Secretul uneia din catastrofele electorale din 2000

Cum arătau atunci lucrurile?

În mai 2000, încrederea în preşedinte era unde este şi acum: 19%.
În sondajele efectuate atunci de Fundaţia Soroş, prezenţa la vot declarată era de 52%. Intenţia de vot pentru CDR era 10,6%. Pe orice criteriu dorim să folosim, PDL este acum într-o situaţie mai bună, dacă la ei te ducea gândul.

Problema CDR a fost că la alegeri prezenţa la vot a fost de 65%. Înfrângeri catastrofale la locale, dar şi alţi factori, au cocoşat CDR, al cărui scor s-a înjumătăţit. PNL s-a rupt şi s-a salvat de CDR, ajungând de la 3,7% (mai) la 6,9% (noiembrie), intrând în parlament. Spre deosebire de CDR.

Comparaţia CDR-PDL nu funcţionează din mai multe motive. Similitudini există, dar sunt prea puţine.

Alta este catastrofa, şi altceva este interesant în legătură cu alegerile parlamentare din 2000. Este singura dată în ultimii douăzeci de ani când principala forţă de opoziţie a pierdut procente în ultimul an de dinaintea alegerilor (compar sondajele efectuate cu un an înainte de alegeri cu rezultatul propriu-zis al alegerilor, detalii aici).

Pe româneşte:
1995 toamnă, sondaj Soroş: CDR 18%.
1996 toamnă, alegeri: CDR 30%.
+12% într-un an.

1999 toamnă, sondaj Soroş: PSD 43%
2000 toamnă, alegeri: PSD 36,6%.
-7% într-un an.

2003 toamnă, sondaj CURS: Alianţa DA 23%
2004 toamnă, alegeri: Alianţa DA 31,2%.
+8% într-un an.

2007 toamnă, sondaj CURS: PSD 23%, PDL 35%.
2008 toamnă, alegeri: PSD 33%, PDL 32%.
+10% într-un an (PSD), -3% într-un an (PDL). Având în vedere că PDL a terminat pe locul 2 ca voturi, după PSD, iar PNL guvernase, consider PDL a doua forţă din opoziţie.

Se vede clar în care scrutin este anomalia.

Dar asta nu e tot.

În toamna lui 1999, pentru social-democraţi ar fi votat 43% dintre alegători.
În mai 2000, pentru social-democraţi ar fi votat 47% dintre alegători.
Aparent, PSD s-a prăbuşit în doar câteva luni. Deşi au ocupat locul întâi cu 36,6% din voturi, social-democraţii au pierdut zece procente în şase luni (!). În fapt, nu s-au pierdut voturi - voturile pentru PSD au rămas aproape aceleaşi - electoratul la care facem referinţă s-a lărgit şi încă cu 13% după cum am scris mai sus. Totul devine foarte clar dacă referenţiem procentele pro-PSD la totalul populaţiei.

Sondaj mai 2000: intenţie de vot PDSR 47%... din cei 52% care şi-au exprimat intenţia de a vota. 47% din 52% = 24,4 % din totalul populaţiei cu drept de vot.

Alegeri noiembrie 2000: voturi pentru PDSR 36,6%... din cei 65% care şi-au exprimat intenţia de a vota. 36,6% din 65% = 23,7 % din totalul populaţiei cu drept de vot.

Cine sunt cei 13% din totalul populaţiei care au venit să voteze, deşi în sondajele din mai spuneau că nu sunt hotărâţi? Răspunsul nu o să te surprindă.

Sondaj mai: intenţie de vot PRM 11%...  din cei 52% care şi-au exprimat intenţia de a vota. 11% din 52% = 5,7 % din totalul populaţiei cu drept de vot.

Alegeri: voturi pentru PRM 19,5%... din cei 65% care şi-au exprimat intenţia de a vota. 19,5% din 65% = 12,6 % din totalul populaţiei cu drept de vot.

Cât reprezintă diferenţa? 7% din totalul populaţiei cu drept de vot, adică 1 230 000 voturi. Aceştia sunt votanţi care în toamna lui 1999 sau în primăvara lui 2000 nu afirmau că ar vota pentru PRM deşi ulterior au făcut acest lucru.


Dacă nu este clar de ce venirea la vot a acestor oameni a dus la scăderea scorului PSD, hai să folosim un exemplu:

Pe o insulă sunt 100 de oameni. 52 dintre ei vor să construiască o barcă cu care să plece de pe insulă. 24 dintre aceştia sunt stângaci.
Avem trei grupuri: 24 de stângaci care vor să construiască o barcă, 28 de dreptaci care vor să construiască o barcă, iar pe 48 de oameni nu-i interesează. Cât sunt stângacii ca procent din cei care vor să construiască barca? 24 / 52 = 46%.
Dar cu venirea toamnei, din cei 48 de oameni neimplicaţi în construirea bărcii, 13 se decid să ajute. Niciunul nu este stângaci.
Avem tot trei grupuri: 24 de stângaci care vor să construiască o barcă, 41 de dreptaci care vor să construiască o barcă, iar pe 35 de oameni nu-i interesează. Cât sunt stângacii ca procent din cei care vor să construiască barca? 24 / 65 = 37%. Deşi numărul stângacilor nu a scăzut în termeni absoluţi, ei sunt mai puţini ca procent.

Locuitorii insulei = toţi românii care aveau drept de vot în 2000.
Cei care construiesc barca = cei care vin la vot.
Cei care nu ajută la construirea bărcii = cei care nu vin la vot.
Stângacii = PSD.
Cei 13 care s-au hotărât să ajute în toamnă = români care au venit la vot deşi în sondajele din primăvara lui 2000 sau toamna lui 1999 spuneau că nu o vor face.

Ce înseamnă asta pentru 2012? Pentru a repeta situaţia din 2000, în sensul atenuării scorului principalei forţe de opoziţie, PDL are nevoie de un munte de voturi în care să îngroape voturile pentru USL. "Veniţi să votaţi!" va fi mesajul puterii.

Cluj-Napoca. Trecut electoral şi tendinţe

Vă invit să mergem astăzi prin Cluj Napoca. Din punct de vedere politic, capitala municipiului Cluj este un deliciu pentru statisticieni, întrucât totul e clar şi matematic - până la un punct.

Clasamentul din 2000 de la votul pentru consiliul local e bun ca punct de pornire. Şi este de astfel şi de-a dreptul fascinant. Nu veţi vedea des aşa ceva.

1. UDMR  22,5%
2. PRM 21,8%
3. PSD 11,8%
4. CDR 7,3%

În 2004 lucrurile intră pe alt făgaş.

Turul unu: Rus (PSD + UDMR) 60 mii voturi, Emil Boc (ADA)  49,6 mii voturi, Funar (PRM) 33 mii.

Voturi la consiliul local: ADA 43 mii, PRM 30,8 mii, PSD 30,4 mii, UDMR 28 mii.

Vorbim de un joc în patru. Votanţii PNL+PD erau 43 de mii, cei ai PSD 30 de mii. Era clar că aceştia vor vota pentru Boc respectiv Rus. Miza era atragerea voturilor maghiarilor şi românilor PRM-işti. UDMR a încheiat un pact cu PSD prin care nu şi-au desemnat candidat la locale. Rus a primit voturile celor 30 de mii de maghiari care au votat în 2004 ... şi nimic altceva. Între turul unu şi turul doi, numărul votanţilor lui Rus s-a mărit cu 1400 (o mie patru sute), iar cel al votanţilor lui Boc cu 29000.

Turul doi:  Emil Boc 79,2 mii, Rus 61,5 mii.

Emil Boc a reuşit să atragă electoratul PRM - nu este singurul loc sau singura situaţie în 2004 când ADA câştigă cu ajutorul votanţilor PRM. Impactul victoriei lui Boc în Cluj-Napoca se va vedea ceva mai târziu.

2004, parlamentare: ADA 64 050, PSD 31 mii, UDMR 29 mii, PRM 20 800.

PSD are acelaşi număr de voturi ca şi la locale. UDMR este static de asemenea. PRM pierde 9 mii (aproape o treime), care se duc probabil la Alianţa DA. Chiar dacă s-ar fi reorientat toţi cei 9 mii, există cel puţin 12 mii care vin să voteze Alianţa DA pentru prima dată. Dacă, să spunem, doar 5000 de votanţi PRM-apoi-Boc au devenit votanţi ADA în 2004, atunci numărul nou-veniţilor creşte la 16 mii. Orişicum, e o performanţă incredibilă de mobilizare. Numărul total al votanţilor din Cluj-Napoca la alegerile parlamentare din 2004 a fost de 165 de mii - deci aproape o zecime au apărut în câteva luni, şi anume în tabăra ADA.

Alţi "nou-veniţi" îşi fac simţită prezenţa şi în turul al doilea al prezidenţialelor din 2004.
Traian Băsescu 105 mii voturi (adică ADA + PRM + 20 de mii de voturi)
Adrian Năstase 51 mii voturi (PSD + 20 de mii de voturi).

Printre cele 40 de mii de voturi pe care nu le-am putut identifica se numără voturile comunităţii maghiare, dar şi cel puţin 10 mii de noi votanţi. Noi faţă de parlamentare, noi faţă de locale, noi faţă de tot. Există două posibilităţi:
a) votanţii maghiari au votat Băsescu, iar PSD Cluj a încercat să compenseze prin ... organizare.
          Nu este conform cu modul în care votanţii de etnie maghiară s-au comportat la nivel naţional în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2004.
b) cea mai mare parte dintre votanţii de etnie maghiară au votat pentru Adrian Năstase, unii au stat acasă sau l-au votat pe Traian Băsescu, iar 10-15 mii de voturi pro-Băsescu au apărut, repet, de la oameni care nu votaseră tot anul sau ... din organizarea superioară a ADA.

2008?

Emil Boc 86 mii, Laszlo Attila (UDMR) 9 mii, Lăpuşan (PSD) 7200, Funar (PRM) 4756, Chira (PNL) 3800.
Voturi pentru consiliul local: PDL 56 900, UDMR 17300, PSD 13 mii, PNL 9800.

Boc ante portas! Viitorul fost-prim-ministru năvăleşte peste celelalte electorate precum mongolii peste ciulinii stepei. Candidatul UDMR pierde 8000 de voturi faţă de partid, candidatul PSD 6 mii, candidatul PNL tot 6 mii. PRM practic dispare, PSD e înjumătăţit, absenteismul loveşte UDMR (vă rog să nu-mi spuneţi că în patru ani din Cluj-Napoca au dispărut 12 mii de adulţi de etnie maghiară). Dacă nu eşti PDL, votul pe linie dispare în Cluj-Napoca şi e înlocuit de votul pro-Boc.

2008, parlamentare: PDL 46 685, UDMR 17 686, PSD 15 530, PNL 11 151, PRM 4073.

La Cluj-Napoca, ca şi în cazul lui Traian Băsescu în Bucureşti, unde nu e Boc implicat direct PDL suferă. Dar nu foarte mult. PDL pierde 10 mii de voturi: 2 mii se duc la PSD, 1200 la PNL, restul stau acasă.

2009 prezidenţiale:
Turul unu: Traian Băsescu 64 100, Crin Antonescu 36 861, Geoană 24 044, Hunor 13 689.

Un scor neaşteptat de bun al lui Crin Antonescu, de trei ori peste performanţa partidului la locale sau parlamentare. Geoană obţine cu 60% peste scorul PSD de la locale sau parlamentare. Absenteismul loveşte şi mai tare UDMR (să nu-mi spuneţi că într-un an din Cluj-Napoca au dispărut 4000 de adulţi de etnie maghiară). Este posibil şi ca etnicii maghiari să fi votat Traian Băsescu în turul unu.

Bineînţeles că întrebarea cea mai suculentă este: "Cum au votat liberalii din Cluj în turul 2?"

Rezultatele sunt acestea: Traian Băsescu 107 553, Geoană 60 081.
Faţă de turul unu, Traian Băsescu a câştigat 43 500 de voturi, iar Mircea Geoană 36 mii.
În turul doi au votat 15 mii de oameni care n-au votat în turul unu.

Întrucât mi se pare greu de crezut că oameni care nu au votat de-a lungul anilor 2008 sau 2009 au făcut acest lucru în turul doi al prezidenţialelor pentru Mircea Geoană, îi voi plasa pe aceştia în coloana "Băsescu". Ca şi în 2004, cinsprezece mii de voturi apar în turul doi pentru TB. Nu e un fenomen nou în istoria oraşului Cluj-Napoca.

Reformulăm ecuaţia (datorită rotunjirilor, suma nu iese):

Nu ştim de unde au venit 28 400 de voturi pentru Traian Băsescu.
Nu ştim de unde au venit 36 000 de voturi pentru Mircea Geoană.

Pe de altă parte:
Nu ştim cum au votat în turul doi cei 36 800 de liberali.
Nu ştim cum au votat în turul doi cei 13 700 de votanţi de etnie maghiară.
Nu ştim cum au votat în turul doi cei 14 000 de votanţi de alte persuasiuni (Corneliu Vadim-Tudor, Oprescu, Becali).


Perspective de viitor pentru alegerile locale:

La nivelul Transilvaniei USL stă mai prost decât în oricare altă regiune (38%), în timp ce UDMR şi PDL se luptă pe locul 2 (19%). Să nu uităm că sistemul de vot la primărie este first-past-the-post: un singur tur, locul unu câştigă - chiar dacă a obţinut 24%, iar locul doi 23% şi locul trei 20%. În Cluj-Napoca însă situaţia e cu totul alta: mediu urban, fief Boc, fief PDL... USL poate specula paşi greşiţi. Emil Boc poate fi pentru 2012 ce a fost Rus pentru 2004 - o înfrângere de mare efect. Totul depinde însă de Marius Nicoară, candidatul USL la primărie.

Dacă Emil Boc nu va candida, lucrurile se complică pentru PDL. Pe de altă parte, Emil Boc şi-ar păstra scaunul de preşedinte al partidului cel puţin încă câteva luni (vi se pare că un om politic învins în lupta pentru primăria pe care o condusese atâta timp mai poate fi preşedintele unui partid?). Vom afla numele candidatului PDL în cinci zile.

Surpriza de final:
Voturi pentru UDMR de-a lungul anilor în judeţul Cluj:

1992, Camera Deputaţilor: 74 206
1996, Camera Deputaţilor: 72 633 (...)
2000, Camera Deputaţilor: 69 323 (OK. O mică scădere demografică.)
2004, Camera Deputaţilor: 55 866 (Staţi. E o scădere cam ma...)
2008, Camera Deputaţilor: 35 430 (Opriţi. Opriţi. Opriţi..)
2009, prezidenţiale (Hunor): 28 738. (..)

În şaptesprezece ani, voturile pentru UDMR s-au redus cu două treimi în timp ce numărul total de votanţi a scăzut de la 375 000 la 313 000 (cu o şesime). Am mai scris despre acest fenomen - dar la nivel naţional - aici.

Vâlcov şi Frunzăverde pleacă din PDL. Impactul real

Şi-au dat demisia sau sunt în curs să-şi dea demisia din PDL Darius Vâlcov (primar Slatina) şi Sorin Frunzăverde (preşedinte CJ Caraş Severin).

Vă invit să ne uităm la ceva foarte concret, şi anume la voturi.

Sorin Frunzăverde:



În 2008, a obţinut 63 de mii voturi dintr-un total de 144 de mii la alegerile pentru şefia CJ (43,6%).

La parlamentare, PDL a performat mult mai prost în Caraş-Severin decât dl. Frunzăverde: 32 de mii de voturi (31,6% din total, cam cât media la nivel naţional). În Caraş-Severin, PDL a ocupat locul unu la partide - 1,7 procente în faţa PSD şi 9 procente în faţa PNL. PDL a ocupat locul întâi în trei colegii pentru Camera Deputaţilor din cinci, şi locul unu la singurul colegiu din senat.

În turul unu al prezidenţialelor din 2009, Traian Băsescu a performat în Caraş Severin nici atât de bine ca Frunzăverde la CJ, dar nici atât de slab ca PDL-ul la parlamentare: 50 300 voturi.

În turul doi - ca aproape peste tot - au venit la vot 13 mii de oameni care nu votaseră la turul unu. Numărul de voturi pro-Traian Băsescu a crescut, ajungând la 80 de mii.

PNL - partidul în care s-a înscris Sorin Frunzăverde - a obţinut 22% şi la parlamentare şi la prezidenţiale-tur unu (Crin Antonescu).

Cvasi-concluzii: organizaţia PDL Caraş-Severin s-a întrebuinţat extrem de serios în două momente: alegerea lui Sorin Frunzăverde în fruntea CJ şi turul doi al prezidenţialelor. Ceva mai puţin la turul unu. Mult mai puţin la parlamentare, dar îndeajuns cât ca PSD să câştige 4 lupte electorale din 6, deşi a avut doar două procente în faţa PSD (!!).

Potrivit sondajelor USL, opoziţia stătea mai prost în Caraş Severin decât în majoritatea judeţelor României, dar mai bine decât în multe alte judeţe din Transilvania (43% USL, 33% PDL). Doar în patru judeţe scorul PDL era mai înalt decât în Caraş-Severin (Neamţ, Suceava, Mehedinţi, Cluj). Dacă soluţia PDL pentru leadership-ul filialei nu este cea corectă, PDL mai pierde o redută. Alegerile din toamnă vor fi un test pentru Sorin Frunzăverde şi pentru electorat: votanţii PDL se vor duce după liderul local pe care îl simpatizează sau rămân cu partidul?

Estimare in extenso: înainte de tăierile din 2010 / scandalurile de corupţie / eşecurile de comunicare ale PDL din ultimii doi ani, 32 mii de locuitori ai judeţului Caraş-Severinul votau orice era portocaliu (Frunzăverde, Băsescu sau PDL), alţi 18 mii erau susţinători ai puterii în aspectele sale carismatice (nu veneau la vot pentru PDL, dar votau Frunzăverde şi Băsescu), şi încă 13 mii veneau doar pentru Frunzăverde, cu ocazia alegerilor locale. Toate cifrele au fost "turtite" de ce s-a întâmplat în 2010, dar nu atât de mult precum în alte judeţe. Grupurile 2 şi 3 (31 de mii de oameni) au dispărut de la PDL, iar o mare parte din cei 32 de mii de la bază vor rămâne cu PDL orice ar fi. Pierdere netă PDL faţă de 2008-2009 (cumulat tăierile din 2010 + demisie Frunzăverde) = aproximativ 30 mii de voturi. Situaţia nu va sta la fel la parlamentare, pentru că PDL Caraş-Severin ... ce va mai rămâne din PDL Caraş-Severin... nu va sta locului.

Estimare pe scurt: PDL pierde procente într-un judeţ în care ar fi performat foarte bine în toamnă. Impactul pe plan naţional este minor (sub 0,05%). Impactul psihologic în PDL este major.

Mr. Vâlcov:





Citez din demisie: "Sunt de notorietate investiţii precum centura ocolitoare a oraşului (etc etc etc), cu care ori am fost minţiţi de către miniştri că se vor realiza, ori au început timid şi nu au finanţare. (...) Ruşinea pentru neîndeplinirea acestor proiecte am suportat-o eu pentru că un ministru ignorant nu ştie ce este ruşinea".

A câştigat primăria Slatina în 2008 cu 82,3% din voturi, 29 de mii din 35 de mii, o performanţă iohannis-iană, dacă-mi permiteţi. Iar cauza este tot ... iohannis-iană: este primar din 2004, când a învins primarul anterior (PSD) cu 14 mii de voturi la 11 mii în turul unu şi 20 de mii la 15 mii în turul doi.

Ce a însemnat asta pentru partid?
Păi, în 2004, Alianţa DA a obţinut în Slatina 14 448 voturi. Un pic peste PSD+PUR (13 716).
În 2008, PDL a obţinut singur 14 753 de voturi, iar PNL 3188. PSD s-a prăbuşit (8638 voturi).
Vei spune că la prezidenţiale lucrurile au stat cam tot aşa, eventual cu un plus pentru Traian Băsescu.

Surpriză însă...

Mircea Geoană a câştigat în turul unu (13 527 voturi), Traian Băsescu sub partid (12 855) şi Crin Antonescu dublu cât partidul (7214).

În turul doi, Traian Băsescu a câştigat pe muchie (181 de voturi în plus), dar a câştigat. Aş dori să vă reamintesc că pe teritoriul ţării Traian Băsescu a pierdut în turul doi, deci în Slatina performanţa sa în turul doi a fost OK.

Nu vreau să intru în speculaţii fără să ştiu mai multe, dar este clar că în timpul anului 2009 la Slatina s-a petrecut ceva foarte interesant. De la 11 000 voturi (parlamentare) PSD+PNL au ajuns la 20 700 (prezidenţiale), ceea ce pentru un oraş de mărimea Slatinei este un mic cataclism. Pot emite ipoteze, dar nu este nici locul, nici momentul.

În sondajele de opinie efectuate de USL acum şase luni, făcute publice de PDL şi confirmate de USL (lungă poveste), intenţia de vot pentru Vâlcov era de 77%, iar la partide USL avea 52%, PDL 37% iar PP-DD nu era listat ca opţiune de vot. Între timp PP-DD a depăşit PDL în Muntenia, poate şi în Slatina (marje-marje-marje). Dacă D. Vâlcov candidează pentru USL, punem 77 şi 52 împreună (metaforic vorbind) şi mai scoatem un oraş din lista PDL. Dacă nu, lucrurile se vor complica.

Fie aceste două demisii sunt pietricelele care surprind începutul prăbuşirii de facto a dealului, fie sunt mici incidente nesemnificative.

Edit: Hotnews, "pe surse" despre situaţia din PDL Bucureşti: ""Este un haos total, nimeni nu stie ce va face Udrea si de ce se intarzie atat de mult cu demararea campaniei electorale. Au existat discutii aprinse in interiorul organizatiei dar nu se poate face nimic concret. Suntem in plin an electoral si unii colegi evita sa vorbeasca public despre situatia dezastruoasa de la Bucuresti, altii asteapta sa-si franga gatul Udrea. Asta este situatia in momentul de fata la PDL Bucuresti". Hotnews?