săi membri și propriului său electorat. În mod normal, până acum într-o organizație CRIB gândită pe verticală, deja membrii ar fi trebuit să fie îndoctrinați. Dar, datorită slăbiciunilor obiective ale PSD, acest lucru nu s-a întâmplat - probabil pentru prima dată în existența partidului gândurile elitei nu sunt reperele bazei. Din 2015 și până acum <b>am asistat la cea mai inutilă risipă de energie din istoria politicii românești</b>. Sute de mii de euro, mii de corzi vocale și sute de declarații de presă s-au scurs în neant. E ca și când Mircea Badea ar fi vorbit ani de zile într-un studio de televiziune etanșeizat de țară, emisiunea sa fiind urmărită doar de operatori și sunetiști. Prioritățile românilor - PSD-iști au ba - sunt în continuare economice și sociale. Teza statului paralel, probabil și spre surprinderea celor care o propagă, nu e o prioritate națională. Cei care trăiesc cu ea în gând și-n inimă pot umple un băruleț ceva mai mare. Și atât.<br />
<br />
2) Te asigur că nimeni din PSD nu se apucă cu mâinile de cap. Nimeni nu percepe semnalele grave care au început să duduie în mulțime de la prima frază a primului discurs. Poate Adrian Năstase să fi tras niște concluzii, dar el e în afara partidului. Standardele și așteptările PSD <i>vizavi de PSD</i> au scăzut foarte mult.<br />
Un om nebun nu e nebun doar între 9 și 11 dimineața. În continuare puterea va continua să comită prostii, să pornească de la premise eronate, să aleagă mesajele greșite. (Mitingul în sine e un simptom: el n-ar fi trebuit să aibă loc întrucât a distrus pentru milioane de telespectatori șocați mitul Unității de Monolit În Cuget și Simțiri A Partidului Care Fără Crâcnire sau Ezitare Se Încolonează Demn și Plin de Voioșie În Spatele Comandantului Suprem). Alegerile din 2019 nu vor prinde PSD la turație maximă, ci - precum cele din 1996 - într-o bulă fragilă.<br />
<br />
3) Cu răbdare și perspicacitate o parte din electorat poate fi deșirat. CRIB e în criză. Scriam la un moment dat "<span style="background-color: #fff9ee; font-family: "georgia" , "utopia" , "palatino linotype" , "palatino" , serif; font-size: 15.4px;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: 14pt;"><span lang="ro-RO">Structurile CRIB au în momentele dificile o singură reacție constructivă, și anume </span></span></span></span><span style="background-color: #fff9ee; font-family: "georgia" , "utopia" , "palatino linotype" , "palatino" , serif; font-size: 15.4px;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: 14pt;"><span lang="en-US"><b>orientarea obsesiv</b></span></span></span></span><span style="background-color: #fff9ee; font-family: "georgia" , "utopia" , "palatino linotype" , "palatino" , serif; font-size: 15.4px;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: 14pt;"><span lang="ro-RO"><b>ă spre propria bază de susținere".</b></span></span></span></span><br />
<br />
Dar această bază de susținere este inertă, are priorități de care elita s-a rupt, reacționează ridicând din umeri la răcnetele boșilor de pe scenă. Nu mă așteptam ca acest lucru să se întâmple chiar atât de repede. Viteza istoriei e uluitoare. În cuvintele unui cântec CRIB, "viitorul începe azi".<br />
<br />Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4513769214454712482.post-48032329407390864282018-06-10T14:20:00.003+03:002019-05-10T12:15:13.890+03:00Uriașul cu cap de lut (Câteva observații după mitingul PSD)<span style="font-size: large;">1. Impecabilă capacitatea de organizare în sensul aducerii de enorm de mulți oameni în centrul Capitalei. Aici nota 10.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">2. Narațiunea luptei cu statul paralel nu prea prinde. E una vitală pentru lideri, își joacă averile și libertatea pe ea, dar nu ajunge la poporul pesedist, nu are legătură cu grijile sale. O mulțime în mare parte neatentă la ce se zicea pe scenă a stricat efectul punctului 1 de mai sus și, prin delăsarea sa, chiar a îmbărbătat partea din societate care se opune PSD. Coeziunea între generali și soldați este uluitor de slabă.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Și se va vedea și la alegeri. Să ne uităm la lista asta:</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Argeș 72 de mii de oameni</span><br />
<span style="font-size: large;">Vrancea 49 de mii de oameni</span><br />
<span style="font-size: large;">Bacău 77 de mii de oameni</span><br />
<span style="font-size: large;">Gorj 50 de mii de oameni</span><br />
<span style="font-size: large;">Ialomița 28 de mii de oameni</span><br />
<span style="font-size: large;">Mehedinți 35 de mii de oameni</span><br />
<span style="font-size: large;">Teleorman 45 de mii de oameni</span><br />
<span style="font-size: large;">Dolj 83 de mii de oameni</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Județe aflate teoretic sub controlul total al PSD. Vorbim de un stadion mai acătării per județ. Un stadion plin. Ce reprezintă aceste valori? Oamenii care la cele mai recente <b>parlamentare </b>(altfel un succes major pentru PSD) au votat altceva decât PSD sau ALDE. Nu am ales prezidențialele din 2014, pentru că e și mai și. Iar valorile numerice de mai sus sunt considerabile. Imaginează-ți că ai avea în fața ta teleormănenii aflați în situația asta, de a vota anti-PSD și anti-ALDE în 2016. Dacă ai da mâna cu unul pe secundă, ți-ar lua <span style="color: red;">12 ore și jumătate</span> să dai mâna cu toți.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Mitingul ăsta a demonstrat de ce. Există o surpare serioasă între baza CRIB și elita CRIB (după cum scriam <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2017/11/revolutia-si-victoria-sa.html">aici</a>, la secțiunea 73). Nu doar teoretică, ci și concretă, punctuală, la nivel de persoane. Scandările anti-Iohannis, anti-Băsescu și "PSD! PSD!" au primat, excitând măcar un sfert din participanți. Cu excepția unei tentative scurte a PSD Teleorman, nu s-a scandat numele niciunui lider. Iar numele lui Liviu Dragnea e ușor de scandat.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3. În plan electoral, cine era îngrijorat de candidatura/candidaturile puterii actuale în 2019 se poate liniști deocamdată. Toți prezidențiabilii evidenți ai PSD/ALDE s-au prăbușit ca popicele, nereușind să stabilească o minimă legătură emoțională cu cel mai facil public cu putință, cei aduși de partid(e) în piață, cei care ar trebui să le fie alături în mod natural și să le propage mesajele rapid și eficient măcar în rândul cunoscuților. Firea a fost arțăgoasă și neplăcută, departe de imaginea de "tanti plăcută de la televizor" - anii de primărie au înrăit-o și i-au redus atractivitatea. Tăriceanu e prea îndepărtat și doct, un Năstase fără putere. Olguța și-a ratat ultima șansă de a fi prezidențiabilă, neavând nici 1% din forța de persuasiune a lui Vadim. Președintele partidului, Liviu Dragnea, a înotat obosit la culme printr-un discurs complex, reafirmarea unei narațiuni sofisticat-paranoice total irelevantă pentru o profesoară din Vaslui sau un bătrânel din Slatina. Per total, a părut un secretar general al partidului eficient și priceput la jocuri de culise, dar incapabil să creeze emoție - poate cel mai slab orator dintre toți președinții PSD (sau la egalitate cu Oliviu Gherman, care n-a candidat la prezidențiale vreodată).</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Există teoretic posibilitatea ca lipsa de interes a PSD pentru acești oameni să fie compensată de o atractivitate considerabilă a lor în afara mulțimii adunate în piață, în România ca atare. Acest lucru pare destul de puțin probabil.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">3b. Pentru cine e interesat de a privi lucrurile ideologic, mitingul a demonstrat existența unei falii considerabile între "marii propritari" de la vârful PSD (10 de mii de euro ceasul de la mână, 10 mii de hectare posedate în județ) și oamenii loviți de sărăcie în România rămasă în urmă. <b>PSD nu a găsit varianta românească a ecuației Partidului Republican, care punea împreună țărănoi din Nebraska cu elita financiară a țării</b>. Evident, PSD e departe de prăbușire. Structura nu pleacă nicăieri, doar că geme din toate încheieturile. E loc de un partid de stânga în România - asta știam cam toți sociologii. Nu era însă chiar atât de evident cât ar mânca acest partid din baza organizațională de susținere a PSD.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-5mcJAdr905g/Wx0KQojLMmI/AAAAAAAAB4A/GyAMSI11YicqLORvPasl52oDy7o1nmUYgCLcBGAs/s1600/35043557_10155600118626447_1931897043022774272_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-size: large;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="800" src="https://2.bp.blogspot.com/-5mcJAdr905g/Wx0KQojLMmI/AAAAAAAAB4A/GyAMSI11YicqLORvPasl52oDy7o1nmUYgCLcBGAs/s1600/35043557_10155600118626447_1931897043022774272_n.jpg" /></span></a></div>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<i><span style="font-size: large;">(Poză de Cristi Citre. A se observa mesajul #rezist proiectat pe clădirea guvernului)</span></i><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">4. Un moment lejer și ușor de supra-speculat este ratarea imnului și a unei poze simbolice cu luminițele. Oamenii au alergat, nu mers, spre autobuze. Într-o Românie cu drumuri terci, e greu să ajungi acasă la Buzău sau la Oradea în timp util. Aici partidul și-a jucat sieși un renghi - după ce a guvernat 5 ani din ultimii 6, el culege roadele propriului dezinteres pentru infrastructură ("CRIB este în genere ineficient și produce ineficiență, aceasta ajungând să afecteze chiar funcția de supraviețuire a CRIB", <a href="http://sociollogica.blogspot.com/2017/11/revolutia-si-victoria-sa.html">scriam</a> acum jumătate de an)</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">În concluzie, vlaga PSD și credibilitatea liderilor au fost supraestimate de oponenții de toate felurile ai coaliției. Suntem exact la mijlocul perioadei dintre păparea prăjiturii (parlamentarele din 2016) și consecință (prezidențialele din 2019). Acest moment a fost apogeul guvernării - și, precum guvernarea în sine, a existat o disonanță puternică între cât de puternică pare a fi și cât de împleticită este în momentul în care o privești în față.</span><br />
<br />Barbu Mateescuhttp://www.blogger.com/profile/15985931139962886631noreply@blogger.com