miercuri, 11 aprilie 2012

Haos la orizont: noul sistem electoral

Detalii aici, dar şi în continuare:

"Propunerea care a intrunit consensul Comisiei consta intr-un sistem de vot mixt, prin care se aloca jumatate din mandatele parlamentare pe colegii uninominale si diferenta de mandate pe un sistem de compensare. (...) Daca la alegerile parlamentare din noiembrie s-ar aplica un sistem de vot mixt procedura ar arata astfel: candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi obtine si mandatul de parlamentar, candidatii care nu a [sic] castigat in competitia directa vor fi numiti de catre partide pe sistemul de liste. Mai exact, in functie de voturile obtinute, partidele obtin un procentaj care se va calcula la nivel natonal. In functie de procentajul obtinut se vor redistribui mandatele."

Întrebare crucială: poate un partid sau alianţă să aibă mai mulţi candidaţi decât numărul de colegii? Ex. la un parlament cu 400 de mandate, este numărul de candidaturi limitat la 200?

Dacă da, adică ştirea este scrisă greşit şi poţi să ai candidaţi la ocuparea mandatelor din parlament care există exclusiv pe listă, vom avea în fiecare partid două feluri de candidaţi: cei care se duc în bătălia electorală (câştigă? bravo lor! pierd? la revedere!) şi cei care se vor ascunde pe liste, intrând în parlament pe baza voturilor obţinute de candidaţii care s-au dus în luptă. Unii candidaţi o să fie "uninominali", alţii n-o să reprezinte de facto pe nimeni. Într-o formă mai evidentă şi mai puţin complicată decât în 2008, sistemul permite partidelor să selecteze oameni care să intre la sigur în parlament. Dacă veţi vedea la voi în colegiu un candidat Y din partea partidului X, nu uitaţi să vă uitaţi şi pe lista partidului X, mai ales pe primele locuri, unde veţi găsi în mod sigur oameni pentru care n-ar vota aproape nimeni. Votul pentru Y este vot şi pentru partidul X; Y s-ar putea să nu intre în parlament, dar colegii lui - bine insulaţi de lupta electorală şi plasaţi strategic pe lista partidului - da. În afară va fi vopsit gardul uninominal al candidatului simpatic, în timp ce în spate se află leoparzii dinozaurieni cărora le e frică să dea nas în nas cu un alegător.

Dacă nu, sistemul este stupid, întrucât împiedică prin natura sa ca un partid sau alianţă să obţină peste 50% din mandate, indiferent de numărul de voturi primite. Poţi să primeşti 60% din voturi şi să câştigi 70% din mandate, vei fi limitat la maxim 50% de locuri în parlament. Pentru că doar atâtea colegii există, iar în textul de mai sus se vorbeşte despre "candidatii care nu a [sic] castigat in competitia directa vor fi numiti de catre partide pe sistemul de liste".

Exemplu concret:

La un parlament cu 200 de mandate, din care 100 se distribuie uninominal iar 100 "pe liste"/proporţional...

Partidul Alb-Albişor candidează în toate colegiile şi are deci 100 de candidaţi.
Să zicem că obţine 60% din voturi.
De asemenea, candidaţii săi ocupă locul unu în 70% din colegii.

Partidul Alb-Albişor câştigă 70 de mandate în prima fază (a câştigat 70% din cursele electorale)...
... şi ar trebui să câştige 60% din mandatele din a doua fază, adică 60...
... problema este că nu are cum, întrucât neexistând candidaţi "în afara colegiilor"...
... iar Partidul Alb-Albişor nu are decât 30 de candidaţi care n-au intrat încă în parlament...
... deci nu poate lua decât 30 din cele 60 de mandate la care ar avea dreptul din faza doi, de distribuţie pe liste.

Sistemul face imposibil ca un partid sau alianţă să obţină mai mult de 50,0% din locurile din parlament, indiferent cum ar vota populaţia. 50% devine scorul maxim pe care-l poţi obţine la parlamentare. Impactul asupra alegerilor care vin este evident.

În continuare, acest sistem menţine confuzia între candidat şi partid. Dacă susţin un partid dar îmi place candidatul din colegiul meu de la un alt partid, votul meu pentru acesta va conta pentru partidul candidatului.

O variantă de citire a noului sistem de vot permite concluzia că aceste este partitocratic. Permite partidelor - după micul, intensul şi neplăcutul experiment 2008 - să evite parţial contactul cu alegătorii. Vom putea din nou să vedem politician fără electorat, om politic care nu ştie ce este aceea o campanie sau cărători de serviete cu loc asigurat în parlament fără un vot primit în spate.
A doua variantă de citire ne permite să tragem concluzia că sistemul e nedemocratic. Ne va transforma în mod garantat într-o ţară guvernată pe bază de alianţe şi coaliţii - chiar dacă populaţia nu vrea acest lucru. Mai mult, sistemul este croit la cheie pentru situaţia actuală, ceea ce este de-a dreptul ruşinos.

Închei cu o observaţie. Legile în România nu sunt pentru cine se face, ci pentru cine se nimereşte (ex. mandatele de cinci ani croite pentru A. Năstase, dar de care a beneficiat Băsescu). Propun următorul scenariu pentru 2016:

Marele Partid de Dreapta: primeşte 70% din voturi şi câştigă 80% din cursele electorale.
Marele Partid de Stânga: primeşte 30% din voturi şi câştigă 20% din cursele electorale.


Dacă numărul de candidaţi al partidelor este limitat la numărul de colegii, atunci cele două partide îşi vor împărţi parlamentul pe din două, fifty-fifty. Chiar dacă asta n-are nici o legătură cu ce a votat populaţia.

Notă: în urmă cu multe luni, în cu totul alte condiţii dar pe baza aceleiaşi filozofii, s-a discutat şi aici.

12 comentarii:

  1. Dragă Barbule,

    Pe Sulfina nu o înțelege nimeni când vorbește. Nu încerca așadar să te bazezi pe ce spune ea. Așteaptă să se mai coacă discuția în comisie. Eu cred că sistemul va fi de felul următor. Să merg pe exemplul tău cu o mică dar esențială completare - avem 200 de colegii uninominale pure și 200 de colegii pe liste (colegiile pot fi chiar aceleași, adică dintr-un colegiu vor pleca doi parlamentari). În consecință, două buletine de vot - unul pentru votul uninominal pur și unul pentru listă. Teoretic ai putea să alegi pe un buletin candidatul favorit de la partidul X, dar să alegi și lista partidului Y. Vor fi două voturi cu două rezultate. Astfel, la partea uninominală a votului un partid, să zicem X, cu 60% din candidați câștigători, ia 50% pe liste => va avea aprox. 55% din parlament + ce va lua după redistribuirea voturilor partidelor care nu obțin pragul de 5% la votul pe liste. În varianta aceasta nu blochezi să intre în parlament un partid care nu are 5% din voturi pentru că poate câștiga la uninominal la care nu e prag.

    Varianta e simplă, teoretic convine tuturor, inclusiv UDMR-ului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Uite o știre asemănătoare cu ce am spus eu cu o eroare la explicație: proporționalitate și nu compensare în funcție de votul pe liste. Chiar dacă așa s-au exprimat unii membrii ai comisiei.

    http://pesurse.ro/#/2012/4/12/alegeri-2012-vot-uninominal-i-pe-liste/#news

    RăspundețiȘtergere
  3. Dar iată că încep să se limpezească apele.

    http://pesurse.ro/#/2012/4/11/victor-ponta-usl-sustine-votul-uninominal-vom-vota/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bineînţeles că Victor Ponta susţine sistemul uninominal într-un singur tur. Cu 20-25% din voturi, PDL ar obţine mai puţin de 20% din locurile din parlament. Iată de ce:

      http://sociollogica.blogspot.com/2011/11/rezultatele-din-2012-ceata-incepe-sa-se.html

      http://sociollogica.blogspot.com/2011/11/cum-votul-uninominal-va-schimba-totul.html

      Ștergere
  4. Situatia nu este asa cum o banuiesti.
    Un partid are candidati in fiecare colegiu, iar pe lista nationala, pot fi candidati total diferiti, sau pot fi si din cei care sunt candidati in colegii.
    Alegatorul pune de doua ori stampila. Pe candidatul preferat din colegiu si pe lista de partid. Deci cei de pe lista trebuie sa munceasca si ei. De regula, pe lista sunt trecuti liderii partidului, personalitati "nou veniti" sau simpatizanti din societatea civila.
    Acum, nu se stie precis cum o sa arate in final legea. Sistemul german este clar: cine e pe primul loc in colegii este parlamentar, iar de pe lista se intra in functie de procentul listei. Nu stiu daca exact asa se va face si la noi. Am auzit vorbindu-se de o redistribuie sau chiar doua redistribuiri de pe lista Ramane de vazut, saptamana viitoare

    L

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Această variantă conţine mult mai mult bun simţ. Presupun că întrebarea de la final privind redistribuirile are de-a face cu voturile pentru candidaţii de pe locurile 2, 3, etc. - ce facem cu ele? Dispar sau nu?
      Mă întreb dacă în spiritul semnăturii tale ar trebui să mă semnez B(arbu) sau M(ateescu). Pentru a respecta convenţia, cred că ar trebui să mă semnez M. Intuiesc corect?

      Ștergere
    2. 50% corect. Nu am conturi pe toate "portile" de intrare, asa ca singura solutie este intrarea "anonmim". Si oricum, nu ma dau in vant dupa "semnatura oficiala".

      PS
      Da intrebarea din final si-o pun si cei care au lucrat pe lege in comisie. Am discutat cu trei dintre ei si...nu doar ca nu m-au luminat, dar m-au bagat si mai rau in ceata. Nici ei nu isi dau seama cum (le)este (partidelor) mai bine.
      Pe "secret" varianta germana 100% este agreata de USL, dar orice chestie se lasa cu redistribuire (una sau doua) este in avantajul PDL si eventual PPDD.

      PS2
      Ponta sustine ca va incerca in plen (Camera Deputatilor este decizionala)sa forteze uninominalul pur. Daca reuseste, i-a terminat fizic pe cei din PDL si PPDD (Am facut cateva simulari de uninominal pur cu rezultatele din 2008 - care la PDL sigur nu mai sunt valabile iar la PSD+PNL sunt pe acolo - si sunt careva judete unde portocalii/verzii sunt rasi tunsi frezati. De exemplu in Arges, USL ar lua 9 colegii din 9, din care 8 cu peste 50%. Aici PDL "pierde pe uninominal 3 deputati. Daca nu va reusi, va fi doar o victorie morala, pentru ca se va demonstra pulimii ca pentru PDL uninominalul este 100% propaganda si 0% intentie

      PS3 O parere la o postare anterioara, cea referitoare la ciudateniile votului din 2008. Excluzi o varianta. Cat de cat plauzibila. La consiliul municipal s-au "manarit" ceva voturi, nu si la Blaga. In sectoarele portocalii, 3 si 6, la consilii PDL a luat cu cca 16.000 voturi mai multe decat Blaga. Deci pe teren propriu.

      L

      Ștergere
    3. Răspuns la PS: Total de acord: orice redistribuire avantajează locurile 2 şi 3.

      Răspuns la PS2: Total de acord privind uninominalul pur: am dat mai sus, ca răspuns la un alt comentariu, două link-uri de pe acest blog cu nişte studii pe care le-am făcut acum câteva luni. Pe baza informaţiilor statistice din ţările cu scrutin uninominal pur, dacă obţii sub 30-35% din voturi, procentul mandatelor din parlament obţinut este *sub* procentul de voturi. PDL ar pierde vreo 5-6%, din estimările mele, dar nu am făcut simulări pe secţii, ci pe baza rezultatelor din alte ţări. Incidental, dacă obţii 50% sau mai mult din voturi într-un sistem uninominal pur, câştigi între 65% şi 80% din locurile din parlament.

      PS3: Încă un lucru care-ţi completează observaţia: sectorul trei, 2008: Negoiţă primeşte 90 mii voturi, Blaga 45 mii. Ce interesant! Aş vrea să ştiu care e părerea ta privind voturile pentru S. Oprescu în turul doi, care au fost de două ori mai multe decât în turul unu (320 mii faţă de 160 mii).

      Mulţumesc pentru completări şi pentru intervenţie.

      M

      Ștergere
    4. Hristos a Înviat


      1. La Oprescu, din punctul meu de vedere este simplu de explicat. Cred că au venit 67.251 – Cristian Diaconescu, 64.636 – Ludovic Orban şi 8.065 – Codrin Ştefănescu (PC)
      Un total de 139. 952 voturi de la cei de mai sus, dacă forţăm nota şi considerăm că 100% voturile celor trei au mers la Oprescu. Mai rămân de „cautat” 11.810 voturi.

      Dar în turul II au fost cu 13.571 de voturi valabil exprimate mai multe decât în turul I. Să presupunem că de aici au venit cele 11.810 lipsă.

      Mai mult aş pune sub semnul întrebării cele + 81.595 de voturi la Blaga. Dar daca adunăm ce a rămas – numai voturile lui Guşă şi cele ale lui Fuciu de la PRM au fost în jur de 47.000 – atunci se explică. Cam aşa văd eu lucrurile.

      2. Raportul de voturi de 2-1 Negoiţă – Blaga la S3 şi chiar la S6 Poteraş-Blaga, primul peste 33.000, al doilea peste 25.000 are dupa mine trei explicaţii. 1- Negoiţă şi Poteraş au tras tare pentru ei şi mult mai puţin pentru Blaga. 2 – la alegerile locale contează în primul rând omul. Probabil alegătorii din S3 au mers pe Negoiţă, dar au considerat că pentru Bucureşti este mai potrivit Oprescu. 3- In fine, Blaga nu este perceput ca fiind bucureştean (e din Bihor) şi în plus, un medic inspiră mai multă încredere decât un fost vameş şi actual politruc.

      S 3 Negoiţă 90 mii – PDL 61 mii – Blaga 45 mii

      PS

      S1 Chiliman 24 mii – PNL 10 mii – Orban 10 mii (al 5-lea scor pe Bucureşti al liberalului !!!)

      L

      Ștergere
  5. După alocarea voturilor câștigătorilor colegiilor, partidele pot să mai aibă dreptul la niște mandate. Acestea ar trebui alocate în ordinea voturilor obținute de pierzătorii din colegii și abia apoi să se apeleze la ordinea celor din lista pe țară. La această ultimă listă se poate apela, de exemplu, dacă ai câștigat toate colegiile și mai ai dreptul la un număr de parlamentari. Cei de pe listă beneficiază indirect de voturile acordate partidului și nefolosite în colegii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Propunerea ta are multe avantaje, dar este prea similară cu sistemul actual în ceea ce priveşte defectele sale (pierzători de colegii care ajung în parlament). În plus, readuce o variabilă care poate fi uşor manevrată: mărimea colegiilor. Virgil Pop, arestat acum câteva săptămâni, a ajuns parlamentar de pe locul 3 pentru că a obţinut mai multe voturi decât un alt candidat PNL din alt colegiu. Dar numărul de voturi obţinute era datorat mărimii colegiului lui Pop - în termen de % din voturile date în colegiu, el performase mai slab decât colegul său.

      Ștergere
  6. Tocmai că acum pierzătorii nu vor intra în locul câștigătorilor. Ultimii ajung sigur în parlament. Da, se poate ca pierzătorul de pe locul trei al unui partid cu multe mandate în etapa a doua, să intre în parlament, iar cel de pe locul doi, al unui partid care și-a luat mandatele prin câștigătorii de colegii, să nu intre. Este o mică nedreptate la nivel de colegiu. Dar la nivel de țară, prin considerarea procentelor fiecărui partid ce trece de pragul electoral, este mai multă dreptate.

    Sistemul propus, prin care se înjumătățește numărul de colegii, dare se asigură intrarea în parlament al câștigătorilor, aduce o mai bună reprezentare a teritoriului prin acești câștigători. În trecut colegiile care aveau parlamentari de pe locul doi sau trei (cum au fost mulți peneliști, ca Virgil Pop) erau prost reprezentate.

    RăspundețiȘtergere