Alegerile prezidenţiale din 1992: reper

Am bănuiala că această postare va fi importantă în lunile care urmează. Anul 2014 reprezintă al doilea moment în care avem alegeri majore la doi ani după cele anterioare. Prima dată când ne-am întâlnit cu această situaţie a fost în 1992.

Ce s-a întâmplat în 1992?

Ion Iliescu a candidat din partea FDSN şi a avut o campanie agresivă ("vin moşierii", etc). Nu avea nevoie.

1. Între alegerile din 1990 şi cele din 1992, Ion Iliescu a pierdut cinci milioane de voturi, iar aria democratică non-FSN-istă a câştigat 1,5 milioane voturi. Nicio surpriză: în acei doi ani şi jumătate au avut loc mineriadele şi ruperea FSN. Însă diferenţa între taberele principale era, chiar şi aşa, mult prea mare:

Cel mai mare număr de voturi la prezidenţiale pentru opoziţia democratică în acest interval (turul 2, 1992) este cu un milion mai mic decât cel mai mic număr de voturi pentru Iliescu în toată perioada 1990-1992 (turul 1, 1992). Apogeul opoziţiei este inferior punctului cel mai slab al lui Iliescu.

Scorurile din primul tur în 1992 au fost:

Iliescu 47%. Cel mai bun scor înregistrat vreodată în primul tur. Şi trebuie să mulţumească FSN pentru asta. Detalii mai jos.

Constantinescu 31%. Un scor meritoriu. Cu un procent-două sub Traian Băsescu în primul tur (2004 sau 2009).
Un element aparte: aproximativ un sfert din voturile pentru Constantinescu au venit de la votanţi UDMR. A fost ultima dată când UDMR nu a susţinut un candidat propriu la preşedinţie.

Funar aproape 11%. Performanţă foarte, foarte bună în Ardeal, în mai multe judeţe ocupând locul unu sau cel puţin doi. La nivel naţional vorbim de un scor... moderat pentru extremism, care de-a lungul timpului a obţinut şi şase procente în primul tur al prezidenţialelor, dar şi douăzeci şi opt.

Caius Traian Dragomir 4,7%. FSN (PD) a trimis un candidat fără şanse în loc să-l utilizeze pe Petre Roman. Caius T. Dragomir a luat doar jumătate din voturile partidului. În alte cuvinte, mulţi votanţi FSN s-au dus spre Iliescu sau au absentat. În 1996 greşeala nu s-a mai repetat.

Mânzatu & Druc 6% cumulat. Niciodată candidaţii marginali n-au obţinut mai puţine procente cumulat. Prin "candidaţi marginali" înţeleg candidaţi care au obţinut, individual, mai puţin de 5% din voturi.

Turul doi a fost unul clasic, fără surprize. Forţele-altele-decât-PSD erau divizate şi, mult mai important, electoratele-altele-decât-cel-al-PSD erau divizate. Atunci când extremiştii şi reformiştii, sau mult mai general spus, celelalte electorate se aliază împotriva candidatului PSD la prezidenţiale, acesta pierde în turul doi. Nu a fost cazul în 1992.