Sondaje CSOP şi IRES: personalităţi în flux?

Sondaje CSOP (detalii aici) şi IRES (detalii aici).

Elemente picante/interesante rezultate din cumularea informaţiilor:

1. O naţie mai interesată de politică decât pretinde că este. Doar 38% din românii aflaţi în ţară spun că dau atenţie mare sau foarte mare evenimentelor sau ştirilor politice.

15% se consideră interesaţi de politică, 34% se consideră nici interesaţi nici dezinteresaţi, iar 51% neinteresaţi.

În realitate notorietatea evenimentelor de pe scena politică este semnificativ mai mare. Apariţia Iniţiativei România Liberală este o excepţie, probabil datorită unui marketing insuficient.

2. Valul de optimism de după alegeri a dispărut. Conform ambelor institute, numărul celor care cred că România merge într-o direcţie greşită este la cotele de dinainte de noiembrie (adică înalt)....

3. ... şi totuşi, nimic nu s-a schimbat în planul opţiunilor de vot pentru partide.

USL este la 60% sau imediat sub această valoare, PDL între 15% şi 19%, PPDD în scădere accelerată faţă de scorul de la parlamentare.

În alte cuvinte, optimiştii-circumstanţiali-care-acum-sunt-dezamăgiţi nu erau votanţi USL, probabil că n-au votat de fel şi nici de partea opoziţiei nu au trecut.

4. Conform CSOP, triada Ponta-Isărescu-Oprescu conduce în clasamentul încrederii. Situaţia este identică cu cea din toate sondajele din ultimele luni.

5. Conform IRES, Traian Băsescu este re-evaluat de către populaţie:

Trei sferturi dintre români doresc ca el să-şi termine mandatul.

Încrederea în Traian Băsescu s-a mărit consistent în ultima lună - cu 8%.

Un român din trei consideră că măsurile luate de guvernul Boc au fost o idee bună.

Doctrina preşedintelui-jucător, pe care şi Traian Băsescu a lăsat-o în fundal, a rămas ... ne-re-evaluată: 27% dintre români consideră că Preşedintele României ar trebui să fie "jucător", 57% "arbitru".

Deşi CSOP nu prezintă o situaţie întru totul asemănătoare, Traian Băsescu este şi în sondajul acestui institut cel mai credibil om din afara USL.

6. Conform IRES, dar şi altor sondaje din ultimele luni, există un grup clar definit (21-26% din populaţie) care este opus colaborării sau coabitării dintre preşedinte şi Victor Ponta.
Acest grup este reunirea aparte a două subgrupuri: susţinătorii lui Crin Antonescu şi foşti susţinători ai preşedintelui, dezamăgiţi de compromisurile pe care pare să le fi făcut.

7. Conform IRES, notorietatea Mişcării Populare este în scădere, dar numărul celor care ar vota-o la alegeri a rămas constant: 5,4% din populaţia aflată în ţară = aproximativ 800 de mii de persoane.

Ca să înţelegem concret ce înseamnă asta: dacă la europarlamentare jumătate din aceşti oameni ar veni la vot - în condiţiile unei prezenţe precum la europarlamentarele trecute - o listă MP ar obţine un scor de 8%, adică doi-trei europarlamentari.

8. Raportul dintre PSD şi PNL este de aproape 2-la-1, precum în aproape toate sondajele din ultimele luni. Situaţia este defavorabilă PNL prin comparaţie cu cea de acum câţiva ani (raport 3-la-2) şi se datorează probabil vizibilităţii lui Victor Ponta.

9. În ceea ce priveşte prezidenţialele, acum două săptămâni scriam: "Dacă pe lista de opţiuni se află şi o candidatură separată a PSD sau dacă respondenţii pot să numească orice politician doresc - inclusiv politicieni asociaţi cu PSD - , scorul preşedintelui PNL este între 33% şi 37%."

În sondajul IRES, Crin Antonescu este la 32% - de văzut dacă e efectul marjei de eroare sau începutul unui trend negativ. Victor Ponta este pe locul doi.

Efectul interesant este reapariţia în prim-plan lui Traian Băsescu. Cu 19% dintre români optând instinctiv pentru actualul preşedinte, opoziţia are o problemă. Nu e întâmplător că MRU este împins sub intervalul de care vorbeam în postarea de acum două săptămâni. Atunci: "între 6% şi 15%", în sondajul IRES: 5%.