miercuri, 25 aprilie 2012

Cum îşi pierd partidele votanţii? Mic studiu.

Am scris aici despre unul din micile blesteme ale politicii româneşti recente: supradimensionarea intenţiei de a veni la vot. Din motive personale - dorinţa de a nu părea rupt de subiect, refuzul de a admite ignoranţa sau mimarea spiritul civic - mulţi respondenţi afirmă în sondaje că vin la vot, deşi nu o vor face.

Efectul asupra sondajelor de opinie poate fi dezastruos - cu atât mai dezastruos cu cât distanţa între declaraţiile respondenţilor şi realitatea din ziua scrutinului este mai mare.

Exemplu fără apropo-uri la situaţia politică actuală:
Să zicem că avem un sat cu 100 de locuitori cu drept de vot.
Ca parte dintr-un sondaj, toţi sunt întrebaţi dacă vor veni la vot sau nu.
60 dintre ei spun că vor veni la vot.
35 dintre ei ar vota cu Partidul Verde-Verzui.
15 ar vota pentru Partidul Alb-Albăstrui.
10 ar vota pentru alte partide.
Partidul Verde-Verzui pare un câştigător clar. În "sondaje" are 58% (adică 35 / 60).

Vine ziua alegerilor...
La vot vin 27 de oameni.
9 votează partidul Verde-Verzui.
10 votează Partidul Alb-Albăstrui.
8 votează alte partide.


Prezenţa la vot declarată în sondaj era de 60%. A fost de 27%.
Partidul Verde-Verzui avea 58% din intenţia de vot conform "sondajului". A obţinut 33% din voturi şi a pierdut.
Partidul Alb-Albastru avea 25% din intenţia de vot şi a luat 37% din voturi, ocupând locul unu. Chiar dacă a pierdut 5 votanţi între "sondaj" şi alegeri, scorul său a crescut cu 12% pentru că votanţii partidului Verde-Verzui s-au mobilizat într-o măsură şi mai mică.
Nota bene: bineînţeles nimeni nu se uită la toate cifrele astea. În berăria satului se trage concluzia că "sondajul" a fost aranjat (diferenţă de -25% faţă de scorul partidului Verde-Verzui, diferenţă de +12% la Alb-Albaştri). Ambele tabere se unesc cu furci şi topoare şi se îndreaptă spre casa sociologului satului: Verzii pentru că se simt traşi pe sfoară (de ce li s-au dat informaţii cum că situaţia lor era bună?), Alb-Albaştrii pentru că se simt trişaţi (de ce a încercat sondajul să creeze impresia că nu sunt iubiţi de populaţie?).

Povestioara de mai sus poate părea naivă. Nimeni însă - din câte ştiu - nu a analizat COVIVO pentru partidele politice din România (COVIVO = COeficientul de Valorificare a Intenţiei de VOt. Dacă 10% din populaţie susţine că te-ar vota şi 3% o şi fac, COVIVO = 3/10 = 30%).

Să vorbim concret despre un caz care ar trebui să dea palpitaţii oricărui partid politic din cele principale.

2008:

22-25 septembrie
Sondaj CCSB
73% spuneau că vin la vot. Dar 15% dintre români nu erau în ţară. Deci 62% (adică 73*85/100) dintre românii din ţară spuneau că vin la vot. Distribuţie ca procente: PSD 36, PDL 34, PNL 20.

Mai trece o lună...

25-27 octombrie
Sondaj CCSB
62% spuneau că vin la vot cu siguranţă, 19% spuneau că probabil ar veni. Să lăsăm la o parte probabilii... şi să calculăm din nou 62% din 85%: în termeni concreţi, 52% dintre românii din ţară erau siguri că vin la vot. Distribuţie ca procente: PSD 37, PDL 35, PNL 18.
Señor Turambar a intuit că ceva scârţâie pentru cine are urechi să audă şi a estimat participarea la vot la 44%.

... ultima lună...

23-26 noiembrie.
Sondaj BCS la comanda PNL (nu vă îngrijoraţi, rezultatele nu a fost doftoricite).
59% dintre respondenţi spuneau că sigur vin la vot. 22% spuneau că probabil vin la vot. Iarăşi să lăsăm probabilii la o parte... în termeni concreţi, 50% dintre românii din ţară spuneau că vin la vot. Distribuţie: PSD 33, PDL 32, PNL 21.

 Trei sondaje, trei luni, procente aproape identice la partide, dar o scădere accelerată a % de români care spuneau că vin cu siguranţă la vot: 62-52-50.

N-au venit nici 62%, nici 52%, nici 50%. Iar probabilii probabil că au stat acasă.

La vot au venit 39% dintre români, adică 46% din românii aflaţi în ţară.

Voi lăsa la o parte multe calcule plictisitoare şi merg direct spre concluzie:

Între sondajele efectuate în ultima lună şi cabina de vot, PDL şi PSD au reuşit să piardă un sfert din electorat (COVIVO 77%), lucrurile stând mai rău pentru PNL (COVIVO 68%).

Observaţia unu: Valoarea absolută a COVIVO este irelevantă. COVIVO contează exclusiv în termeni relativi. E frumos ca partidul tău să aibă un COVIVO de 85%, dar dacă oponenţii tăi au un COVIVO de 95%, vei pierde procente faţă de situaţia din sondaje. Invers, un coeficient de 30% poate părea slab, dar dacă oponenţii au un COVIVO de 20% vei beneficia substanţial.

Observaţia doi: Dacă luăm drept reper sondajele care au precedat alegerile cu două luni sau cu trei, performanţa partidelor a fost şi mai dezastruoasă. Alegerile din 2008 au fost alegerile parlamentare cu prezenţa cea mai mică de după 1990.

Observaţia trei: Motivul pentru care nimeni nu a observat această involuţie este că toată lumea s-a uitat la procente, atât la momentul sondajelor cât şi la cel al anunţării rezultatelor. Atâta timp cât cele trei partide principale au pierdut aproape la fel de multe voturi, situaţia din sondaje nu a părut să se fi modificat radical. Oameni extrem de atenţi au văzut o mică scădere a PNL faţă de sondaje, dar au pus totul pe seama marjei de eroare. De fapt, era vorba de COVIVO-ul slab al PNL.

Observaţia patru: Această situaţie nu spune foarte multe despre performanţa PNL şi implicit a USL în 2012, întrucât avem un factor nou faţă de 2008: Crin Antonescu. Despre păţaniile de la campania prezidenţială din 2009 şi COVIVO de atunci - în zilele următoare.

5 comentarii:

  1. Din masuratorile ultimilor ani stim ca intre intentia declarata de participare la vot si prezenta efectiva exista o diferenta de 20 de procente. Aceasta poate fi surprinsa prin alte intrebari si eu am luat-o in calcul mereu. Analiza facuta in noiembrie 2008 de BCS a fost confirmata de alegeri cu o eroare mai mica de 2,4%. Daca va uitati mai bine la cifrele estimate ale partidelor de catre fiecare institut vedeti ca ele nu sunt asemanatoare - asa cum scrieti - ci semnificativ diferite. Explicatia nu a tinut de masluire ori de acest COVIVO ci de echilibrarea esantionului cu datele privind numarul romanilor din strainatate si zona lor de provenienta (judetul si tipul localitatii). Cum absenta lor la vot era uriasa, dezechilibrele esantioanelor erau foarte mari. Multe institute nu au avut acces la datele despre romanii din strainatate, de aceea au construit de pilda esantioane cu 47% oameni din rural, iar BCS cu 42%, sau 25% oameni din orasele foarte mari, iar BCS cu 29% oameni din orasele foarte mari. Cei 3 milioane de romani din strainatate n-au plecat din tara in ponderi egale din fiecare judet sau mediu de rezidenta - a fost o migratie mai mare din mediul rural sau orasele mici si din judetele sarace (Botosani, Vaslui, Teleorman, etc). Echilibrarea esantionului a fost decisiva pentru acuratetea datelor si ea va fi decisiva si la urmatoarele alegeri in masura mult mai mare decat alte chestii precum COVIVO.
    Bruno Stefan - presedinte BCS

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă mulţumesc pentru intervenţie şi vă respect punctul de vedere.

      Ștergere
  2. Interesante abordarile atat cu COVIVO, cat si cu necunoscutul extern din esantionul statistic. Felicitari pentru analiza!

    RăspundețiȘtergere
  3. OK, si cum calculezi COVIVO? La ora asta imi vin 3 idei in cap.

    1. scor obtinut/supra scor proiectat - profund incorect pentru ca am pune sub o singura cifră erori de masurare, prezenta la vot si efectul Vantu.

    2. particpiantii la ultimele sondaje sunt re-contactati si intrebati cu cine au votat in realitate. Teoretic OK, dar am unele indoieli despre onestitatea raspunsurilor.

    3. La exit poll oamenii sunt intrebati cu cine se gandeau sa voteze luna trecuta, din date se calculeaza cumva procentul de razgandire iar restul pana la necesar e declarat COVIVO - complicat rau si-iarasi - eroarea de masurare se pierde in decor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. COVIVO (partid) = voturi obţinute / voturi prognozate, unde voturi prognozate = populaţia adultă cu drept de vot * procentul din populaţia cu drept de vot aflată în ţară care are o opţiune politică indicată ca atare în sondaj(e) la momentul T şi care spune că intenţionează să voteze partidul respectiv.

      Unde există multă largheţe este la T. Prefer 2-4 săptămâni înainte de alegeri, sau chiar un alt T în buza alegerilor.

      Diaspora, după cum ai observat, este extrem de specială întrucât nu e cuprinsă de sondaje dar e cuprinsă de vot.

      Erorile de măsurare există de când există sondajele, dar nu toate sondajele pot greşi la fel. Ba chiar sondajele din România nimeresc extrem de aproape de rezultate (cu excepţia fitilelor). Iar efectul Vântu - dacă pot să crezi - a fost infim prin comparaţie cu câţi oameni spuneau că votează pe Băsescu sau pe Geoană şi de fapt au stat acasă. Un raport de 1 la 10, după câte estimez deocamdată.

      Ștergere