Un top scurt şi inedit, care ia în calcul exclusiv forţele politice mari. Enjoy!
Locul trei la contraperformanţe electorale în Bucureşti:
2012, locale, PDL: 130 mii de voturi la consiliul municipal. Susţinătorii PDL afirmau că este singura forţă de dreapta de pe spectrul politic. Dacă lucrurile stau aşa, vorbim de cel mai slab rezultat înregistrat vreodată de dreapta în Bucureşti indiferent de tipul de scrutin. Dar se poate mai rău, după cum vei vedea în continuare.
Locul doi la contraperformanţe electorale în Bucureşti:
1992, prezidenţiale, turul unu, PD. Nominalizarea neinspirată a lui Caius Traian Dragomir duce la un eşec de proporţii. Candidatul PD (pe atunci FSN) termină pe locul patru în Capitală, depăşit până şi de Gheorghe Funar.
Cele 55 de mii de voturi primite de Caius Traian Dragomir reprezintă cel mai mic număr de voturi obţinut de FSN/USD/PD/PDL în Bucureşti după revoluţie, indiferent dacă vorbim de prezidenţiale, parlamentare sau alegerile pentru consiliul municipal... cu o excepţie. Ceea ce ne duce la:
Cea mai mare contraperformanţă din istoria electorală a Bucureştiului post-revoluţionar:
2000, prezidenţiale, turul unu, PD. Petre Roman obţine doar 41 de mii de voturi, mai puţin de o treime din voturile pro-PD de la parlamentarele care aveau loc simultan.
Cele 41 de mii de voturi ale lui Petre Roman sunt cel mai slab rezultat - ca număr de voturi - înregistrat de o forţă politică majoră (CDR-FSN-FDSN-PNL) în Bucureşti indiferent de tipul de scrutin, şi asta în condiţiile unei prezenţe bune. Alt mod de a pune problema: Corneliu Vadim Tudor a luat în Bucureşti, la acelaşi scrutin, de şase ori mai multe voturi.
Menţiune specială: 10 518 voturi pentru Teodor Meleşcanu (APR) la acelaşi scrutin, mai puţine decât cele primite de candidatul independent Gheorghe Eduard Manole.
Să trecem la pozitive:
Locul trei la performanţe electorale în Bucureşti:
2004 (tot anul), Alianţa DA. Cifrele spun o poveste de vis sau, ca să-l pastişez pe Turambar, "o ascensiune epifanică, of, să cânte vinul, să curgă muzica (şi nu invers)". În şase luni ADA aproape că şi-a dublat numărul de voturi:
Locale: 380 mii voturi
Parlamentare: 491 mii
Prezidenţiale, turul unu: 514 mii
Prezidenţiale: 650 mii.
Locul doi la performanţe electorale în Bucureşti:
1996, parlamentare, CDR: 561 mii voturi. Mai multe voturi decât a reuşit vreodată sigla PSD să obţină vreodată în Bucureşti după mineriade - iar forţa PSD în Bucureşti a fost întotdeauna subapreciată. Ceea ce ne duce la:
Cea mai mare performanţă din istoria electorală a Bucureştiului post-revoluţionar:
1996, prezidenţiale, Emil Constantinescu, turul doi: 812 mii de voturi. Jumătate din locuitorii cu drept de vot din Bucureşti vin la scrutin şi votează (prin comparaţie, în cazul lui Traian Băsescu vorbim de o treime în 2004 şi un pic peste un sfert cinci ani mai târziu). Ion Iliescu nu a obţinut niciodată atât de multe voturi în Capitală, în ciuda faptului că a beneficiat de multe circumstanţe favorabile. În turul doi al alegerilor din 2000, când se confrunta cu C.V. Tudor, "doar" 663 de mii de bucureşteni l-au susţinut.
Menţiune specială: Traian Băsescu, referendumul de suspendare din 2007: 695 de mii de voturi anti-demitere. Cinci ani mai târziu, un număr aproape egal de bucureşteni votau pentru demitere. Sic transit gloria mundi...
nu se poate asa ceva... usl a furat voturile bucurestenilor. trebe contactat domn morar sa restabileasca nr de voturi corecte.ii sugerez sa nu le "indrepteze" pe toate...sa mai lase si la fraieri 5-10-15% ca sa nu aiba pdl-ul unanimitate, ca pe vremea od si ss... si asa bate la ochi ca tocmai "institutiile democratice" au impiedicat lovitura de stat.
RăspundețiȘtergereÎn 1990 Bucureștiul era realmente capitala țării. Aici se concentrase toată floare gândirii tehnice, economice, științifice, artisitice. Aici era singurul loc de contact al României cu Occidentul. Angajații întreprinderilor de comerț exterior bucureștene erau singurii specialiști în economia de piață din România. Aici erau insititutele de cercetări ce mai aveau contacte cu exteriorul și putea concepe o investiție de la A la Z.
RăspundețiȘtergereAstăzi Runcu Salvei are mult mai consistente contacte cu Occidentul, raportat la numărul de populație. Țărănicile din Sic își etalează costumele populare pe străzile Budapestei, însă investitorii în turism din Secuime preferă contacte directe la Viena. De la Cluj zbori direct la Roma. Și contactele în afară ale țiganilor sunt importante Marea concentrare de capital a statului comunist a fost „moștenită” exclusiv de unii bucureșteni. Felul cum au „moștenit-o” nu i-a educat în comportamentul specific economiei de piață. Dimpotrivă. Oricum, capitalul nu folosește țării și se irosește. Intelectualitatea se prostituează acestui capital nespecific, se manelizează. Băsismul este tipic pentru manelismul politic, atunci când mai luptă cu fantomele lui Ceaușescu pentru a-și scuza incapacitatea. Exact cum comuniștii se mai luptau cu burghezo-moșierimea interbelică în anii '80. Comuniștii putea avea astfel de scuze, însă la democrați nu se prea potrivesc.
Deci Bucureștiul a suferit un proces de degradare continuă, vizibilă în rezultatele electorale.
atunci cum puteti explica ca in cluj au fost primari: funar,boc, apostu si iar boc? astia sunt conectati dupa cum sustineti dvs sau sunt masochisti ?
ȘtergereCe înțelege un mitic din fenomenul „Funar”? Nimic. În Transilvania au existat conflicte sociale multi seculare, care au îmbrăcat forme etnice. „Asaltul țăranilor români” asupra orașelor ungurești și săsești nu a avut nimic în comun cu „constituirea în orașe” din afara arcului carpatic, chiar dacă păreau forme ale aceleași industrializări comuniste. Cândva Transilvania era una din cele mai urbanizate regiuni ale Europei. Unele orașe săsești au devenit ungurești (Kolozsvár - Cluj, Nagyvárad - Oradea, Marosvásárhely - Târgu-Mureș etc.). După evoluții seculare sinusoidale, agricultura transilvăneană devenise românească la începutul secolului al XX-lea (și destul de modernă, dacă luăm în seamă numai reațeaua de căi ferate care avea în vedere fiecare sătuc). Era normal să urmeze un asalt demografic al românilor asupra orașelor.
RăspundețiȘtergereAzi forma etnică a relațiilor dintre medii și categorii sociale a dispărut.
om mai stii si noi istorie, macar aia nationala. explicatia suna mai mult a scuze, ptr ca funar a avut doua mandate si boc la fel. de ce nu si celelalte orase din ardeal au avut funarii lor? de ce sibiul care mai are doi-trei nemti, il are pe johannis? eu cred ca unii doar vor sa para intr-un anumit fel, nu si sunt.
ȘtergereAdică, de ce nu are Clujul, numele și stema milenară, eventual un primar maghiar? Ți-am explicat. Au fost probleme. Dar Clujul va avea în curând stema normală, numele normal, cum le are Sibiul, va avea uneori și primari unguri. Abia atunci românii ardeleni vor descoperi că au evoluat exclusiv prin forțe proprii și vor privi detașat istoria, rămânând alături de secui, maghiari... Românii ardeleni vor învăța să iubească Ardealul, vor înțelege că aparțin istoriei lui, chiar dacă nu întotdeauna au fost în primele rânduri la acest spectacol al istoriei. Adică vor iubi cetatea habsburgică din Alba-Iulia, pentru care spargerea zidului pentru Catedrala Reîntregirii a fost doar un episod, poate nu prea onorant etc, etc.
RăspundețiȘtergereRomânii ardeleni vor înțelege că i-au influențat în bine pe frații lor de peste munți, însă aceștia din urmă nu i-au ajutat cu nimic, ba chiar i-au tras serios înapoi. Ardelenii vor afla că istoria extracarpaticilor le este secundară, dacă nu cumva nu îi privește.
sau poate ca ardelenii pricep greu si uita repede..ca ardealul nu s-a eliberat singur...nici la 1600,nici in 1918,nici in 1944.
Ștergereprin anii 60, de gaulle a cerut americanilor sa-si retraga toti soldatii din franta,pana la ultimul,cat mai repede posibil. la care, un oficial sua a intrebat: si cei care au murit pe pamant francez?