Rata criminalităţii - lucruri surprinzătoare

O statistică foarte interesantă de la Econtext: rata criminalităţii în România, pe judeţe, în 2009. Clasamentul este din nefericire dat sub forma creşterii procentuale în perioada 1990-2009, şi nu direct. Dacă analizăm puţin informaţia vedem că:

1. Hunedoara, Gorj şi Alba ocupă podiumul ratei criminalităţii. Cu adevărat bizar este că cele trei judeţe sunt unul în prelungirea celuilalt, deşi mă îndoiesc să existe un focar zonal real.

2. Harghita are cea mai mare creştere a criminalităţii faţă de 1990 (724 %), dar ocupă abia locul 12 în clasamentul ratei criminalităţii, în timp ce Covasna e pe locul 32.

3. Pentru rromofobi: judeţul Mureş, cel cu cel mai mare număr de locuitori de etnie rromă conform recensământului din 2002, este abia pe locul 6.

4. Mult-hulita capitală a României este pe locul 22. Şi, atenţie, statistica grupează Bucureştiul împreună cu Ilfov - altă regiune a României cu o reputaţie îndoielnică în planul ordinii publice. Doar într-un judeţ - Galaţi - a crescut criminalitatea din 1990 şi până acum mai puţin decât în Bucureşti şi Ilfov.

5. Sărăcia duce la criminalitate? Se pare că nu. Toate judeţele care compun Regiunea de Nord-Est, cea mai săracă zonă a UE, sunt în partea a doua a clasamentului ratei criminalităţii pe judeţe (din 41 de entităţi teritoriale: Bacău - locul 28, Neamţ - locul 29, Vaslui - locul 31, Suceava - locul 35, Iaşi - locul 38 şi Botoşani - locul 39).

6. Notă personală: fiind un consumator de media dedicat, mi se părea că cele mai multe infracţiuni au loc în ruralul din Moldova, iar că cele mai violente sunt în oraşele Brăila şi Craiova. Primul judeţ din Moldova în clasamentul ratei criminalităţii este Vrancea, pe locul 17. Judeţul Dolj (al cărei capitală e Craiova) este pe locul 11 iar judeţul Brăila este pe locul 37.

6. De curiozitate am verificat existenţa unei corelări între voturile din turul unu al alegerilor prezidenţiale din 2009 şi rata criminalităţii. Teoretic era posibil ca fenomenul unei criminalităţi peste media naţională să semnaleze probleme sociale mai adânci şi deci o nemulţumire faţă de status-quo. Statistic, însă, nu există dovezi pentru o astfel de legătură.

Pe baza ratei criminalităţii nu se pot construi profiluri regionale. Deja am vorbit la punctul 1 despre disparitatea dintre Harghita şi Covasna. Tulcea ocupă locul 7, Constanţa este pe 24. Arad are a 10-a rată a criminalităţii, Timiş-ul a 24-a. Un mod mai sugestiv de a privi informaţiile este să ne uităm la primele 10 şi la ultimele 10 judeţe prin prisma regiunilor istorice...

Transilvania: în primele zece: 5 judeţe; în ultimele zece: 2 judeţe.
Moldova: în primele zece: 0 judeţe (!) ; în ultimele zece: 4 judeţe.
Muntenia: în primele zece: 5 judeţe; în ultimele zece: 4 judeţe.

Lipsa unor profiluri sugerează o ţară în care modelele atitudinale de comportament au dispărut la nivel regional. Ca şi impresia lăsată de mass-media cu privire la rata criminalităţii într-un judeţ sau altul, s-ar putea să fie vorba de o iluzie.