Observaţie preliminară: toate cifrele de mai jos sunt estimative şi nu reprezintă o descriere perfectă a realităţii.
Dacă am putea reduce populaţia adultă din România la 100 de persoane cu drept de vot...
20 au încredere mare sau foarte mare în Traian Băsescu în momentul de faţă.
Dintre ei, 13 au votat PDL la locale şi în genere îl susţin pe Traian Băsescu de ani de zile.
Alţi 7 nu au încredere în PDL ("nu s-a ridicat la standardele necesare") sau s-au alăturat în ultimele săptămâni preşedintelui suspendat.
Ceilalţi 80 de români nu au încredere în Traian Băsescu.
Dar şi aici există straturi.
52 nu au încredere deloc în Traian Băsescu şi sunt foarte nemulţumiţi de performanţa sa în al doilea mandat.
28 sunt ceva mai puţin radicali ("puţină încredere"/"sunt nemulţumit").
Cine sunt aceşti 80?
28 dintre ei ("scepticii") nu au avut niciodată încredere în Traian Băsescu, nici măcar în momentele sale de maximă popularitate. Este vorba de mai mult de 4 milioane de persoane, probabil oameni care au votat Năstase în 2004, Geoană sau Antonescu în 2009, şi care sunt acum susţinători ai PSD, PNL şi USL.
Alţi 16 ("dezamăgiţii") au votat împotriva demiterii lui Traian Băsescu în 2007 şi au votat pentru Traian Băsescu în turul doi al prezidenţialelor din 2004 şi 2009, părăsindu-l după momentul tăierilor care a survenit câteva luni mai târziu. Aceşti oameni nu au votat niciodată PDL - ei aparţin electoratelor PPDD, PRM, PNG, UDMR, sau nu au un partid favorit.
36 ("dezinteresaţii") nu şi-au exprimat niciodată prin vot antipatia faţă de Traian Băsescu. De fapt, vorbim despre persoane care în marea lor majoritate nu participă la alegeri de fel. Toţi au avut la nivel declarativ încredere în preşedinte la momentul referendumului din 2007, dar nu au venit la vot. Unii dintre ei şi-au pierdut încrederea în Traian Băsescu după 2010, alţii mai devreme. Foarte puţini dintre ei votează USL. De fapt, aceşti oameni nu au încredere în niciun lider politic, fie că el/ea provine de la USL, PDL sau din altă parte. Acest grup, cu comportament politic apatic şi atipic, poate decide soarta referendumului, întrucât 8 dintre ei au o antipatie profundă faţă de preşedintele suspendat. Aceşti 8 reprezintă 22% din întregul grup al "dezinteresaţilor", 8% din românii aflaţi în ţară sau, şi mai clar: 1,3 milioane de persoane.
Revizuim pe scurt:
Românii aflaţi în ţară sunt:
20% pro-Băsescu
28% dintotdeauna anti-Băsescu ("scepticii")
16% anti-Băsescu în urma tăierilor ("dezamăgiţii")
28% nu au încredere în nici un politician, implicit nici în Traian Băsescu ("dezinteresaţii")
8% sunt "dezinteresaţi" caracterizaţi de o antipatie profundă faţă de Traian Băsescu, apropiată ca intensitate de cea a "scepticilor" şi a "dezamăgiţilor"
Observaţii:
1. Pentru ca referendumul să fie validat, la vot trebuie să vină cel puţin 57% din cei aflaţi în ţară (57 de persoane în alegoria de mai sus), ceea ce ar însemna 9,2 milioane de persoane.
Explicaţie: pe listele electorale sunt două milioane de persoane care sunt în străinătate (doar 7% dintre ei au votat la momentul maxim de participare al diasporei: turul doi al prezidenţialelor din 2009). Din acest motiv, o prezenţă de 50% în rândul populaţiei aflate în ţară înseamnă mult sub 50% din cei înscrişi pe listele electorale şi, implicit, nevalidare.
Exemplu: în 2007 au venit la vot aproximativ 50% din românii aflaţi în ţară, dar doar 44% din cei de pe liste, iar referendumul nu a fost validat.
2. Miza bătăliei comunicaţionale la care asistăm sunt "dezamăgiţii".
a. USL trebuie să aducă la vot mai mult de jumătate din "dezamăgiţi" şi să spere că nu şi-au schimbat opţiunea.
Exemplu: Dacă o treime dintre dezamăgiţi vin şi votează DA iar celelalte două treimi stau acasă, scorul total devine 62% DA vs. 38% NU, dar referendumul nu se validează, conform listelor electorale prezenţa fiind de 47%.
Alt exemplu: Dacă două treimi dintre "dezamăgiţi" vin la referendum, o zecime dintre ei votând NU iar restul DA, scorul total devine 64% DA vs. 36% NU, iar referendumul se validează, conform listelor electorale prezenţa fiind de 51,2%.
b. O speranţă a taberei pro-TB este că "dezamăgiţii" nu vor veni la vot. La un scrutin la care participă numai electoratele hiper-motivate (pro-TB şi "scepticii"), rezultatul ar fi 58% DA, 42% NU, dar la vot ar veni numai 7 milioane de oameni, insuficient pentru validare.
c. O altă speranţă a taberei pro-TB este că "dezamăgiţii" vor veni la vot dar asta după ce vor fi convinşi să voteze în marea lor majoritate cu Traian Băsescu. Eventual şi câteva procente din rândul "dezinteresaţilor" ar putea fi co-interesaţi.
3. Dacă punem 1 şi 2 împreună, dintre toate scenariile de mai sus, 2b pare cel mai probabil (TB pierde, dar referendumul este invalidat).
Şi totuşi, USL are un jolly joker.
Unii "dezinteresaţi" n-au mai votat de la turul unu al alegerilor prezidenţiale din 2000. Alţii n-au mai votat din 1996 sau 1992. "Dezinteresaţii" ar putea totuşi demite preşedintele dacă USL conştientizează cum să comunice cu ei... sau mai degrabă cu cei 8% dintre români care, deşi "dezinteresaţi", îl antipatizează profund pe Traian Băsescu.
A reuşit USL să facă acest lucru până acum?
Voi discuta acest lucru în postările viitoare - cu procente, ca de obicei.
Observaţie: există multe locuri pe Internet unde se poate face propagandă pentru o cauză sau pentru cealaltă. "Sociollogica" nu este unul dintre ele. Aici se discută cifre, nu se aduc injurii.
se poate face o analiza similara si pentru referendumul din 2007? atunci de unde s-au adunat cei 75%?
RăspundețiȘtergerethx.
Vorbim despre 75% din cei care au votat atunci, adică 6 milioane de persoane. Printre ei se aflau mulţi dintre susţinătorii de acum, oameni care urmau să devină "dezamăgiţi" în nici trei ani de zile şi un procent infim dintre "dezinteresaţi".
ȘtergereTreaba cu increderea nu e chiar statica. Parca in urma cu vreo 2-3 luni cei care aveau multa sau foarte multa incredere in TB nu depaseau 10-12%. Asa ca tarasenia e mai fluida decat pare.
RăspundețiȘtergereSunt si eu curios de schema pe care ar trebui s-o aplice USL pentru a "atinge" cu mesaj categoria din populatie dezinteresata.
felicitari, sper sa va citeasca cine trebuie !
RăspundețiȘtergere1) Unde se incadreaza acel milion de votanti care in 2007 au votat NU (total 6 milioane), desi n-au mai votat vreodata pro-TB (in 2004 si 2009 a luat aprox. 5 milioane de voturi)?
RăspundețiȘtergere2) Singurul semn imbucurator pro-TB e acea dublare a increderii, presupun ca daca ar continua, toate cifrele se vor redistribui.
3) Au aparut date de impartire pe categorii socio-economice? Din retorica recenta USL, contra TB ar fi pensionari + bugetari, pro-TB sunt angajatii la privat iar indecisi somerii / cei cu venituri ocazionale. Nu cred ca e intamplator anuntul Guvernului de azi (facilitati pentru angajarea de someri).
1) Unii dintre oamenii care urmau să devină "dezamăgiţi" în 2010 nu au votat în 2009. De asemenea, în 2007 TB a avut şi susţinerea câtorva "dezinteresaţi".
Ștergere3) Datele pe care le avem acum sunt contradictorii. Susţinătorii PDL (12 din cei 20 votanţi pro-Băsescu) nu erau caracterizaţi de un mediu de rezidenţă, regiune sau educaţie, ci de un venit peste medie.
Conform datelor IMAS, TB beneficiază de o antipatie extrem de puternică în rândul tinerilor, bucureştenilor şi altor categorii care nu se potrivesc perfect binomului pensionari+bugetari.
Tinerii sunt in mare populatie dependenta iar Bucurestiul este centrul administratiei de stat, se potrivesc in falia asistati vs. lucratori in privat. Si in 2009 Geoana a castigat Bucurestiul, cred ca e o tendinta mai veche.
ȘtergereIar daca lumea va veni 50% (desi nu cred), vor veni cei care vor sa-l pedepseasca pe TB pentru mai 2010. Asta e metoda de comunicare cu dezinteresatii a USL-ului pe care o aveti in minte? Nu stiu, mie mi se pare ca dezbaterea in jurul lui TB e asa dominata de tema saraciei incat multi ar vota pe oricine, pana si pe TB, daca ar spune ca vor creste pensiile cu 200 de lei. A se vedea cazul cu pensia municipala de la Primaria Ploiesti:D
1. Tinerii nu sunt în majoritate studenţi, ci oameni la început de carieră profesională (vorbim de 18-29 ani, nu de 18-22). Vorbim în principal de o penalitate plătită de TB pentru incapacitatea percepută a PDL de a guverna astfel încât să se creeze multe locuri de muncă.
Ștergere2. În Bucureşti sunt mai mulţi corporatişti, intelectuali şi (teoretic) oameni de dreapta decât oriunde altundeva în România. Zeci de ani s-a vorbit de capitală ca fiind "bastionul dreptei", şi pe bun motiv. Problemele sunt mai grave decât par.
3. Tendinţa mai veche a Bucureştiului este un fenomen interesant. În 2004, TB a obţinut în Bucureşti mult peste scorul naţional (48% turul unu, 63% turul doi). În 2009, TB a obţinut în Bucureşti exact scorurile de la nivel naţional (31% în turul unu, 49% în turul doi). La locale tendinţa de scădere a binomului TB/PDL s-a accelerat.
Asta as afirma si eu, ca s-a spart (dar nu de ieri de azi, chiar din 2009) coalitia dreapta + oras + intelectuali + mediu privat + tineret, si ca TB a ramas din ea doar cu mediul privat. Nu vad ce date ma contrazic.
ȘtergereLegat de evolutia Bucurestiului, s-ar putea ca scorul din 2004 sa fie anomalia si in rest normalitate. In 2004 TB era primar reales cu 60%, cine stie.
Coaliţia a fost dintotdeauna ceva mai complexă. Te invit să te uiţi aici:
Ștergerehttp://sociollogica.blogspot.ro/2012/07/misterul-dreptei-romanesti-partea-1.html
Da, citisem seria, foarte interesante. Nitel offtopic, exista la noi vreun site / baza de date cu toate sau macar multe sondaje din Romania ultimilor 20 de ani?
ȘtergereDoar pe site-ul Fundaţiei Soroş (nu am link-ul în clipa asta, îmi pare rău).
ȘtergereMda, IMAS institutului lui Alin Teodorescu =))
RăspundețiȘtergere... care dădea luni de zile USL la 49%.
ȘtergereO precizare: referendumul din 2007 a fost validat, dar a fost respins prin votul majorității celor prezenți la vot. Legea referendumului 3/2000 fusese modificată în primăvara anului 2007, prin derogarea de la art. 10 din lege fiind eliminat pragul de validare special pentru procedura de demitere a președintelui.
RăspundețiȘtergereVezi: http://www.ccr.ro/deciziitotal/pdf/2007/ro/hot5.pdf
Eu cred că există și un procentaj mic de „realiști” care nu îl susțin necondiționat pe/ nu au încredere în Traian Băsescu, însă din motive evidente de lipsă a alternativelor l-au votat tot timpul (măcar în turul al doilea). Evident, aceștia îl vor susține pe Traian Băsescu la referendum (iar prezența acestora la urne va fi proporțională cu gradul de percepere a încălcării regulilor democratice de cei de la USL)...
RăspundețiȘtergereimi place exercitiul/explicatia asta, dar am o nelamurire: cum influenteaza/modifica situatia expusa de dumneavoastra procentele mici de prezenta la vot (aprox 56% la locale 2012, respectiv aprox 44% la referendum 2007) ?
RăspundețiȘtergereÎn termenii celor 100 de oameni de mai sus, adică în termenii prezenţei la vot a celor aflaţi în ţară, prezenţa reală la referendumul din 2007 a fost de 52%, iar la locale între 56% (la votul pt. consilii judeţene) şi 67,5% (votul pentru primari), celelalte scrutine - consilii locale şi preşedinte de consiliu judeţean - fiind "între".
ȘtergereSe stie ca iulie-august e o perioada de virf pentru revenirea pe plaiurile natale a romanilor care lucreaza afara. Exista vreo estimare a numarului lor?
RăspundețiȘtergereO analiză a datelor de la ultimul recensământ ar indica faptul că în străinătate se află între 1 şi 2,3 milioane de români, dar până şi această estimare este aproximativă.
ȘtergereAsta stiam, relevant era sa stim citi vin in tara in aceasta perioada. Ma gindeam ca poate sint niste statistici de la granite.Pe considerentul accesului la vot, e de presupus ca cei care isi petrec concediul in Romania vor fi mai dispusi sa vina la vot decit romanii aflati afara.
Ștergere200.000 de votanti "navetisti" in tara poate ar fi 20.000 de votanti in exterior.
Exista estimari pe baza datelor de la Eurostat prin metoda statisticilor in oglinda care cifreaza numarul la peste 2 milioane de persoane. Un articol avand acest obiect este disponibil la adresa:
RăspundețiȘtergerehttp://www.revistadestatistica.ro/Articole/2011/art6_ro_rrs%207_2011.pdf
klahert
2 milioane de persoane sau mai mult este o estimare credibilă.
ȘtergereDiferenta esentiala fata de 2007 si singura de altfel care ar indritui concluzia unei participari la vot similare cu cea de la alegerile prezidentiale din 2009, adica peste 50% din nr de pe liste e ca acum votul nu se da doar pt Basescu ori impotriva acestuia, ci si indirect pt Antonescu.
RăspundețiȘtergereOr, daca e sa ne raportam la un sondaj cat de cat relevant (http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_sondaj_motiune-de-cenzur%C4%83_mai-2012.pdf), increderea in institutia presedintelui (asociata cu imaginea TB) era in sens negativ de 74% la 2 mai 2012. totodata, "increderea negativa" in Antonescu era de 60%. cum votul pentru demitere inseamna indirect un vot pentru Antonescu si pornind de la faptul ca "increderea negativa" in ultimul nu a scazut in ultima vreme, reiese ca o mobilizare masiva a electoratului nu ar fi justificata de simpatia pentru Antonescu.La 2 mai 2012 Antonescu era cu incredere multa si foarte multa de 36&, Basescu cu acelasi tip de incredere de 25%.Deci prima premisa, conform careia doar 20% ar fi pro Basescu trebuie revizuita, caci deja la inceputul lui mai 2012 erau 25%. deci, cel putin 51% au o opinie bine formata (25% pro basescu, 36% contra, de vreme ce au incredere multa in Antonescu). raman 49%. 35% sunt contra lui basescu si contra lui Antonescu si 14 % contra lui basescu si mai degraba indiferenti fata de Antonescu. cele doua grupuri (35% respectiv 14%) sunt doua grupuri distincte pentru care este nevoie de mesaje distincte.pentru grupul de 14% USL nu trebuie sa duca o strategie de convingere, ci pur distructiva. in schimb, pentru cel de 35% e nevoie sa se arate de ce Antonescu e mai bun presedinte decat BAsescu. de observat faptul ca USL se fereste de astfel de comparatii. practic, electoratul de 35% nu constituie tinta prioritara. deci, la o analiza sumara, mesajele USL tintesc direct catre 50% din electorat.dimpotriva TB tinde sa se compare din ce in ce mai mult cu Antonescu, fiindu-i si mai usor, prin prisma celor 8 ani de mandate. simplificand foarte mult, mesajele TB vizeaza direct 60% din electorat (25+35), ale USL numai 50%. parerea mea este ca USL este discordant, in sensul ca, daca tot a urmarit sa -si asigure interimatul cu un viitor candidat la presedintie, trebuia sa duca o campanie in acest sens, pentru Antonescu. PSD nu e fireste convins ca trebuie sa-l sustina pe Antonescu la viitoarele alegeri dar paradoxul situatiei este ca in momentul de fata chiar e nevoit sa o faca.
Nu am folosit sondajul IRES întrucât măsoară încrederea în preşedinţie (o instituţie, niciodată acelaşi lucru în mod exact cu omul care o ocupă). Dacă acceptăm că se măsura încrederea în Traian Băsescu, ea reprezintă o extremă - mult mai mare decât cea înregistrată în orice sondaj din acea perioadă.
ȘtergereNu e clar de ce votul ar fi în mod necesar pro-Antonescu, niciuna din tabere nu s-a concentrat în mod special asupra lui Crin Antonescu. De ce nu ar fi un vot pro-Ponta?
Analiza dvs. este însă foarte interesantă.
Insolenţa nu are ce să caute pe acest blog. Nesimţirea e agravată de anonimitate - combinaţia e mortală şi duce la ştergerea comentariului.
RăspundețiȘtergere