Despre uninominalul într-un singur tur

Pentru început: în România nu avem, în clipa de faţă, vot uninominal, ci un vot proporţional cu aspecte uninominale. La nivelul Parlamentului aveam în decembrie 2008 rezultatul votului pe întreaga ţară ca şi când s-ar fi votat pe listă, cu mici ciudăţenii gen PDL a luat 100 000 de voturi mai puţin decât PSD dar 3 mandate în plus, şi mari ciudăţenii gen parlamentari de pe locul 1 într-o circumscripţie pierzând alegerile şi cei de pe locul 2 sau 3 intrând în parlament. Clasa politică românească s-a unit - cam ca la Snagov - întru a dispreţui sistemul ("adică dau 100 000 euro pe o campanie, iau locul 1 şi nu intru în parlament?!"). Dacă lenea nu învinge, este posibil să se treacă la un uninominal pur. Există mai multe declaraţii în acest sens, preşedintele fiind un mare fan al conceptului.

Ce înseamnă uninominalul pur, dintr-un singur tur? Ocupantul locului 1 într-o circumscripţie intră în parlament. Şi atât. Degeaba a luat un partid 10% - 15% în fiecare colegiu electoral din România; dacă nu a ocupat locul 1 undeva, nu va avea nici un parlamentar.

În practică, sistemul uninominal într-un singur tur ajută partidele mari să devină şi mai mari şi răneşte partidele mici sau medii care nu au susţinere într-o anume zonă (UDMR, de exemplu, nu este în pericol de a dispărea din parlament datorită Harghita sau Covasna). Există o vastă literatură anglo-saxonă asupra subiectului; nu voi insista decât cu un exemplu:

Partidul eurosceptic "UK Independence Party" a luat la ultimele alegeri din Marea Britanie un milion de voturi, adică 10% din cât au luat conservatorii. Locuri în parlament pentru conservatori: 306. Locuri în parlament pentru UKIP: 0.

Într-o confruntare USL vs. PDL cu restul participanţilor reduşi la maxim 10% din nr. total de voturi, PDL ar avea numărul de mandate mărit în mod artificial. Cred că la asta s-a gândit preşedintele. În acelaşi timp, riscul pentru PDL este foarte mare. Partidul riscă să câştige un procent din numărul total de colegii mai mic decât procentul de voturi (de exemplu 12% din cursele electorale, şi deci 12% locurile din parlament, deşi a obţinut la nivel naţional 24% din voturi). Acesta este unul din motivele pentru care tot auzim despre Mişcarea Populară şi alte Fronturi de Salvare a PDL-ului.

Politicienii ezită, şi au început să apară şi voci în favoarea unui sistem mixt. Şi asta pentru că componenţa parlamentului ar fi schimbată radical de un sistem uninominal pur. Jocul guvernamental ar deveni .... prea simplu pentru unii. Ce opţiuni să ai când parlamentul constă din (de exemplu)

50% USL
40% PDL
5% UDMR
5% minorităţi naţionale ...?

(pentru puriştii care iubesc democraţia: componenţa parlamentului de mai sus ar rezulta în urma unor alegeri la care voturile populaţiei ar fi dispuse in mod ipotetic:

47% USL
28% PDL
10% Partidul Poporului
6% PRM
5% UDMR
2% UNPR
2% alte partide       ... structură a voturilor care nu sunt deloc reflectată în structura Parlamentului)