... întâi o mică observaţie: parlamentul suspendă preşedintele, după care are loc referendumul prin care populaţia decide sau nu demiterea preşedintelui.
1. Teoretic
23% dintre români consideră că este bine că preşedintele nu a fost demis acum cinci ani (67% cred contrariul, 10% nu au o opinie).
Între 10% şi 17% dintre români au încredere mare sau foarte mare în preşedintele Băsescu.
17% dintre români consideră că Traian Băsescu a făcut o treabă bună ca preşedinte în al doilea mandat.
Aparent, Traian Băsescu ar pierde în cazul în care s-ar ajunge la un referendum. Situaţia trebuie însă analizată şi la nivelul...
2. ... Concret
Vom începe cu tabăra mai uşor de cuantificat. Cine este de partea lui Traian Băsescu?
a. 2,2 milioane de votanţi PDL de la alegerile locale care tocmai au avut loc.
b. Români din diaspora. În condiţiile unei mobilizări de două ori mai mari decât la turul doi al ultimelor alegeri prezidenţiale: 230 de mii de persoane.
c. Susţinători ai preşedintelui care, din diferite motive ţinând de candidaţii PDL sau de PDL însuşi, nu au votat acest partid la alegerile de acum două săptămâni. Maxim 500 de mii de persoane - poate mult mai puţin.
Total aproximativ: 2,9 milioane alegători.
Prin comparaţie, USL a obţinut la locale 4,4 milioane de voturi. Vorbim aproape în exclusivitate despre oameni conştienţi de scopul Uniunii de la momentul fondării acesteia. Votanţii PSD au fost re-mobilizaţi în ultimele zile (dacă mai era nevoie) de scandalurile din jurul lui Victor Ponta şi Adrian Năstase. Votanţii PNL sunt definiţi tocmai de antipatia faţă de preşedinte, acesta fiind unul din criteriile principale pe baza căruia votează PNL şi nu PDL-via-PLD.
Preşedintele va încerca în mod evident să reducă credibilitatea liderilor USL în ochii susţinătorilor acestor partide. Antipatia larg răspândită faţă de preşedinte i-ar putea juca feste acestuia, reducând credibilitatea argumentelor utilizate. Cel mai probabil se va ataca prin interpuşi. Din perspectiva lui Traian Băsescu, cei 4,4 milioane trebuie să devină în ziua votului... 2,8 milioane sau mai puţini. Aici este frontul central al referendumului.
România nu este compusă exclusiv din votanţi PDL sau USL. Trebuie să luăm în calcul şi electoratul de etnie maghiară (500 de mii), electoratul PPDD (800 de mii), electoratele altor partide (PRM, UNPR, etc.) şi cei câţiva milioane de români care nu votează pentru un partid sau altul. În clipa de faţă, atitudinea tuturor acestor grupuri este ostilă preşedintelui. Este posibil ca Traian Băsescu să obţină susţinerea lor. De asemenea, este posibil ca opţiunea lor pro-demitere să transforme o înfrângere pe muchie a preşedintelui într-un insucces de proporţii. Acesta este un front secundar, dar care poate deveni important, în funcţie de situaţia de pe "frontul central".
3. Surpriza?
Traian Băsescu este un politician carismatic, capabil şi care îşi va ataca adversarii până în ultima clipă. Felix Tătaru şi mulţi alţii vor fi în mod sigur alături de el. O întrebare importantă: cât de mult va reuşi el să recupereze până la clipa referendumului?
În 2007, imediat după suspendarea de către parlament dar înainte de referendumul de suspendare, încrederea în Traian Băsescu a crescut simţitor (46% -> 62%). Această creştere însă nu a avut un impact direct asupra rezultatului referendumului. Împotriva demiterii au votat 6 059 315 de români, adică 33% din cei aflaţi pe liste. Mult sub 46%, foarte mult sub 62%. Teoretic, chiar dacă această creştere în popularitate n-ar fi avut loc, Traian Băsescu tot ar fi primit 6 milioane de voturi de susţinere. În realitate, această creştere în popularitate a avut rolul ei. De văzut dacă, şi în ce măsură, fenomenul ar putea fi repetat.
4. Concluzie
Spre deosebire de 2007, şansele preşedintelui sunt limitate, acesta având nevoie de mai multe "aruncări norocoase de zar" pentru a forţa un rezultat strâns. Circumstanţele în care ar avea loc suspendarea şi - într-o măsură mai mică - conţinutul campaniilor pro- şi anti-demitere pot schimba conţinutul acestei evaluări.
5. Post scriptum
PDL este pe cale să conteste la Curtea Constituţională modificarea legii referendumului, cerând să se revină la demiterea preşedintelui în urma votului majorităţii cetăţenilor cu drept de vot. Dacă PDL va obţine ceea ce doreşte, USL va fi pusă în faţa unei dileme. Teoretic, este posibil ca 10 milioane de români să voteze pentru demiterea preşedintelui. În practică, acest nivel ar fi greu de atins.
Mie mi se pare o presupunere neconforma cu realitatea corelarea voturilor pentru presedinte cu cele pentru un partid. Asta deoarece presedintele nu a fost desemnat de catre partidul castigator, in Parlament, ci prin vot direct, separat. Apoi, actiunile presedintelui sunt distincte de cele ale partidului - parlament + guvern.
RăspundețiȘtergereRomânii care votează PDL şi nu au încredere în preşedinte sau care votează alte partide decât PDL şi au încredere în preşedinte sunt excepţii. Asocierea extrem de strânsă dintre preşedintele în funcţie şi PDL - de-a lungul ultimilor ani - a făcut ca cele două tabere să coincidă în mare parte. Atât pentru susţinătorii PDL cât şi pentru oponenţii preşedintelui, percepţia a fost şi este că acţiunile preşedintelui *nu* au fost distincte de ale guvernării Boc sau ale majorităţii parlamentare contruite în jurul PDL în perioada 2009-2012, ca să luăm două exemple simple.
ȘtergereCompararea rezultatului alegerilor parlamentare (2008) cu cele prezidenţiale (2009) arată de asemenea strânsa legătură dintre partide şi candidaţi:
PSD 33%, PDL 32%, PNL 18,5% (atunci condus de Tăriceanu)
Geoană 31%, Băsescu 32%, Antonescu 20%.
Este evident că în contextul unui referendum de demitere situaţia ar suferi modificări, poate chiar substanţiale. Dar în contextul unei scene politice polarizate, rezultatul alegerilor locale este un bun punct de pornire pentru evaluarea celor care sunt de partea sau împotriva preşedintelui.
Fiind vorba de o miza prezidentiala directa, probabil Curtea Constitutionala va admite contestatia PD (au mai jucat ei nonconformist, insa acum situatia e prea serioasa si nu-si permit sa se joace). In conditiile astea rezultatele unui eventual referendum sunt ca si evidente, caci e greu de crezut ca USL strange 9 milioane de voturi pro-demitere.
RăspundețiȘtergereDeciziile care vor fi luate la Consiliul European de la sfarsitul lunii vor fi esentiale.
RăspundețiȘtergereDaca merge Basescu si consolideaza pozitia Germaniei (austeritate dura pentru catei si salvarea dulailor doar), iar nu cea a Frantei (crestere econimica, locuri de munca, reindustrializarea Europei, programe europene de infrastructura) nu ar fi mult de explicat electorilor despre ce inseamna Basescu si ce reprezinta el.
Insistenta lui Basescu de a merge musai el este foarte utila. Nimeni nu va putea pretinde ca nu-i revine integral responsabilitatea pentru deciziile aparate acolo. Cu tot cu consecintele lor pentru Romania.
Deci, bon voyage, Mister President!
mai, voi uitati un lucru. guvernul a modificat legea.... conteaza jumatate pus unul din cei prezenti la vot! nu mai are legatura cu numarul total de alegatori
RăspundețiȘtergereE adevarat ca votantii USL stiu bine ca USL e anti-Basescu, dar ei nu au devenit simpatizanti USL din motivul asta, asa ca pot compartamentaliza.
RăspundețiȘtergereReferendumurile din ultimii 5 ani arata ca rezultatul nu se suprapune cu votul partidelor, in special cel din 2007 unde au fost pentru demitere 24% din electorat, desi partidele pro-suspendare aveau si in sondaje aprox 60%, nu?
In afara de electoratul preocupat de vendeta / pedepsirea lui Basescu, cred ca decizia se va lua privind spre viitor:
- Li se pare lor ca Basescu este o piedica in anchetarea presupuselor abuzuri PDL sau ca dimpotriva este o garantie a justitiei independente?
- Li se pare lor ca Basescu este o piedica in politicile socio-economice USL sau nu?
- Vor noi alegeri prezidentiale?
Ar fi interesant de examinat o baza de date cu asemenea plebiscite de demitere din lume (daca exista), s-ar putea sa existe un avantaj sistematic pentru presedinte. In contrast, in SUA nu exista asa ceva, exista in unele state recall elections care sunt alegeri cu mai multi candidati contra guvernatorului in functie. Recall elections au avantajul de a fi cu adevarat alegeri, unde identitatea de partid conteaza, la noi nu stii ce mana electoratul sa demita sau nu presedintele.
În martie 2007, conform IMAS:
ȘtergerePNL+PD (nediferenţiat) 39%
PSD 20%
PNG 18%
PRM 9%
În martie 2007, conform CSOP:
PD 28,7%
PSD 22,4%
PNG 14,4%
PNL 13%
PRM 10%
Aceste procente însă nu se pot compara cu cele de la referendum, întrucât nu ştim cât la sută din electorat avea o opţiune de vot pentru parlamentare. La referendum, prin comparaţie, ştim cât la sută din populaţia cu drept de vot a votat pentru care opţiune.
Mai interesant este că, printre cei care aveau o opinie cu privire la o eventuală suspendare a preşedintelui, între 63% (conform CSOP) şi 68% (conform CURS) ar fi votat în martie - cu o lună înainte de suspendarea propriu-zisă - împotriva demiterii preşedintelui.
Adica daca ignoram nehotaratii, aprox 50% din electoratul partidelor pro-suspendare care era de 60% erau impotriva suspendarii. Ar fi interesant daca am avea full crosstabs ca sa vedem ce incredere aveau ei in Basescu.
ȘtergereOricum, pare ca si campania conteaza (desi acum e mai scurta dar include digerarea opiniilor europene). E o diferenta intre ~65% si 75% cat a fost rezultatul la urne.
Domnule Barbu,
RăspundețiȘtergereSingura modalitate pentru PDL de a ataca ordonanța de urgență a Guvernului privind legea electorală este legea contenciosului admnistrativ.
Asta inseamna in practica introducerea unei actiuni in prealabil la Curtea de Apel Bucuresti, si doar după ce aceasta instanta se va pronunta se poate contesta decizia la Curtea Constitutională.
În cel mai fericit caz,invocând toate motivele de celeritate, și presupunând că judecătorii Curții admit cererea PDL, ne putem astepta la rezolvarea problemei intr-un termen de la 3 la 6 luni (este de presupus că și Guvernul va acționa activ pentru a întârzia pronunțarea)
În consecință referendumul se va desfășura exact în condițiile prevăzute de ordonanța de guvern, cu majoritatea celor prezenți la vot, chiar dacă este de așteptat ca judecătorii Curții Constituționale se ne spună peste 6 luni că ordonanța este neconstituțională.
Fara sa fie asa de cantitativista, am realizat o scurta analiza pe acest subiect la adresa: http://lacoltulstrazii.ro/2012/07/08/s-a-dat-startul-asteptam-si-diaspora/ .
RăspundețiȘtergere