(Micul îndreptar geografic cu privire la ARD se află aici).
Acest articol are sens dacă înţelegem care este diferenţa adusă de un candidat care câştigă în colegiul său cu 50%+1 din voturi.
Să luăm un judeţ cu 5 colegii, adică în care există 5 curse electorale şi din care s-ar alege teoretic 5 deputaţi. Să presupunem că aceste colegii sunt perfect omogene, adică USL obţine acelaşi scor indiferent de colegiu, ARD obţine alt scor dar identic în toate colegiile din judeţ, etc.
Situaţia A: USL 49%, ARD 26%, PPDD 25%.
USL obţine 2 mandate (49% din 5, rotunjit în jos).
ARD 1
PPDD 1.
Spuneam că sunt 5 colegii, dar s-au distribuit doar patru mandate (2+1+1). Ce se întâmplă cu al cincilea mandat care trebuie alocat? Se va duce la redistribuirea naţională. El s-ar putea duce la un candidat USL. Sau la ARD. Sau la PPDD.
Situaţia B: USL 51%, ARD 25%, PPDD 24%.
USL obţine 5 mandate, câştigând "din prima" cinci mandate. Dar procentele celorlalte forţe politice nu dispar. Numărul de mandate se suplimentează. ARD are dreptul la 1 mandat (adică 25% din 5 = 1.25), PPDD 1 (24% din 5 = 1.2). Şi gata. Nu mai există trimitere de procente la redistribuirea naţională. Deja s-au ocupat toate mandatele, ba mai mult s-au ocupat şi mandate în plus. Tot ce este după 1 la ARD şi PPDD (0.25 respectiv 0.2) se pierde.
Dar asta nu e tot.
Între cele două situaţii există o diferenţă de 3 mandate pentru USL. În primul caz obţine 2. În al doilea caz obţine 5. Ce a dat diferenţa dintre cele două situaţii? Am mutat două procente. Doar două. De la 49% USL s-a dus la 51%. Am luat de la ARD şi PPDD un procent. Atât. Într-un judeţ două procente înseamnă trei mii de voturi, poate chiar mai puţin, dintr-un total de 150 de mii de votanţi. Dar aceste trei mii de voturi pot aduce două-trei mandate în plus USL.
Multiplică acum situaţia cu doi (Camera Deputaţilor şi Senat).
Multiplic-o din nou cu 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Gândeşte-te că în multe judeţe nu vorbim de o diferenţă de două-trei mandate, ci de patru sau cinci sau zece.
Devine evident că în colegiile în care USL nu obţine 50% candidaţii săi vor avea mari probleme. Vom vedea de zeci de ori următoarea situaţie:
Candidatul A, USL, 49% din voturi (sau 48%, sau 47%)
Candidatul B, ARD, 21% din voturi
Candidatul C, PPDD, 11% din voturi
... iar candidatul A nu va intra în parlament, pentru că din colegiul său trebuie alocat un mandat candidatului ARD sau PPDD.
Rezultatul alegerilor locale ne dă câteva indicii apropo de distribuţia mandatelor, mai ales dacă luăm în calcul şi prezenţa de la referendum. Avem astfel şi o imagine a strategiilor USL:
1. Candidaţii USL din Transilvania au un drum mult mai greu în faţă decât candidaţii USL din Vechiul Regat. USL nu a obţinut peste 50% în niciun judeţ din Transilvania la locale. În toate judeţele din Transilvania prezenţa la referendum a fost sub media naţională.
Excepţia la ambele afirmaţii este dată de Caraş-Severin, unde plecarea lui Frunzăverde cu primari cu tot a angrenat deplasarea a zeci de mii de voturi spre USL.
2. Să lăsăm la o parte Transilvania. Iată împărţirea judeţelor din Vechiul Regat după scenariul cel mai posibil:
Situaţia A (în aceste judeţe USL nu câştigă prin 50%+1 în niciun colegiu sau în foarte puţine): Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Tulcea.
Situaţia B (în aceste judeţe USL câştigă cu 50%+1 în toate colegiile sau aproape în toate): Bucureşti, Argeş, Brăila, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.
Între cele două situaţii (în aceste judeţe, în unele colegii USL va câştiga cu 50%+1, în altele nu): Bacău, Botoşani, Călăraşi, Buzău, Dâmboviţa, Dolj.
Planul USL este simplu. Vrea să mute cât mai multe judeţe aflate în situaţia A într-una din celelalte două liste. Vrea să păstreze cât mai multe dintre judeţele aflate în situaţia B ... în aceeaşi stare. Şi vrea să deplaseze cele 6 judeţe aflate în ultima listă în situaţia B, păzind ca nu cumva ele să ajungă în situaţia A.
O mică observaţie:
4 judeţe se află în situaţia A.
15 judeţe şi Bucureşti-ul se află în situaţia B.
6 judeţe se află între cele două situaţii.
Mai mult de jumătate din judeţele din Vechiul Regat sunt teoretic bastioane USL. Din acest motiv toate simulările serioase din ultima vreme arată că USL poate obţine un procent din mandatele din parlament mult mai mare decât procentul din voturi (ex. cu 48% din voturi -> 59% din mandate). Dacă acest lucru îţi este neclar, să ne uităm din nou ce înseamnă o "situaţie B": cu 51% din voturi într-un judeţ, USL obţine 5 din cele 7 mandate ale judeţului, adică ... 70% din mandate ( 5/7 ).
3. La prezenţă mare, USL va repurta o victorie zdrobitoare. Sondajele arată aproape fără excepţii că scorul USL creşte odată cu prezenţa la vot. Simplu spus, oamenii care ezită dacă să vină la vot sunt în marea lor majoritate foşti votanţi sau simpatizanţi USL. O prezenţă mare reduce ponderea electoratelor PPDD şi ARD. Dar nu numai asta. O prezenţă mare măreşte numărul de situaţii B, în care USL obţine majoritate simplă, şi deci şi mandatele.
Estimez că această prezenţă mare nu se va concretiza. Atât datorită momentului târziu din an, mai degrabă pasibil de ger şi viscol decât de plimbări până la secţia de votare, cât şi datorită mai multor erori de tactică şi strategie ale USL, prezenţa va fi redusă, poate chiar la nivele asemănătoare cu cea din 2008.
În curând, micul îndreptar geografic al PPDD şi o sumarizare.
51% pe judet, intr-un judet de (sa spunem) 5 colegii, e foarte putin probabil sa insemne 51% in fiecare colegiu.
RăspundețiȘtergereVom vedea multi candidati USL care pierd mandatul cu 45-50% din voturi, doar pentru ca alti candidati USL au luat peste 50% in alte colegii din acelasi judet.
Pentru candidatii USL devine vital sa ia 50%+1 ca sa fie siguri de mandat.
Cred ca ar fi foarte interesant (si actual) un articol despre situatia de la D6 Dolj. Ma refer la situatia in care Dan Diaconescu chiar se va duce dupa Victor Ponta in acel colegiu minuscul. Iar Victor Ponta obtine sub 50% acolo.
RăspundețiȘtergereNu cumva Dan Diaconescu ar avea o sansa sa ii ia mandatul lui Victor Ponta in cazul in care il coboara pe acesta sub 50%?
Bazat pe postarile tale precedente (foarte bune! felicitari!), am facut tot felul de scenarii de m-a luat ameteala - criminala lege. Dar cred ca ar fi un interesant studiu de caz si mai cred ca e un mare stres al domnului premier.
Poti schita te rog conditiile in care se poate intampla asta? respectiv ca DD sa ii fure mandatul D6 Dolj lui Victor Ponta la redistribuire? multumesc.
PS: evident, Poporu' si domnu' Dan iti vor fi vesnic recunoscatori pentru raspuns.
Moromitic: aha, vreti sa il vedeti pe Ponta out of game... :)
ȘtergereDacă Victor Ponta candidează în exact acelaşi colegiu ca în 2008... este cel mai mare din Gorj. Nu cu mult, dar este. Pe de altă parte, dacă mulţi alţi candidaţi USL obţin peste 50% în Gorj iar VP nu obţine 50%+1 în colegiul său, riscul să nu intre în parlament este considerabil.
ȘtergereEstimarea mea este că VP va intra în parlament. Am dubii că în Gorj va exista un colegiu de CDEP pe care USL să *nu* îl câştige cu 50%+1. E posibil, dar probabilitatea e mică.
Multumesc de raspuns.
ȘtergereEu ma gandeam in eventualitatea unui bombardament al OTV pe respectivul colegiu. Scopul fiind doar si doar scaderea lui Ponta sub 49%.
Deci am ajuns la aceleasi pronosticuri sa-nteleg: Ponta sub 49% => DD sansa mare sa castige colegiul.
si cui ii va folosi? ponta oricum va fi viitorul prim ministru. sau credeti ca basescu va avea curajul sa nu-l desemneze?
ȘtergerePonta e in Gorj, iar DD are cam 12% acolo. Orice alt candidat PPDD are 10%. Asta despre scenarii :)
RăspundețiȘtergereScuze Gorj, evident. A naibii fonetica. Imi fac mea culpa rusinat.
ȘtergereIntrebarea e ce se intampla LA REDISTRIBUIRE in acel colegiu daca Ponta obtine 49% si DD cele 12% cum zici tu. Se intampla acea chestiune legata de chichita chichitei de care scria autorul zilele trecute?
49+12+ ? =100%
Ștergere?= udmr cumva?
Ati precizat ca in cazul in care USL castiga toate colegiile dintr-un judet cu peste 50% practic ei o sa aiba o suprareprezentare in acel judet in ciuda mandatelor suplimentare acordate altor partide. Dar acest lucru nu se compenseaza la redistribuirea nationala? Ma gandesc ca cele "n" mandate care ajung la redistribuirea nationala sunt date astfel incat sa se ajunga la procentele luate de fiecare partid pe tara, tinand cont de toate mandatele deja atribuite in acel moment.
RăspundețiȘtergereObservaţia dvs. e corectă pe fond. Însă în cazul în care judeţele în care USL câştigă absolut tot sunt numeroase, mandatele de la redistribuirea naţională vor fi prea puţine pentru a se menţine proporţionalitatea, chiar dacă toate aceste mandate se duc, cum ar fi şi logic, la ARD şi PPDD.
ȘtergereÎn alte cuvinte, este posibil ca distanţa dintre USL şi rest - ca număr de mandate - să devină atât de mare din cauza judeţelor şi colegiilor câştigate încât nici redistribuirea naţională să nu poată "reface diferenţa" în sensul menţinerii proporţionalităţii.
Dacă am fost prea sibilinic, pot reveni cu o mini-simulare care să arate despre ce vorbesc. Nu ar fi ceva extrem de complicat, dar fără cafea/ţigară ar fi o lectură laborioasă...
Practic echilibrul mandatelor la nivel de circumscriptie se rupe cu 1-3 mandate la judetele de tip B (sa zicem o medie de 2). Pe de alta parte in toate celelalte judete va ramane cel putin un mandat care merge la redistribuirea nationala. Deci daca numarul judetelor de tip B e in jur de o treime din numarul total de judete redistribuirea nationala va reflecta destul de fidel procentele fiecaruia. Daca e semnificativ mai mare de o treime atunci USL va primi un bonus de mandate. Asta e doar o estimare din avion care nu tine seama de diferentele de populatie (si deci de mandate) intre judete.
ȘtergereBingo :) Săptămâna următoare voi prezenta o estimare completă dar concisă. Mandatele din judeţele de tip B au o pondere mai mare decât ar indica numărul acestor judeţe, motivul fiind Bucureşti (40 de mandate, triplu faţă de cel mai mare judeţ). Evident, nu există *garanţii* că Bucureşti va fi de tip B.
ȘtergereLa punctul "2.A" aţi uitat Suceava.
RăspundețiȘtergereCum oare se explică priza PDL la tulceni? Am fost uluit de rezultatele referendumului acolo. Vorbim de un judeţ vecin cu Constanţa, Galaţi şi Brăila, judeţe masiv USL-izate, de care Tulcea nu este despărţit prin vreo graniţă naturală suficient de semnificativă încât să devină culturală (munţi, de exemplu).
Suceava are un profil cvasi-transilvănean din multe puncte de vedere, inclusiv la vot. Apropo, judeţul este acum considerat ca făcând parte din Moldova dar n-a fost parte din România Mică, ci din Bucovina (imp. austro-ungar).
ȘtergereTulcea? Tarhon. Munca şi puterea lui Tarhon. Dar Tarhon nu mai e acolo acum...
nu ma indoiesc de faptul ca in materie de statistica sunteti 'pe cai mari' , insa este usor penibil ca un om care prezinta situatii complexe din toata tara sa nu aibe habar de geografie de gimnaziu, de geografie de bun simt pana la urma. Sa imi permiteti va rog sa ma indoiesc si de o parte din afirmatiile dvs. in acest caz, pentru ca daca in exemplul ce urmeaza faceti statistici si speculatii pe baza vreunui cotidian 'transilvanean' , atunci sa imi fie cu iertare, sunteti dezinformat.
RăspundețiȘtergere"
1. Candidaţii USL din Transilvania au un drum mult mai greu în faţă decât candidaţii USL din Vechiul Regat. USL nu a obţinut peste 50% în niciun judeţ din Transilvania la locale. În toate judeţele din Transilvania prezenţa la referendum a fost sub media naţională.
Excepţia la ambele afirmaţii este dată de Caraş-Severin, unde plecarea lui Frunzăverde cu primari cu tot a angrenat deplasarea a zeci de mii de voturi spre USL. "
Sa intelegem ca judetul Caras-Severin este un judet din transilvania? imi vine a rade.
nu contest faptul ca Frunzaverde (ca el nu e tot timpul domn) a luat cu el multe voturi, dar nici zeci de mii nu sunt. Voteaza cu el multa lume pentru ca aceasta e situatia in tara: nepotismul e la putere. Impartial vorbind.
Doresc insa sa va rog sa postati o simulare de redistribuire la senat, unde de exemplu sunt doua colegii. Asta daca nu va cer prea mult si va si iert eroarea prezentata mai sus :)
Toate cele bune!
Regret că nu v-aţi semnat.
ȘtergereCaras-Severin nu este parte din Vechiul Regat şi nici din Muntenia, ci din Banat sau - în termeni largi, simplificatori - Transilvania. Dacă vorbim de regiuni istorice împărţirea comună în sociologia politică este de trei, denumite - din nou, din motive ergonomice - Muntenia/Valahia, Moldova şi Transilvania.
Harta Vechiului Regat: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/d/d3/Rumaenien_1901.JPG
(Vă rog să observaţi că Reşiţa e ... Resiczabanya, şi la vest de graniţă).
Altă hartă, mai clară:
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/1/15/JudeteAntebelice.png
(Turnu Severin este, ca şi acum, în judeţul Mehedinţi. Caraş Severin este altceva).
În Suceava, Dâmboviţa, Arad şi alte judeţe unde liderii locali PDL nu au plecat nicăieri, voturile de la locale au rămas la PDL, deşi PDL-ul nu mai era la putere de vreo o lună. La acest lucru făceam referire.
Pentru simulări vă invit să accesaţi http://www.rompol.ro/simulare , unde puteţi scrie chiar dvs. procentele pe care le estimaţi că le va obţine fiecare forţă politică în Caraş Severin, şi veţi afla ulterior care ar fi distribuirea pe baza opiniei dvs.
"daca in exemplul ce urmeaza faceti statistici si peculatii pe baza vreunui cotidian 'transilvanean', atunci sa imi fie cu iertare, sunteti dezinformat."
Lucrez cu statistici BEC.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Impartirea_Banatului.png
Ștergerenu doresc sa intru in polemici cu dvs. dar Transilvania este Transilvania si Banat este Banat. Ambele regiuni au fost sub ocupatia Austro-Ungara, dar asta nu inseamna ca Banatul este Transivania... vedeti mai sus impartirea exacta cu localitati care apartin reginuii Banat.
De asemenea locuitorii din Banat sunt (in mare majoritate) 'banateni', nicidecum ardeleni sau altceva.
simularea rompol este interesanta, cu mentiunea ca nu se poate 'personaliza' (nu se pot introduce colegii cu 50%+1), impartirea se face pe baza alegerilor locale si se aloca automat voturile fara a se putea face modificari.
Citesc cu interes blogul dvs. si vreau sa va felicit pentru articole, multe sunt deosebit de interesante.
Nu mi-am dat numele nici la primul comentariu si nici acum , nu din lipsa de respect fata de dvs. , ci pur si simplu beneficiez de optiunile pe care dvs. le oferiti in legatura cu postarile pe acest blog, in speta anonimatul.
Aveţi dreptate. Motivul pentru care aparent avem un dezacord este că în sociologia politică - să-i zicem metodologie - împărţirea se face pe modelul simplu menţionat de mine mai sus (3 regiuni + Bucureşti). Acest lucru nu este făcut din disrespect faţă de istorie, ci din motive de timp şi resurse.
ȘtergereMulţumesc pentru aprecieri, sper să citiţi blogul în continuare cu aceeaşi plăcere şi - în setul de circumstanţe potrivit - să ne cunoaştem faţă în faţă.