Vorbim despre un fenomen politic cu un trend istoric fenomenal:
4 milioane de susţinători în 1992.
6 milioane şi jumătate în 2000.
11 milioane în 2008.
În turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2009, a atras mai mulţi români decât Traian Băsescu şi Mircea Geoană laolaltă.
La localele tocmai încheiate, a surclasat USL (raport 3-la-2) şi a nimicit PDL (raport 4-la-1).
Aceste luni îi priesc. Dacă se repetă situaţia din 2008, va câştiga în toamnă majoritatea absolută.
Este vorba despre absenteism.
Introducerea de mai sus nu este o glumă, ci atrage atenţia asupra unui adevăr dureros, pe care nimeni nu prea vrea să-l rostească cu voce tare: de la ziua alegerilor locale şi până la momentul parlamentarelor, partidele au pierdut, pierd şi vor pierde votanţi. De câteva cicluri electorale, prezenţa la alegerile parlamentare este mult sub nivelul celei de la locale. Tendinţa s-a agravat în 2008, când alegerile parlamentare nu au fost simultane cu cele prezidenţiale, eliminându-se astfel un factor major de interes pentru electorat. Explicaţiile pentru această stare de fapt sunt multiple - nu le voi discuta aici.
Concret: dacă România ar fi compusă din 100 de persoane cu drept de vot, situaţia de la alegerile locale ar fi fost următoarea:
28 de români au votat USL (scor 49,8% din totalul celor care au venit la vot)
12 au votat PDL - singur sau în alianţă (22%)
5 au votat PPDD (9%)
3 au votat UDMR
8 au votat alte partide sau partiduleţe
(tragem linia: avem 56 de votanţi. Toate procentele de mai sus, toate procentele pe care le-ai văzut pe Internet sau la televizor se calculează prin raportare la aceşti 56% care au venit la vot).
44 nu au votat.
Să zicem că absenteismul se manifestă exclusiv la USL. 5 din cei 28 de votanţi USL nu mai vin la vot în toamnă.
Rezultatele devin: USL 45%, PDL 23,5%, PPDD 9,8%.
Evident scorul USL scade. Dar mai observăm ceva: scorul tuturor celorlaltor competitori creşte, fără ca ei să fi câştigat un votant. Şi asta pentru că, din cauza absenteismului votanţilor USL, ponderea votanţilor PDL sau PPDD a crescut.
Un exemplu mai realist:
Din 28 de votanţi USL la locale, şase renunţă să mai vină la vot la parlamentare şi rămân 22.
Din 12 votanţi PDL, doi renunţă şi rămân 10.
La vot mai vin alţi 10 oameni, care votează pentru alte partide.
58 nu vin la vot.
Ce scor am avea în bătălia USL - PDL?
USL: 22 din 42= 52,3% (cu două procente peste scorul de la locale)
PDL: 10 din 42 = 23,8% (cu aproape două procente peste scorul de la locale)
Rezultatul pare uluitor. Cumulat, USL şi PDL au pierdut opt votanţi - 8% din electoratul cu drept de vot, mai mult de un milion şi jumătate de persoane - dar ambele forţe şi-au îmbunătăţit scorul. Şi asta pentru că alte forţe politice au pierdut şi mai mult.
Acest fenomen este foarte des întâlnit în sondajele de opinie. În lunile următoare unele forţe politice vor "creşte"... dar asta nu pentru că au atras în mod necesar votanţi noi, ci pentru că alţi competitori au pierdut votanţi.
În acest context, a avea un electorat "dur" este un lucru de maximă importanţă. Închei cu un exemplu oarecum implauzibil: toată lumea în afară de PPDD pierde 1/2 din votanţii de la locale. Toţi susţinătorii PPDD rămân însă pe metereze:
USL: 14 votanţi.
PDL: 6 votanţi.
PPDD: 5 votanţi.
Alte partide: 5 votanţi.
70 de români din 100 nu votează.
Rezultate: PPDD 16,6%, USL 46%, PDL 20%. Partidele principale pierd câteva procente, dar scorul PPDD se dublează.
Vom auzi foarte multe în campanie despre mesaje, vise şi programe ideologice. În realitate, vor conta alte lucruri: votanţii cui se vor plictisi mai târziu? Ura cui este mai puternică? (alternativ: Ura faţă de cine este mai puternică?) Care forţă politică va gafa mai puţin? Cine îşi va irita mai puţin votanţii? Întrebări atipice, dar extrem de importante.
Pariul meu personal este următorul: absenteismul are mari şanse să rămână în pole position şi "să-şi mărească procentele".
Tot respectul pentru analiza, dar scuzati-ma cand va spun ca ma apuca toti dracii cand aud de absenteism in conditiile in care erau asteptati la vot vreo 18 milioane de romani si noi suntem dupa ultimul recensamant 19 milioane in tara. Nu se poate sa ignoram acest lucru ca asa despre ce vorbim despre niste cifre aiurea, fantomatice ca daca suntem 22 de milioane si 18 milioane drept de vot atunci uite ce absenteism. Pai asa pot sa zic si eu de la mine putere ca suntem 87 de milioane si 60 de milioane au drept de vot si s-au prezentat 10 milioane deci a fost prezenta 15%. Eu cred ca vorbim de fapt despre 14 - 15 milioane de cetateni care sunt votantii reali din Romania, si in aceste conditii daca se prezinta 10 milioane avem o prezenta foarte buna. Absenteismul care se tot trambiteaza nu prea este absenteism pentru ca ne raportam la numere ireale, care nu exista si continuam sa o facem desi avem un recensamant.
RăspundețiȘtergereLa 19 milioane de persoane aflate în ţară, aproximativ 16,1 milioane au drept de vot (aproximativ 85% din populaţie are peste 18 ani).
ȘtergereAdăugăm aici 2 milioane de români aflaţi în diaspora (din care votează cel mult 150 de mii, recordul de la turul 2 de la alegerile prezidenţiale), şi ajungem la 18,1 milioane. Cu câteva sute de mii sub numărul de pe listele electorale, dar o diferenţă prea mică pentru a sugera că situaţia este de fapt roză.
Nu apăr "cauza" listelor electorale, care au multe greşeli, şi multe din argumentele dvs. sunt valide, dar cifrele par să sugereze că în România chiar există o problemă legată de absenteism.
Concret: prezenţi la alegerile parlamentare:
Ștergere1996: 13 milioane
2000: 11,5 milioane
2004: 10,7 milioane
2008: 6,8 milioane.
Evoluţia e îngrijorătoare. Poate că 2008 e o aberaţie statistică, e foarte probabil să nu.
In 2004 fata de 1996 cand erau 13 milioane deja plecasera destui romani si scazuse probabil si populatia care din 1990 tot scade. Deci nu mi se pare inexplicabila aceasta scadere a numarului de votanti din 1996 pana in 2004.
ȘtergereSi daca dupa 2008 puneti 2009 cu 10 milioane si ceva (nu stiu exact)de votanti pentru prezidentiale si 2011 cu localele si iarasi 10 milioane, cred ca 2008 ramane aberant, poate pentru ca in 2007 am mai avut si referendum si exista o propaganda de demobilizare.
Eu totusi vad ca exista ca 10 milioane maximum 11 milioane de romani dispusi sa voteze. Acuma la ce ii raportam ramane de vazut. Partidele sigur ca vor pierde votanti, dar poate acestia vor fi colectati de alte partide sau formatiuni. Oricum confuzia e mare si nivelul de educatie este slab, deci corpul electoral al unui partid e destul de volatil. E posibila si mobilizarea unor absenti in conditiile aparitiei unor alternative, dar cineva care tot absenteaza inseamna ca e cam mofturos si nu cred ca se va mobiliza asa usor :)).
Multumesc de raspuns, in mare sunt de acord cu dvs.
RăspundețiȘtergereInsa eu ma refeream la alegerile locale unde prezenta a fost de 57.46% care aplicat la 18 milioane va da 10342800 de oameni care au votat si care reprezinta cam 64% din cei 16,1 milioane care sunt in tara. Eu zic ca e o prezenta destul de buna. Sunt cam 10 milioane de romani care voteaza si sunt interesati (la fel a fost si in 2009). La cat s-ar putea ajunge practic?
La 70 - 75%? inca 5 - 10 procente in plus? Cred ca e greu in conditiile actuale si nu cred ca afecteaza prea mult rezultatele daca mai vin sau nu 1 milion de oameni in plus.
Oricum in conditiile in care se striga cat se poate de tare ca toti politicienii sunt la fel, ca nu conteaza plus mioritismul national e mare lucru aceasta prezenta.
Referitor la cei din strainatate, aici e o problema caci ei nu isi pot exprima votul din motive obiective, iar rezultatele de acolo sunt speciale. De aceea poate ar trebui introdus votul prin corespondenta sau internet si atunci sa vedem ce prezenta avem la votul din diaspora. Si ce rezultate :))...
Absenteismul generat de oamenii plecati in strainatate nu mi se pare un absenteism adevarat ci generat de cauze obiective.
De aceea eu nu vad absenteismul asa de negru caci totusi sunt destui oameni care voteaza in conditii destul de vitrege.
Numai bine.
La alegerile locale absenteismul într-adevăr nu a fost atât de mare. Grija mea este legată de parlamentare şi mai ales de faptul că partidele, aproape cert, vor pierde votanţi - deci vorbim de absenteismul relativ, între locale şi parlamentare, şi nu (numai) de cel absolut.
ȘtergereTehnic, prezenţa la vot la locale putea fi 90% şi cea de la parlamentare 80% - tot aveam un fenomen interesant. Situaţia în România este însă şi mai vastă.
Când Lazaroiu vorbea de Albă ca Zăpada, despre asta vorbea. Deh, zilele astea râd mai puțini de basmele lui Lăză. Sau, mă rog, de noul gen literar inaugurat de el: basmul vizionar.
RăspundețiȘtergereNu chiar, deşi aşa aş fi crezut şi eu iniţial. Conform datelor menţionate de S.L. (http://www.blogary.ro/2010/08/2012-scufita-rosie-mos-craciun-fetita-cu-chibrituri-sau-alba-ca-zapada/), doar o zecime din electoratul ACZ provenea din rândul celor care, în absenţa ACZ, ar fi absentat de la vot.
ȘtergereExplicaţie:
Ipoteza lui Sebastian Lăzăroiu fără ACZ
Scufiţa Roşie 26% (PSD)
Fetiţa cu chibrituri 25% (PNL)
Moş Crăciun 23% (PDL)
Capra cu trei iezi 15% (PPDD)
Cu ACZ:
Albă ca Zăpada 35%
Scufiţa Roşie 26% (PSD)
Fetiţa cu chibrituri 12% (PNL)
Moş Crăciun 12% (PDL)
Capra cu trei iezi 8% (PPDD)
Electoratul PSD rămâne acelaşi. Nu vorbim de o creştere masivă a numărului de alegători prin apariţia ACZ, întrucât atunci electoratul PSD s-ar micşora (am explicat mecanismul în postare).
De unde vin cele 35% de procente ale ACZ?
13% (o treime) de la PNL
11% (mai puţin de o treime) de la PDL
7% (o cincime) de la PPDD - probabil votanţii neideologizaţi schimbării, precum în cazul CDR (http://sociollogica.blogspot.ro/2012/06/lectia-cdr.html) sau al Alianţei DA (http://sociollogica.blogspot.ro/2012/06/lectia-aliantei-da.html)
4% de la oameni care altfel n-ar veni la vot sau de la alte partide.
Este, bineînţeles, posibil ca datele să aibă şi altă interpretare decât cea menţionată de mine - doar S.L. poate spune în ce măsură "absenteiştii" erau parte din perspectiva sa.
Mai exista o categorie de oameni care nu voteaza, chiar daca ar dori, din cauza ca nu au domiciliul in localitatea in care se afla la momentul votului.
RăspundețiȘtergereCei mai reprezentativi sunt studentii (fara vize de flotant), dar se intampla ca multe persoane tinere care au migrat spre marile orase sa fie in aceeasi situatie. Per total vorbim de cateva procente (3-5%).
Sectiile de votare adresate lor sunt prea putine si aglomerate, astfel ca aceste persoane sunt in imposibilitate de a-si exprima dreptul de vot, practicand un "absenteism fortat".