luni, 8 iulie 2013

Cum aduc valorile voturi

Se vorbeşte mult despre valori, idei şi principii. Din nefericire nimeni nu le explică politicienilor la ce sunt utile.

Să fim pragmatici şi să explicăm politicienilor că valorile sunt lucrurile care îi menţin în politică şi după ce gafează monstruos. Exemplu concret: nu ştiu dacă Roberta Anastase vrea o carieră de prim-plan în politică. Dar dacă doreşte acest lucru, problema ei nu este şi nu a fost faimoasa falsificare a votului de la Legea Pensiilor din septembrie 2010. Toţi oamenii şi toţi politicienii fac greşeli, mai mici sau mai mari. Problema Robertei Anastase este şi a fost că ea nu există prin nimic în spaţiul public cu excepţia acelui moment. Nu există o lege Anastase cu privire la un subiect major, de impact. Nu există un grup de oameni, o problematică, un subiect pe care Roberta Anastase să-l monitorizeze, despre care să vorbească, de care să dea senzaţia că îi pasă. Având în vedere rezultatele foarte bune ale PDL şi ARD în Prahova, probabil că energiile se concentrează acolo - dar asta nu este o carieră de prim-plan.

Această postare nu e despre Roberta Anastase ci despre zecile şi sutele de politicieni care sunt la un scandal distanţă de dispariţie sau irelevanţă. Lucrurile sunt complicate pentru că:

- A găsi o singură valoare sau subiect cu care să devii cunoscut în conştiinţa publică nu e îndeajuns. Un specialist în justiţie sau educaţie nu poate aspira la primele funcţii în stat, ci cel mult la un portofoliu de ministru;

- Un scandal care te loveşte exact "în" tema sau principiile pe care le susţii este extrem de periculos. Istoria Partidului Republican din SUA este bucşită cu politicieni care apărau moralitatea protestantă şi a căror carieră s-a încheiat imediat după ce s-a aflat că erau de fapt homosexuali. Traian Băsescu nu s-a prezentat drept o persoană elevată, educată, cu un vocabular îngrijit; de aceea limbajul colorat utilizat din când în când în primul mandat nu l-a eliminat din politică;

- Dacă eşti în prim-planul mass media, trebuie să contracarezi constant ce se spune despre tine. Orice valori încerci să transmiţi pot fi înecate în noroi; rezultatul evident e sufocarea lentă dar nu mai puţin neplăcută. De exemplu, nu ştiu dacă Elena Udrea a avut vreodată un plan concret de comunicare, cu bătaie pe termen lung; pe termen scurt şi mediu nici nu mai contează, înfrângerea e practic consumată.

Se vorbeşte enorm de mult despre comunicare. În sine acest lucru nu e rău. Mă întreb însă cât de des se pune întrebarea "ce comunic? Cui mă adresez? Există o schemă ordonată de valori pe care o am în minte, astfel încât să am un profil recognoscibil şi previzibil?"

Dacă eşti politician şi nu ai răspuns la întrebările astea, trăieşti şi mori cu valul. Nimeni nu înţelege de ce te afli în politică. Eşti un zombie care aşteaptă placid sfârşitul filmului sau (mult mai probabil) o secure înfiptă în ceafă de politicienii mai ambiţioşi decât tine. Asta, evident, dacă nu apari în prim-planul unui scandal care te va elimina din platoul de filmare ceva mai încet şi mai insidios.

4 comentarii:

  1. Cum s-ar spune, ceea ce esti "tipa" mai tare decat ceea ce spui?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mi-e greu să răspund, 99% din politicieni nici nu sunt, nici nu spun.

      Ștergere
  2. tocmai ce am vazut un film pe mgm cu john turturo( mac/1992), care la final isi tinea baietelul de mana si-i arata o casa pe care o construise.
    ii explica ca e bine finisata si ca detaliile sunt cele care fac diferenta, spunandu-i ca pe vremea tatalui lui oamenii care faceau lucruri bune erau pretuiti si respectati. acum sunt pretuiti cei care vorbesc.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu nu am vazut o dezbatere pe idei in spatiul public, mai degraba fiecare o tine pe a partidului lui, sau face glumite !

    RăspundețiȘtergere