luni, 9 aprilie 2012

Două sondaje de opinie, 11% diferenţă. De fapt, ele spun acelaşi lucru.

Care să fie scorul potenţial al USL? "48%" ne spune IMAS, "59%" ne spune CCSB. Voi lăsa la o parte faptul că cele două sondaje au fost efectuate la câteva zile distanţă (IMAS 7-13 martie, CCSB 15-20 martie), situaţia nu s-a schimbat radical. 11 procente pare totuşi cam mult pentru o singură lună... şi dacă totuşi există o explicaţie logică?

Sondajele IMAS iau în calcul pe cei care spun că au o opţiune politică şi că ar veni la vot (aproximativ 65% din populaţie, conform cifrelor din decembrie. De atunci şi până acum IMAS nu a făcut public % românilor care au o opţiune politică. Păcat. Voi porni de la prezumţia că acest procent a rămas oarecum stabil de atunci şi până acum).

Sondajele CCSB iau în calcul pe cei de mai sus, dar reduc discuţia la cei care sunt interesaţi sau foarte interesaţi de politică (54%). Motivul este prezenţa scăzută de la ultimele alegeri parlamentare (39%) şi experienţa - întotdeauna numărul celor care spun că vin este mai mare decât al celor care o şi fac.

Avem deci trei bucăţi de Românie:
54% care spun că vin la vot şi declară că sunt interesaţi sau foarte interesaţi de politică (votanţi hotărâţi)
11% care spun că vin la vot deşi nu îi prea interesează politica (votanţi nu foarte interesaţi)
35% care nu sunt interesaţi de politică şi care spun că nu vor vota (non-votanţi) sau care nu sunt în ţară.

Implicit, fiecare partid/alianţă are două scoruri în funcţie de cum facem sondajul: un scor calculat prin referinţă la cei 54% (votanţii hotărâţi) şi un alt scor prin referinţă la toţi cei care spun că vin la vot (votanţi hotărâţi + votanţi nu foarte decişi).

Deşi nu e foarte intuitiv, poţi să ai un scor mai mare în primul tip de sondaj şi mai mic în al doilea sau invers, în funcţie de câţi dintre votanţii tăi sunt hotărâţi sau nu foarte. Întotdeauna scorurile se obţin prin referire la un întreg. Dacă schimbi proprietăţile întregului - scoţi sau adaugi votanţi - scorul tău se schimbă.

Concret:

Scorul USL, conform CCSB: 59% din 54%, adică 31,9% din totalul populaţiei cu drept de vot.
Scorul USL, conform IMAS: 48,4% din 65%, adică 31,5% din totalul populaţiei cu drept de vot.

Scorul PDL, conform CCSB: 13% din 54%, adică 7,0% din totalul populaţiei cu drept de vot.
Scorul PDL, conform IMAS: 18,6% din 65%, adică 12,1% din totalul populaţiei cu drept de vot.

Scorul PPDD, conform CCSB: 15% din 54%, adică 8,1% din totalul populaţiei cu drept de vot.
Scorul PPDD, conform IMAS: 16,6% din 65%, adică 10,8% din totalul populaţiei cu drept de vot.

Ce înseamnă toate aceste cifre? Voi explica rotunjind puţin.

Imaginează-ţi că în România există doar 100 de persoane cu drept de vot (demografic, ne cam îndreptăm în direcţia asta...)
15 nu sunt în ţară. Ştim puţine despre ei întrucât nu sunt cuprinşi în sondaje. Unul a votat la alegerile prezidenţiale din 2009. Votul lui a fost cel decisiv.
20 nu vor să voteze şi nu-i interesează.
32 ar vota USL. Toţi, poate cu o excepţie - maxim două, sunt interesaţi de politică.
7 sunt interesaţi de politică şi ar vota PDL. Alţi 5 nu sunt foarte interesaţi de politică, dar şi ei ar vota PDL.
8 sunt interesaţi de politică şi ar vota PPDD. Alţi 3 nu sunt foarte interesaţi de politică, dar şi ei ar vota PPDD.
2 sunt interesaţi de politică şi ar vota PRM. Încă o persoană - nu foarte interesată de politică - ar vota PRM.
Unul este interesat de politică şi ar vota PNG. Încă o persoană - nu foarte interesată de politică - ar vota PNG.
În rândul celor care ar vota se află şi 4 români de etnie maghiară (atenţie! aceştia nu sunt toţi etnicii maghiari - unii se află în rândul celor 35 neinteresaţi total de politică sau de vot).
Încă un român, poate doi, ar vota alte partide (UNPR, ecologişti, etc).

Ca să ne orientăm puţin în liniile exemplului de mai sus:
39 dintre cei 100 de români au votat la alegerile parlamentare din 2008.
Aproximativ 59 dintre cei 100 de români au votat în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2009, cu o împărţire fifty-fifty ruptă de votul din străinătate.

Observaţii:
1. USL pare să nu aibă probleme cu mobilizarea. În România cei "nu foarte interesaţi" nu vin la vot. Din acest punct de vedere situaţia USL este excepţională.

2. Toate planurile politice din jurul lui MRU se axează în jurul celor 15-17 români (ca să folosesc exemplul de mai sus) care nu sunt votanţi PDL, nici hotărâţi nici potenţiali, dar care aveau încredere în el acum o lună - şi poate au şi acum. Speranţa PDL/palatului Cotroceni/lui MRU este că aceşti 15-17 români aparţin USL sau, în cel mai rău caz, altor partide şi că MRU va putea să le modifice susţinerea. Acest lucru pare plauzibil. Dacă însă unii aparţin blocului de 20 de non-votanţi, va fi foarte greu să îi convingă să vină la vot.

12 comentarii:

  1. nu e cam nestatisic ca toti cei care poate vor veni la vor dar nu sunt interesati de politica, sa NU voteze cu USL? din alea 11 persoane neinteresate, 5 voteaza cu PDL, 3 cu PP si cate una cu PNG, PRM si altii, asta in conditiile in care din aia interesati, USL ia jumatate. mie mi s-ar parea normal ca si din aia neinteresati sa ia tot jumatate, sau macar 2, 3, acolo.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Într-adevăr este un pic ciudat. Situaţia însă era asemănătoare acum o lună şi jumătate: http://sociollogica.blogspot.com/2012/02/csop-sau-ccsb-un-pic-de-ordine-in.html

      Faptul este următorul: cu cât lărgeşti mai mult plaja votanţilor, cu atât PPDD şi PDL obţin procente mai multe. De aici explicaţiile devin mai greu de găsit.

      Ștergere
  2. Ati mai facut aceasta analiza, probabil printre cele mai corecte. Dar acum se vede (decenii de experienta...) de ce IMAS este taliban in respectarea declaratiei de participare la vot. Pentru ca IMAS stie ca in Romania actioneaza foarte puternic spirala tacerii - decenii de vorbire in doua registre...Pedelistii din 2008 nu au disparut in asa mare proportie cit ar parea dupa sondaje. CCSB obtine 7% pedelisti, iar IMAS 12%. Daca PDL reuseste sa-si aduca votantii din 2008 la vot, atunci PDL obtine 12% din populatia cu drept de vot, adica 24% la o participare de 50%. Si chiar 29% la o participare de 35%... Desigur, vorbim numai si numai de alegeri parlamentare.Cu alegerile locale este o alta calculatie, mult mai buchisita...Felicitari din nou !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-am uitat la alegerile din 2008 şi sondajele care le-au precedat. În ultimele două săptămâni, PSD şi PDL au "pierdut" un votant din trei - adică oameni care n-au mai venit la vot deşi ziceau că vin şi că ar vota pentru partidele respective - iar PNL un pic mai rău (41 din 100). Situaţia a fost asemănătoare în 2009, în sensul în care viciul declaraţiilor de susţinere politică dar care nu primesc acoperire în vot afectează aproape egal toate forţele politice.

      Ștergere
  3. O explicație pentru Anonim ar fi următoarea. Oamenilor le este greu să recunoască faptul că au ales greșit. Foarte puțini se schimbă într-un ciclu electoral. Trebuie să fii tare supărat să faci asta. Majoritatea dintre aceștia vor spune că nu sunt hotărâți sau nu vor merge la vot. Vor sta o tură. De aceea dacă ne raportăm la o mulțime mai largă regăsim mai mulți votanți PDL.

    Dar cum se explică aceeași volatilitate la PP-DD? Răspunsul este de altă natură și este dat de lipsa structurilor din teritoriu. Chiar și așa, iată că acum, prin PP-DD, se reia situația din 2000. Ar fi interesant de văzut câți dintre cei care au votat PRM sau Vadim în 2000 votează acum PP-DD.

    Oricum, părerea mea este că dacă ne uităm la sondaje, două treimi din votanții USL sunt în mare parte aceeași care au votat în 2008 cele trei partide. În 2008 am avut o prezență de 39,26% PSD+PC+PNL = 52%, adică 20,4% din total populație. Dacă sondajele spun că USL are aproximativ 30-31% din populație => ponderea celor care au votat partidele componente ale USL în 2008 reprezintă cam două treimi dintre cei care spun că sunt hotărâți să voteze USL acum.

    Dacă ne raportăm la prezidențialele din 2009 vedem că 90% din procentul USL de azi îl reprezintă cei care au votat Geoană sau Antonescu în 2009. Astfel, în turul I Geoană și Antonescu au avut împreună 51,17% din voturi, la o prezență la vot de 54,37%, înseamnă 27,8% din total populație cu drept de vot.

    Eu spun că partidele din USL nu doar că și-au păstrat votanții dar aceștia au devenit cei mai hotărâți să meargă la vot, așa cum ai spus și tu dragă Barbu, pentru că lucrurile petrecute în ultimii patru ani le-au întărit convingerile că au făcut alegerea bună la ultimele două alegeri și vor merge la vot până ce favoriții lor vor câștiga. La un moment dat se vor dezamăgi și ciclul se va relua.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pare logic.
      atunci degeaba PDL se lupta sa faramiteze potentialul vot catre USL, daca a rezistat 4 ani, va mai rezista inca 6 luni; mai bine ar incerca sa isi recastige votantii si eventual sa ii ia pe cei de la PPDD, PRM, PNG.
      dar daca la 65% participare, in conditiile in care toti aia 11 nehotarati merg la PDL, USL tot are 48%, se chinuie degeaba. nici Frunzaverde asta nu-i prost.

      Ștergere
  4. sa-mi spui, te rog, daca gresesc: interpretarea pe care o dai (si nu doar de acum) spune ca numarul potentialilor votanti usl e egal cu numarul celor care se vor prezenta la urne, aproximativ o treime din nr total de alegatori. votantii usl sunt hotarati, determinati si stiu ce vor face in ziua alegerilor. problema e ca un sondaj ii intreaba cu ce grupare vor vota, nu cu ce oameni. testarea mea insa, total nestiintifica, printre cunostinte, de pe net, sau din lumea reala, aprigi sustinatori ai useleului, spune altceva: desi hotarati sa voteze usl, pusi in fata unei candidaturi dubioase (voiculescu, respectiv nastase, de exemplu, sau fosti pedelisti), declara, in proportie de 100%, ca nu vor vota. din aceasta cauza, impresia mea, care poate fi gresita, e ca sondajele vor fi infirmate major la urme, iar lupta va fi cam cum a fost cea din maramures si neamt de anul trecut.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O mică nuanţă: numărul potenţialilor votanţi usl e egal cu numărul celor care **spun că** se vor prezenta la urne. Adică USL nu mai are de unde să obţină alte voturi (decât eventual de la cei care spun că nu votează, ceea ce e improbabil).

      Ziceam mai sus ( http://sociollogica.blogspot.com/2012/04/doua-sondaje-de-opinie-11-diferenta-de.html?showComment=1333996308967#c3798619809763311439 ) că toată lumea pierde voturi până la momentul scrutinului. Ce e important este ca să pierzi mai puţine voturi decât oponentul. Cred că observaţia ta este corectă, şi că USL ar putea obţine mai puţine voturi decât pare. Cheia pentru PDL devine atunci într-o şi mai mare măsură mobilizarea electoratului propriu. Asta este una din mizele proiectului MRU. Nu ştiu însă ce poate face PDL apropo de mobilizarea electoratului PP-DD. Iată ce vreau să spun, sub formă de scenariu:

      USL primeşte votul a 16% dintre români ( = pierde jumătate din electoratul său actual)
      PDL primeşte votul a 6% dintre români ( = mobilizare peste medie)
      Alte partide cu excepţia PPDD: 6% dintre români.
      PPDD - varianta A: mobilizare bună (5% din populaţie). Scorul naţional devine: USL 48,4%, PDL 18%. Cu redistribuire USL papă tortul, dar e pe muchie.

      PPDD - varianta B: mobilizare slabă (2% din populaţie). Scorul naţional devine: USL 53%, PDL 30%. PDL îndeplineşte criteriul impus de preşedinte (jumătate + 1 din voturile USL), dar cu redistribuire USL poate chiar pierde 10 parlamentari şi încă să aibă o majoritate. Majoritate cu care poate abroga legile actuale privind referendumul şi Curtea Constituţională (paragraful Şova) şi demara suspendarea preşedintelui.

      Ștergere
    2. da, numai ca (si aici e posibil sa gresesc - vom vedea) impresia mea e ca numarul celor care „spun ca” voteaza cu usl (si procentul acesta e probabil, dar nu se vor prezenta la vot, e comparabil cu cel al celor care evita sa spuna ca vor vota pdl-ul, dar, in realitate, il vor vota. aceasta fara sa tinem cont de masinaria electorala a pdl-ului, corupta, cinica, indiferenta la norme si bun simt, dar a dracului de eficienta, inclusiv in a lua electorat inapoi de la ppdd... reiterez: impresia mea e ca felul in care au decurs alegerile partiale de anul trecut e cam ignorat.
      in rest, si nu sunt singurul, vad o destul de putina determinare a pesedeului in a initia proceduri de suspendare a presedintelui.

      Ștergere
    3. Cred că ai dreptate în legătură cu observaţia principală. Anul trecut însă PDL a câştigat în rural în Neamţ, probabil unul din cele 4-5 judeţe unde va câştiga şi anul ăsta, şi a pierdut în urban în Maramureş, intersecţia a două medii (de rezidenţă şi geografic, adică Transilvania) unde de obicei stătea bine şi unde teoretic ar fi trebuit să aibă prima şansă.
      PDL trebuie să dea motive pentru a fi votat. Udrea şi Blaga nu sunt de ajuns. Ecce MRU.
      Pentru suspendare e nevoie nu numai de majoritate, dar şi de abrogarea a două legi. De fapt abrogarea acelor legi (legea Curţii Constituţionale/"paragraful Şova" şi noua modificare a Legii referendumului) este condiţie a priori. Dar, într-adevăr, opoziţia se mişcă foarte foarte încet.

      Ștergere
  5. fantastic sonsajul asta: http://www.ires.com.ro/articol/203/-boga%C8%9Bi-%C8%99i-saraci.-percep%C8%9Bii-%C8%99i-atitudini-ale-popula%C8%9Biei-romaniei-privind-saracia-%C8%99i-incluziunea-sociala%E2%80%9D.

    aici avem raspunsul la intrebarile de ce va pierde PDL si de ce MRU nu are nici o sansa sa coaguleze vreo chestie pe dreapta: pur si simplu electoratul ce a ramas PDL nu e de dreapta.

    pacat ca PNL nu este inclus separat in studiu, ci impreuna cu PSD.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, într-adevăr asta pare să reiasă din studiu. Foarte interesant / bizar.

      Ștergere