Dâmboviţa în lumina reflectoarelor

Florin Popescu a fost demis de la conducerea PDL Dâmboviţa. El era unul din susţinătorii moţiunii Udrea de la congresul recent al partidului. Dâmboviţa era un judeţ important pentru democrat-liberali (am explicat aici lucrurile).

Să privim un pic mai detaliat evoluţia lucrurilor:

1. În anii '90 un judeţ tipic pentru vechiul Regat:

- PD a obţinut în 1996 în Dâmboviţa 14%, un procent peste scorul de la nivel naţional;

- Iliescu a ocupat întotdeauna locul unu în Dâmboviţa, indiferent despre ce tur de scrutin vorbim, chiar şi în 1996;

- În 2000, clasamentul în Dâmboviţa era:
PSD 49% (douăsprezece procente peste media naţională)
PRM 22%
PD 8% (iarăşi un procent peste media naţională)
PNL 6%.

2. Anul 2004 - începutul schimbării de dinamică

La prezidenţialele din acel an, Năstase a câştigat în ambele tururi de scrutin. Scorul ADA în Dâmboviţa (30%) a fost unul apropiat de media naţională: Dâmboviţa n-a fost nici un judeţ fruntaş dar nici codaş. Pe de altă parte, scorul ADA în judeţ reprezintă de două ori mai mult decât suma PD+PNL de la alegerile care avuseseră loc cu patru ani mai devreme.

3. PLD face diferenţa

La europarlamentarele din 2007, scorul PLD în Dâmboviţa este al doilea la nivel naţional (19%), aproape cât PD-ul local.

Fuziunea celor două partide are efecte benefice: la localele imediat următoare, PDL câştigă 39 de primării din 89, printre care şi municipiul Târgovişte.

În acest context nu e surprinzător că, la parlamentarele din 2008, PDL obţine singur mai mult decât ADA cu patru ani mai devreme (45% faţă de 30%).
Cu 10%, PNL se reîntoarce practic la cota din 2000.
PSD este la o cotă surprinzător de mică pentru un judeţ din Muntenia (35%).

4. Prezidenţialele din 2009 - forţa organizaţiei PDL este testată

Lupta se dă la baionetă - PSD se mobilizează foarte, foarte bine.

PDL, voturi la parlamentare: 89 de mii
PSD, voturi la parlamentare: 70 de mii

TB, turul unu: 95 de mii
Geoană, turul unu: 99 de mii

TB, turul doi: 146 de mii
Geoană, turul doi: 140 de mii

Dâmboviţa este unul din judeţele în care Traian Băsescu câştigă, dar diferenţa este infimă (6 mii de voturi), având în vedere că Dâmboviţa deja părea să fi devenit o feudă PDL. Primarii social-democraţi au fost însă extrem de disciplinaţi, o trăsătură pe care o vom revedea ceva mai jos.

5. "Criză? Tăieri? Despre ce vorbiţi?"

La localele din 2012, PDL Dâmboviţa a obţinut 95 de mii de voturi pentru Consiliul Judeţean, cu trei mii mai multe decât în 2008, înainte de tăieri. PDL pierde un singur primar, ajungând la 38.

PDL însă a pierdut preşedinţia CJ. Florin Popescu a obţinut un respectabil 35% dar degeaba, candidatul USL a luat 52%.

6. Fără preşedinţia CJ... începe prăbuşirea

Efectele pierderii sursei principale de fonduri au fost dezastruoase pentru PDL în Dâmboviţa precum în toată România. Primul semn a fost referendumul de demitere al preşedintelui, la care prezenţa a fost de 53% la nivel de judeţ (în unele comune cu primari PDL prezenţa a fost sub 30%, în alte peste 60%). Mobilizarea primarilor USL a fost, de altfel, excepţională.

La parlamentarele din 2012 ARD obţine 36 de mii de voturi. Există mai multe moduri de a interpreta acest rezultat:

A. ARD a obţinut la fel de multe voturi în judeţ cât PNL şi PD în 2000 (!), adică... foarte, foarte puţin.

B. Scorul ARD în Dâmboviţa a fost totuşi un pic peste media naţională (19%).

C. Două treimi din votanţii PDL de la locale, parlamentare şi prezidenţiale au dispărut.

Datorită numărului mare de primari PDL şi importanţei sale istorice (unul din puţinele judeţe din Muntenia unde PDL/Traian Băsescu performau), miza simbolică a judeţului este considerabilă.
Există şi o miză concretă dată de mărimea judeţului. Doar în Prahova, Bucureşti şi Suceava obţineau PDL/Traian Băsescu mai multe voturi. Acesta este principalul motiv pentru care lupta politică din judeţ merită atenţie în continuare.