5 observaţii despre recensământ

1. Ponderea bucureştenilor în totalul populaţiei scade...

1992 = 9,0%
2002 = 8,8%
2011 = 8,4%

Poate părea puţin, dar vorbim în termeni absoluţi de o reducere a populaţiei capitalei cu aproape un sfert în 20 de ani.

2. Importanţa secuimii pentru UDMR creşte puţin dar sesizabil. Harghita şi Covasna conţin acum 33% din etnicii maghiari aflaţi în România, faţă de 30,7% la recensământul anterior.

3. Gândul face nişte calcule simpatice, dar greşite. Scăderea populaţiei este mult mai mare decât cea preconizată (detalii mai jos). PIB-ul pe cap de locuitor creşte cu mult mai mult de 2% datorită recensământului. Nu se poate calcula cu cât exact pentru că...

4. ... INS a introdus o mică-mare şopârlă: în populaţia recenzată de 20,2 milioane se află 302 mii persoane "temporar prezente". Potrivit comunicatului de presă al INS, aceştia sunt "cetăţenii străini sau  fără cetăţenie veniţi  în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni". În fapt, suntem 19,9 milioane - în ţară sau emigraţi.

"Suntem"? Nu toţi cei incluşi în acest număr sunt cetăţeni români. Citez din comunicatul de presă: "populaţia stabilă a României [19,0 milioane din cei 19,9 milioane] include: cetăţenii  români,  străini  sau  fără  cetăţenie [sublinierea mea]  cu  domiciliul  în  România  care,  la momentul  recensământului, se aflau pe  teritoriul  ţării  sau erau temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi cetăţenii  români, străini sau  fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12  luni sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România."

Dar asta nu e tot. 2,8% din totalul locuinţelor nu au putut fi recenzate. De ce? Pentru că e vorba de "cetăţenii  români,  străini  sau  fără  cetăţenie  cu  domiciliul  în  România,  care  la momentul  critic  al  recensământului  erau  plecaţi  cu  întreaga  familie  în  străinătate  şi pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor [sau de] persoane  care  au  refuzat  explicit  sau  tacit  recenzarea,  prin  evitarea  vizitelor personalului de recensământ (populaţie necontactată)."

În confuzie concluzie, cifrele de la recensământ conţin unii cetăţeni străini şi nu conţin toţi cetăţenii României.

5. Oficial, în afara ţării sunt 1,6 milioane români, la care putem adăuga pe cei care au plecat cu toată familia şi despre care nimeni nu poate da relaţii (500 de mii de persoane? Un milion? Câţi dintre ei şi-au păstrat cetăţenia română?).