luni, 1 octombrie 2012

27 de luni de politică într-o singură imagine

Sub grafic poţi găsi explicaţii.




Întrebare: Cum ai determinat valorile din grafic?
Răspuns: Pentru fiecare moment cu excepţia localelor am folosit cel puţin două sondaje. Principalul criteriu de selecţie a fost menţionarea procentului de respondenţi care intenţionează să vină la vot - dacă acest element nu a fost inclus în prezentarea publică a sondajului nu am putut include sondajul respectiv în calculele pe baza cărora a fost alcătuit graficul.
Ca observaţie generală, institutele de sondare a opiniei publice dau rezultate destul de asemănătoare la un moment dat atâta timp cât aceste rezultate sunt analizate în detaliu.

Întrebare: Ce reprezintă semnele de întrebare?
Răspuns: Semnele de întrebare arată diferenţe semnificative între electoratul "dur" al unui partid (cei foarte hotărâţi să vină la vot: liniile complete) şi electoratul maximal (electoratul "dur" + cei care susţin la nivel declarativ acel partid dar nu sunt foarte interesaţi de politică şi/sau nu sunt foarte siguri că vin la vot: liniile frânte).

Semnul "?1" denotă faptul că în ultimele luni dinainte de alegerile locale, 5% din populaţia aflată în ţară ezita dacă să voteze PDL - în unele sondaje apăreau ca votanţi ai partidului, în altele nu. La alegerile locale au venit aproape toţi, în principal datorită venirii USL la putere, element care i-a mobilizat puternic. Prin comparaţie, USL avea un electorat stabil.

În clipa de faţă, situaţia s-a inversat. PPDD ("?2") şi USL ("?3") au un electorat fluctuant, format dintr-un grup hotărât dar şi din persoane care nu sunt absolut sigure că vin la vot. În cazul USL vorbim de două straturi principale de votanţi ezitanţi:
a) cei care s-au alăturat la nivel verbal USL după instalarea guvernului Ponta dar care au participat doar într-o mică măsură la locale
şi
b) cetăţeni care au trecut de partea USL din cauza tentativei de a-l demite pe preşedintele Băsescu.

Întrebare: Care este situaţia USL?
Răspuns: USL a beneficiat la momentul venirii la putere de o explozie de simpatie şi susţinere. Astfel, în mai USL avea în sondaje peste 60% din intenţia de vot. Această valoare nu s-a concretizat la locale - USL a obţinut 49% din voturi. La vot au venit atunci nouă zecimi din "electoratul dur", care îi susţinuse atunci când erau în opoziţie.
Situaţia actuală este foarte asemănătoare: USL are procente multe (= liniile haşurate de deasupra "?3"), dar poate conta cu siguranţă pe destul de puţine (= linia de sub "?3").

Întrebare: Care este situaţia ARD?
Răspuns: Alianţa este închistată din punct de vedere electoral, operând cu un electorat stabil şi limitat numeric. În planul intenţiilor de vot, diferenţa dintre PDL şi ARD este deocamdată minimală. La două luni după referendum este evident că PDL/ARD nu a reuşit să capteze în întregime intenţia de vot anti-demitere. În circumstanţele de faţă, potenţialul de creştere al electoratului ARD este aproape de zero, electoratul dur şi cel maximal fiind aproape identice. În funcţie de prezenţa la vot, scorul ARD poate creşte sau scade, dar acest lucru nu depinde de ei.

Concret: aproximativ 2 milioane de persoane susţin că ar vota ARD la parlamentare.
Dacă la alegeri vin 7 milioane de votanţi, scorul ARD este 2/7 = 28,6%.
Dacă la alegeri vin 8,5 milioane de votanţi, scorul ARD este 2/8,5 = 23%.
Dacă la alegeri vin 9,5 milioane de votanţi, scorul ARD este 2/9,5 = 21%.

Întrebare: Care este situaţia PPDD?
Răspuns: PPDD este oarecum într-o situaţie similară cu PRM în toamna lui 2000: un lider cu popularitate în creştere beneficiază de oboseala şi de lipsa de inspiraţie a celorlalte forţe politice. Este extrem de probabil ca intenţia de vot pentru PPDD să conţină o "spirală a tăcerii" şi ca partidul să obţină un rezultat mai bun chiar decât în exit-polluri (cum s-a întâmplat la Bucureşti la localele din acest an).

Întrebare: Ce s-a întâmplat în trecut în ultimele două luni de dinaintea alegerilor?
Răspuns: În 2000, PSD nu a pierdut votanţi dar a pierdut procente pentru că peste un milion de nehotărâţi s-au orientat în cele din urmă spre PRM. Dreapta democratică a rămas la marginea scenei politice, relevantă doar pentru un grup restrâns şi bine definit de votanţi.
În 2004, PSD şi ADA nu au pierdut votanţi dar au pierdut procente în ultimele săptămâni şi luni, câteva sute de mii de nehotărâţi orientându-se în ultimele săptămâni către partide mici (PNG, PNŢ şi mici partide socialiste) iar electoratul de etnie maghiară venind la vot într-o proporţie mai mare decât se estimase.
În 2008, toate cele trei partide mari au pierdut votanţi care nu s-au mai orientat spre nicio altă forţă politică, ierarhia şi chiar şi procentele fiecărui competitor major rămânând aproape aceleaşi.

Întrebare: Ce ne putem aştepta să se întâmple în planul intenţiilor de vot?
Răspuns: O prognoză este extrem de dificil de livrat din motive evidente. Pare rezonabil să presupunem că ARD va obţine între 20% şi 30% din voturi, procentul exact depinzând de capacitatea USL de a-şi motiva şi mobiliza susţinătorii nu-foarte-hotărâţi.
PPDD are potenţialul de a înregistra o creştere vertiginoasă în funcţie de capacitatea sa de a sustrage votanţi de la USL. În cazul unei "furtuni perfecte" (PPDD îşi ambalează motoarele la maxim + o campanie ternă a ARD), nu este exclus ca PPDD să depăşească ARD.

15 comentarii:

  1. Oltchim-ul este un fel de RAFO=JAFO;
    Diferenta este ca s-ar putea sa iasa prost chiar pentru ARD si PPDD.
    In functie de scandalul asta stupid s-ar putea decide foarte multe necunoscute la nivelul electoratului.
    Sper doar ca romanii nu sunt asa usor de fraierit cum cred unii...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. acuma nu ca as crede in conspiratii...
      DAR,
      un fost(?) ofiter SRI Cluj, este actualmente consilier judetean PPDD... s-ar putea sa asistam la o zvacnire de orgoliu al unor lucratori din fosta securitate... care sa-l urce destul de sus pe DD

      http://www.stiridecluj.ro/politic/consilierul-axente-husar-de-la-pp-dd-cluj-isi-platea-informatorul-pentru-informatiile-valoroase

      Ștergere
  2. de ce sunteti sigur ca ppdd va lua voturi numai de la usl? eu stiu cativa basisti negri in cerul gurii, care il sustin acum pe dd, cel putin pana azi...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cine e acum alături de PDL/ARD nu va mai putea fi convins de nimeni şi nimic să voteze alt partid. Nu mai este electoratul divers şi atras de carismă pe care-l avea PDL/TB acum câţiva ani, ci nişte oameni foarte furioşi şi mobilizaţi. Absenteismul în rândurile lor este totuşi posibil, într-un set de circumstanţe pe care nu-l voi descrie aici, dar susţinere pentru PPDD sau USL... niciodată.

      Nu toţi susţinătorii lui Traian Băsescu votau sau votează PDL/ARD. Unii probabil că erau deja PPDD-işti.

      Ștergere
    2. eu vorbeam de cazuri concrete. de cei care au votat pdl nu neaparat numai tb. o sa incerc sa "vad" in jur daca se verifica si daca se pastreaza tendinta in contextul in care dd a pierdut privatizarea oltchim. nu am pomenit nimic despre trecerea spr usl. consider si eu ca e imposibila aceasta trecere.

      Ștergere
    3. da, chiar ca parca-i mai incrancenata lupta ca niciodata... am prieteni cu care nu mai pot vorbi deschis ca imediat ma ataca cu texte irationale si ilogice pe care le primesc pe la partid banuiesc sau in presa specifica...
      daca pana si deutsche welle se intreaba daca nu cumva insasi CE a devenit partizana... inseamna ca situatia e grava rau.
      referitor la trecerea la usl a unei parti a electoratului pd, s-a mai vazut cred sub scuza ca sustin pnl-ul de fapt "un fost partid de dreapta" vezi cazul Funzaverde si alegatorii sai sau ar mai fi si Sbarciu care a trecut la PC, ma rog aici alegatorii s-ar putea sa nu-l urmeze.

      Ștergere
  3. Discutia despre procente nu are relevanta. Trebuie focusata pe numar de mandate. Intrucat in multe colegii USL va obtine peste 50%, USL va avea mai multe mandate decat scorul procentual. Prin urmare, un USL de 49% poate obtine un 60% mandate. Asa ca, zbaterea celor din ARD si PPDD ar trebui sa fie ca USL sa ia in cat mai putine colegii mandatul cu peste 50%.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Discuţia despre procente şi discuţia despre mandate sunt strâns legate, după cum observi la final.

      Ștergere
  4. daca ponta reporneste oltchim, scoate din insolventa hidroelectrica, bate moneda pe majorarea salariilor bugetarilor din decembrie si scoate cateva contracte dubioase ale pdl, cum sunt cele ale lui boureanu cu oltchim,eventual videanu...nu cred ca usl va scade sub 50% in prea multe judete. daca raportam faptul ca in judetele locuite preponderent cu maghiari, usl are f putine voturi,putem vedea ca media obtinuta de usl in restul tarii va creste destul peste 50% ca sa ia mandate sigure.

    RăspundețiȘtergere
  5. Desi pe grafic nu apare si evolutia nehotaritilor, inteleg ca intentia de vot a ajuns intr-o faza destul de volatila, in special pentru USL.
    Nervii electoratului sint foarte intinsi, va cistiga puncte tabara care va reusi sa foloseasca furia sau multumirea ca pe un catalizator. USL e in avantaj fiind la butoanele guvernarii: poate multumi cu niscai pomeni electorale si poate stirni furia electoratului cu dezvaluiri gen "MRU-protocol nesimtit". Banuiesc ca au de unde alege, guvernarea PDL fiind super-nesimtita.
    PDL nu poate decit sa se foloseasca de furie, dezvaluind cazuri grele de coruptie USL, dar cam vechi. Bune si astea pentru demobilizarea celor nesiguri USL.

    Odata cu scandalul Oltchim, eu cred ca PPDD si-a epuizat potentialul de crestere, de acum va merge doar in jos. "Furtuna" a trecut, DD s-a dovedit apa de ploaie.
    Indiferent de dezvaluiri si alte episoade de "entertainment", cel mai mult va conta evolutia situatiei economice din urmatoarele luni.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt aproape în întregime de acord cu tine. Singura nuanţă uşor diferită este cea legată de economie: până la alegeri mai sunt 60 de zile. Prea puţin până şi pentru ca un eveniment catastrofal să mai schimbe lucrurile. De exemplu, intenţia de vot pentru PDL nu s-a prăbuşit în mai 2010, ci la două luni după, când votanţii şi-au dat seama că "chiar e pe bune".
      Asta, evident, nu înseamnă că USL are un drum uşor spre 50%+1.

      Ștergere
    2. USl este in avantaj fiindca PDL-ul tace, nu cazurile vechi le pot folosi ci toate gafele guvernului curent! cand tu USL nu realizezi nimic esti pe minus rau de tot in niste luni de guvernare doar imprumuti bani in nici un caz pentru dezvoltare mai mult ceri imprumut de 10mil euro ca sa dai pomeni la Oltchim sa fi votat si multe alte exemple este evident ca avem o mare pacaleala.
      PDL-ului ii trebuie niste DD care sa dea din gura chit ca ar spune niste ineptii, minciuni dar nu ar conta fiindca mai multa minciuna curge de la USL.

      Ștergere
  6. Asa e, dar prin prisma celor "50%+1", 60 de zile ar putea fi de ajuns. De exemplu, un leu prabusit peste noapte ar avea consecinte rapide pe toate planurile.
    Stirea de azi cu dublarea pretului gigacaloriei in Bucuresti mi-a reamintit ca in administratia locala predomina USL. Cum alegerile parlamentare au o componenta locala importanta, e posibil ca prestatia primarilor care si-au dezamagit comunitatea in cele 6 luni sa influenteze scorul candidatilor din acele colegii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. deocamdata se discuta pretul gigacaloriei si nu mi se pare normal ca udrea,videanu sau crin antonescu sa aiba subventie la caldura.facturile la incalzire or sa vina marite prin ianuarie,dupa prognoza meteo. prea tarziu ca omul sa dea cu caciula in calorifer. bnr are acum de stabilizat inflatia si o depreciere nu cred ca ar fi posibila, mai ales ca a trecut "momentul maxim" ptr euro, cel in functie de care se calculeaza accizele ptr la anul. deja am auzit un director de institut de sondaj ca dd a inceput sa coboare si ca el estimeaza un ppdd in jur de 10-12% la alegeri, din cauza efectului oltchim si a lipsei de infrastructura in teritoriu.

      Ștergere
    2. Asta ar fi o veste proastă pentru ARD. Cum ARD nu poate ajunge la 38% ca să poată guverna exclusiv alături de UDMR şi minorităţi naţionale, marea lor speranţă era un PPDD puternic, cu care să formeze o coaliţie după parlamentare.

      Ștergere