Surpriza alegerilor vine din rural, iar explicația rezultatului final sosește din Vechiul Regat.
Să începem cu votanții din satele României.
În primul tur, în rural, Ponta obține 1,6 milioane voturi iar Iohannis sub un milion.
Avantaj net Ponta aproximativ 700 de mii de voturi.
Tot în rural Ponta primește în turul decisiv 2,5 - 2,6 milioane voturi iar Iohannis 2,3 - 2,4 milioane.
În contextul în care PSD avea o superioritate evidentă și datorită migrației primarilor, Iohannis nu numai că ține pasul cu Ponta ci chiar recuperează din handicap, terminând aproape la egalitate cu candidatul PSD (!).
Dacă Iohannis ar fi obținut în turul decisiv în rural doar 1,3 milioane voturi - mărindu-și capitalul electoral din primul tur cu 45%, o performanță aparent rezonabilă - la nivel național ar fi pierdut alegerile. A obținut însă mult mai mult și a câștigat fulminant.
Pentru cine vrea procente, Ponta obține în turul doi 52,4% din voturile din rural, adică pentru un candidat PSD foarte, foarte puțin și aproape de minimul istoric din 2009 (mulțumesc lui Costin Ciobanu pentru clarificare).
Să mergem un pas mai departe.
Între cele două tururi prezența în rural crește cu 651 de mii de voturi. Prea puțin pentru a explica creșterea lui Iohannis (+1,4 milioane). O componentă majoră au jucat-o deci etnicii maghiari din mediul rural, precum și votanții pro-Diaconescu sau pro-Vadim de la sate care nu au respectat indicațiile liderilor. Și nu numai ei.
Citez din "Adevărul" declarațiile unor primari PSD de sate din, mare atenție, Buzău și Argeș, zone cu o îndelungată tradiție de vot pentru social-democrați:
"A fost o revoltă, nu vedeţi că a ieşit lumea ca la locale? Reţelele de socializare, telefoanele au mai fost o cauză. Am unul care a primit telefon din străinătate [de la copil] care i-a spus că nu mai trimite niciun euro dacă îl votează pe Ponta."
"De fapt, nu ne-a bătut Iohannis, ne-am bătut singuri, după ce la televizor s-a văzut ce se întâmplă în diaspora. Cred că asta a contat cel mai mult! Eu am avut în comună o secţie de votare la care prezenţa a fost de peste 93%. Oamenii de aici au rude în străinătate şi, după ce s-au difuzat imaginile acelea la televizor, au ieşit în număr mare la vot. Gândiţi-vă numai că 300 de persoane de la noi sunt plecaţi la muncă în afară. Contează şi s-a văzut!"
Strategic vorbind...
Marea diferență între turul unu și turul doi a fost performanța electorală a lui Klaus Iohannis în zonele în care, teoretic, nu avea nicio șansă. Pentru prima dată în istorie județul Iași a votat majoritar împotriva candidatului PSD. Au fost multe orașe din Vechiul Regat în care majoritatea l-a susținut pe Iohannis: Focșani, Bacău, Galați, Rovinari, Bârlad, Râmnicu Vâlcea, etc. Ponta a pierdut la 20 de procente distanță în municipiul Iași. Cei doi candidați au terminat aproape la egalitate în municipiul Craiova - o diferență de 1400 de voturi la 155 de mii de voturi valide. Dar important este că, la nivel de județe, chiar și unde a pierdut, Iohannis a obținut scoruri bune sau foarte bune pentru un candidat non-PSD:
41% în Argeș
46% în Bacău
42% în Brăila
42% în Dâmbovița
46% în Galați
42% în Gorj
45% în Neamț
46% în Vrancea (!!!!)
Iohannis obține mai puțin de 40% din voturi în doar 8 județe din 41.
(Prin comparație lui Ponta i se întâmplă asta în 14 județe.)
Există similitudini evidente cu victoria lui Constantinescu din 1996 - și nu mă refer doar la scorul înregistrat la nivel național. Bătălia împotriva PSD nu se câștigă doar cu Transilvania, București și diaspora. Ci în principal "în teritoriul adversarului" sau pe care adversarul îl consideră al său, lucru despre care am scris acum opt luni.