joi, 14 aprilie 2016

Încotro ne putem îndrepta: un scenariu pentru 2024

12 decembrie 2024
Un haotic final de epocă, un haotic început de epocă

Alegerile din acest an au marcat câteva premiere sau cvasi-premiere:

1. După 24 de ani dreapta pierde Cotroceniul. În plan sociologic se poate afirma că a pierdut, ca de obicei, opoziția față de progres, doar că etichetele s-au schimbat între timp, PNL preluând o parte serioasă din profilul social-democraților de altă dată.

2. Cea mai mare răsturnare de situație între tururi de la Revoluție încoace. Cu doar 27% în primul tur, Ionuț Vulpescu părea condamnat la înfrângere în fața lui Dan Puric (44%). De-a lungul zilei turului doi, se părea că prezența va fi la cote similare celei din primul tur, o veste aparent bună pentru liberali. Se confirma teza conform căreia tinerii deja veniseră la vot în primul tur - nu mai existau alți votanți la dispoziția stângii decât cei inițiali, deja știuți.

Să recitim însă clasamentul din primul tur:

Dan Puric (PNL) 44%
Ionuț Vulpescu (Partidul European de Stânga) 27%
Adrian Dohotaru (Coaliția pentru Drepturi și Libertăți) 9%
Gabriel Biriș (Alianța Profesioniștilor ABC/Ardeal-București-Constanța) 9%
Șerban Nicolae (PSD) 6%
Eugen Tomac (PMP) 5%

Problema de care s-a lovit PNL a fost următoarea: dacă ai votat pe oricine altcineva decât pe Puric în primul tur, nu aveai de ce să-l votezi pe Puric în al doilea tur. Precum PSD într-o epocă demult apusă, liberalii și-au ostilizat diferite segmente ale populației, idee cu idee sau inacțiune cu inacțiune:
Liberalii n-au achiesat la perspectiva (a cea mai rămas din) PSD, conform căreia România trebuie să părăsească NATO, dar n-au satisfăcut prin declarații nici rusofobii care l-au votat pe Eugen Tomac.
Unul din proiectele centrale ale campaniei PNL, și anume interzicea totală a avorturilor inclusiv în caz de viol, incest sau sarcină toxică pentru mamă, a energizat candidatura lui Adrian Dohotaru (68% din votanții săi erau femei, conform IRES).
PNL a anunțat pe 10 septembrie că va lansa la anul un referendum cu privire la părăsirea Uniunii Europene pe modelul deja patentat în anii trecuți de către Ungaria și Polonia. E previzibil că acest referendum "a luat apă" și nu va mai exista de fel. Verdictul diasporei - 470 de mii de voturi pentru Vulpescu - a fost destul de clar.
Și lista poate continua.
Liberalii au pariat excesiv pe biserică (în care doar 39% din români au încredere), scena binecuvântării televizate a lui Puric de către patriarhul Teofan cu trei zile înaintea turului doi contând dar în sens negativ. Da, jumătate din locuitorii României au peste 50 de ani, însă e vorba în principal de decreței mai degrabă libertarieni decât credincioși.

S-a scris, cred eu, un pic prea mult despre uzura suferită de PNL din cauza mandatelor lui Iohannis și respectiv Cioloș. Niciun partid n-a obținut vreodată 3 victorii consecutive în bătălia pentru Cotroceni. Regula s-a menținut și în 2024. Dar mai e ceva.

"Puricele bate vulpea" a fost sloganul de pe afișele liberalilor dintre cele două tururi, însă PNL era de fapt partidul mai greoi. Duo-ul Vulpescu (candidat la președinție) - Negrescu (ofertă de prim-ministru) a fost agil și dinamic, trăsături dovedite încă din anii anteriori. Să nu uităm că destinul recent al celor doi începe cu "răscoala europarlamentarilor" din 2020 în ziua celor "trei 3" (pe 3 martie, adică ziua a 3-a a celei de-a 3 luni din an, doar 3 vicepreședinți PSD mai erau în libertate). Au urmat captarea integrală a PSD Transilvania, preluarea lui Valeriu Zgonea, Ovidiu Portariuc și Georgian Pop dintr-un PSD în disoluție și fuziunea cu un UDMR care ratase accesul în parlament și care era din ce în ce mai temător cu privire la naționalismul marelui partid de dreapta. Presa a dat excesiv de multă atenție votanților de etnie maghiară ai lui Vulpescu, care de fapt reprezentau mai puțin de un sfert din electoratul său din primul tur. Candidatul PES a dus de fapt o luptă feroce dar puțin vizibilă publicului împotriva organizațiilor PNL din zonele cele mai sărace ale României, adică estul Munteniei și Oltenia. Lupta a fost câștigată de către candidatul PES, subiectele economice au contat mai mult decât crucea - altfel Vulpescu nu ajungea nici măcar la 20%.

Imaginea primului tur a fost înșelătoare. Mare atenție la județele în verde, adică cele în care Puric a câștigat în primul tur dar a pierdut în al doilea:





Deja în primul tur câțiva mari poli de concentrare urbană (București, Iași, Constanța) arătaseră cartonașul roșu - la propriu - conservatorismului ortodox. Votanții lui Biriș și-au manifestat în turul doi neplăcerea față de mărirea taxelor și impozitelor datorită introducerii "pensiei de credință" pentru preoți (150% din venitul mediu net pe economie, valoarea se recalculează anual pe baza datelor INS), voturile lor fiind vizibile în special în Ilfov și în județele mai bogate ale Transilvaniei. Între a da bani preoților (Puric) sau săracilor (Vulpescu), susținătorii lui Biriș au ales ... tabăra mai pro-europeană. Românii pro-capitalism și pro-democrație liberală sunt marii orfani ai momentului, prim-planul fiind polarizat de socialism și, respectiv, de naționalismul ortodox.

Presa a observat că susținătoarele și susținătorii lui Dohotaru au "rotit" Cluj-Napoca, Puric câștigând acolo în primul tur dar pierzând în al doilea. În practică, influența votului tinerilor s-a simțit peste tot. PNL afirmă că se va lupta cu toată forța împotriva legalizării drogurilor ușoare (o propunere a Coaliției pentru Drepturi și Libertăți pe care Vulpescu și-a asumat-o după victorie, recunoscând aportul votanților lui Dohotaru) însă nu e clar cât mai înseamnă în clipa de față "toată forța PNL" - partidul se comportă de parcă ar fi primit o mașină Tesla între ochi.

Rezultatul? Pariul a la Viktor Orban întreprins de liberali a dat greș. Clasa de mijloc tradiționalistă există, în special în Moldova și în localitățile din Transilvania cu mai puțin de 150 de mii de locuitori, dar e prea mică din punct de vedere numeric pentru a asigura victoria în turul doi. Dan Puric a fost strivit între acoperișul și fundația României: scorul său în turul decisiv în rândul oamenilor cu studii superioare (30%, adică Vulpescu a luat 70%!) a fost identic cu cel obținut de Puric în rândul ... românilor care absolviseră maxim opt clase. Pentru cetățenii sofisticați din punct de vedere educațional și cultural, sloganul "Pentru o Românie liberă și independentă de U.E.!" însemna negarea eforturilor și realizărilor unei întregi generații... precum și o eroare gramaticală. Pentru românii cei mai săraci, apelurile la mândrie erau irelevante, mărirea protecției sociale fiind mai aproape de inimă. Izolați și pierzători au rămas patronii de mici afaceri, pentru care hipermarket-urile sunt un pericol de moarte, naționaliștii și vârstnicii sau mai puțin vârstnicii pentru care credința religioasă este foarte importantă.