vineri, 9 decembrie 2016

Sondaj IRES - ultimii metri

Notă: această postare a fost modificată, vineri 9 decembrie, pe baza unei schimbări introduse de Autoritatea Electorală Permanentă. Cifrele au fost modificate, logica rămânând însă aceeași. În mod interesant Biroul Electoral Central a ales în ziua alegerilor să raporteze prezența tot la numărul "vechi", 18,2 milioane, informațiile și valorile numerice de mai jos nefiind în consecință valide.

Paradigma propusă de cel mai recent sondaj IRES (6-7 decembrie, prin telefon, marjă 2,9%):

"PSD+ALDE 50% (44+6)
PNL+USR 30% (23+7)
ALDE - 6%
PMP - 6%
UDMR - 5%
PRU - 4%
Candidat independent - 3%
Alte partide - 2%"

Din ce total sunt calculate aceste procente? 42% din respondenți spun că sigur vor veni la vot, 28% spun că probabil vor veni la vot, restul nu vin sau probabil nu vin.

Sunt două posibilități:

Scenariul A: Scorurile sunt calculate prin raportare la totalul celor care vin sigur sau probabil (42+28=70%). O prezență de 70% în țară înseamnă cam 57% conform listelor electorale, mulți români fiind în diaspora, deci pe liste dar neacoperiți de sondajele din țară.

O prezență la vot de 57% este extrem de improbabilă, având în vedere că la parlamentarele anterioare nu s-a depășit 42%.

Dacă scorurile sunt calculate din acest total, ele nu au de-a face cu rezultatul alegerilor de duminică. Unii din cei 57% nu vor veni la vot, și ar fi de-a dreptul miraculos ca ei să se demobilizeze proporțional cu scorurile partidelor.

Scenariul B: Scorurile sunt calculate prin raportare la totalul celor care vin sigur. Aceștia sunt 42% din românii aflați în țară, deci 34,4% din cei de pe liste.

În acest caz, sondajul IRES arată cum stau lucrurile înainte de luarea în calcul a celor care, în clipa de față, spun că probabil vor vota și care, în ziua alegerilor, vor vota.

Dacă ei sunt puțini sau dacă cei aflați în această categorie se orientează la fel ca cei care votează sigur (PSD+ALDE 50%, alții 50%), acestea vor fi rezultatele.

Cu cât sunt mai mulți și cu o intenție de vot mai diferită de împărțirea jumi-juma menționată mai sus, cu atât rezultatul alegerilor va fi mai diferit de estimarea IRES.

Câți vor veni la vot?

Aici scriam în urmă cu o lună că "prezența la parlamentare ar urma să fie între 34,4% și 37,3% (în funcție de care model de demobilizare aplicăm, cel din 2008 sau cel din 2012)". Sondajul IRES, pe scenariul B, face referire tocmai la nivelul cel mai de jos, 34,4%. De-a lungul zilei de duminică, cu cât prezența dă semne mai viguroase că trece de 34,4% cu atât există șanse mai mari ca scorul să devieze de la situația prezentată de IRES.

IRES știe asta. Îl citez aici pe sociologul Dan Jurcan: Ceea ce avem aici e o radiografie a acestui moment. Discutăm de intenție, nu comportament. Vom măsura comportamentul duminică, la exit poll. Discutăm de o intenție valabilă azi. Mai avem trei zile, e o dinamică destul de mare a campaniei în aceste ultime zile și e posibil să existe o diferență între ce înseamnă intenție și comportament și cifrele prezentate s-ar putea să sufere modificări”.

În concluzie, dacă lucrurile merg "normal", fără zvâcuri de emoție, PSD+ALDE vor forma cu lejeritate majoritatea în parlamentul viitor. Orice prezență peste estimări reprezintă un risc pentru ei. Merită precizat că un procent de prezență înseamnă 2,5-2,7% din totalul votanților, adică 2,5-2,7% din scoruri, un element semnificativ de incertitudine.


Ca notă de subsol, un scor de 50% pentru PSD+ALDE la o prezență de 34,4% (adică scenariul B) înseamnă că PSD+ALDE au 3,25 milioane voturi.
În urmă cu mai mult de o lună scriam aici: "PSD și ALDE ar însuma între 3,38 milioane voturi (varianta minimă) și 3,81 milioane voturi (varianta maximă)." 

Aparent aceste electorate sunt extrem de demobilizate, însă și în afara bazinului de voturi certe există susținători PSD sau ALDE (în rândul acelor 28% care "probabil vor vota"). Problema alianței nu o reprezintă electoratul PSD, ci electoratul ALDE.