joi, 20 septembrie 2012

După referendum, dar înainte de formarea ARD: situaţia din sondajele de opinie

De multe ori sondaje diferite arată informaţii care par ar fi în disonanţă, dar care de fapt sunt identice. Acest lucru este evident dacă măsurăm intenţia de vot pentru partide politice în funcţie de cât reprezintă acei votanţi din populaţia ca atare, şi nu din totalul celor care intenţionează să voteze (aşa cum sunt prezentate lucrurile de obicei).

De exemplu, la ultimele alegeri parlamentare PDL a luat 32% din voturi. Partidul nu a fost însă votat de 32% dintre români, ci de 32% dintre cei 39% care au venit la vot, adică de un român din opt.

Putem utiliza trei sondaje efectuate în ultima lună pentru a înţelege care este intenţia de vot reală din România. Evident aceste sondaje nu măsoară acelaşi moment, apariţia ARD nefiind luată în considerare, dar inerţia scenei politice, după cum vei vedea, este considerabilă.

Cele trei firme folosesc nu de ieri de azi ci de ani de zile metode diferite de a estima prezenţa la vot:

IMAS, mijloc august: prezenţă 72% din cei aflaţi în ţară.
CCSB, sfârşit august: 61% din cei aflaţi în ţară.
CSOP, început septembrie: 47% din cei aflaţi în ţară.

Lăsând acest aspect la o parte şi concentrându-ne asupra intenţiei de vot: aparent, scorurile partidelor formează o imagine neunitară. USL are 49-50% în sondajul CSOP şi 62% în sondajul CCSB. PPDD este în zig-zag de la 14 procente la 8.

Ce ne spun cele trei sondaje de mai sus, dacă punem împreună informaţiile de mai sus (prezenţă + intenţie de vot în fiecare sondaj) prin referire la totalul românilor aflaţi în ţară?





Întrucât graficul de mai sus poate fi neclar, voi pune lucrurile în cuvinte:

Să selectăm oamenii absolut siguri că vin la vot şi interesaţi de politică.
Ei sunt 47% din cei aflaţi în ţară. Procentele se distribuie astfel: 23 USL, 11 PDL, 6 PPDD, 7 alte partide. USL este în jurul valorii de 50% din voturile exprimate.

Să lărgim puţin criteriile: poate că prezenţa la vot va fi mai mare. Încă 14% din românii aflaţi în ţară ar veni la vot: toţi la USL.
În termenii rezultatelor alegerilor, USL obţine peste 50%.

Să lărgim din nou criteriile: poate că prezenţa la vot va fi la cote mari, uşor mai ridicată decât la locale. Încă 11% din românii din ţară figurează drept votanţi: 3 procente la USL, 1 la PDL, 4 sau 5 la PPDD, restul la alte partide. Victoria USL rămâne consistentă.

Indiferent de ce criterii folosim, 28% din românii aflaţi în ţară sunt siguri că nu votează.

Ce înseamnă toate acestea?

1. Intenţia de vot pentru PDL era limitată şi stagna. Partidul era opţiunea declarată a 11-12% dintre românii aflaţi în ţară, exact procentul de votanţi ai PDL la alegerile locale. Aceştia vor veni la vot în aproape orice set de circumstanţe... dar PDL practic nu are votanţi adiţionali în afara acestor 12%. Electoratul partidului era hipermobilizat dar izolat şi sever limitat numeric.

2. PDL nu a reuşit să speculeze referendumul (18-20% dintre români ar fi votat NU dacă n-ar fi fost boicot) şi nici să capitalizeze încrederea în Traian Băsescu (care variază în continuare între 18% şi 23%), acest ultim element fiind o problemă cronică a PDL.

Dacă cooptarea unor figuri din afara PDL prin ARD nu duce la recuperarea acestor procente, este foarte posibil ca asocierea cu PDL să condamne orice proiect de unificare a dreptei.


3. Rezultatul alegerilor va fi determinat de capacitatea de mobilizare a USL. Aproape o cincime din românii aflaţi în ţară spun că ar vota USL fără a fi foarte hotărâţi că vor veni la vot.
Vin mulţi dintre ei? Vorbim de un raport 3,5-la-1 între voturile USL şi voturile PDL.
Vin puţini dintre ei? Vorbim de un raport 2-la-1 între voturile USL şi voturile PDL.

USL este în situaţia diametral opusă faţă de PDL: are un electorat potenţial numeros, dar care nu este mobilizat în întregime. Aproape jumătate din electoratul maxim al USL stă sub semnul incertitudinii.

4. Pe baza punctului 3, se poate afirma că o prezenţă mare beneficia USL. Cu fiecare votant adiţional, grupul restrâns şi bine definit de votanţi PDL scade ca pondere în totalul votanţilor.

Exemplu:
12% din cei aflaţi în ţară votează PDL.
Prezenţă la vot 50%: scorul PDL ar fi fost 12/50 =24%.
Prezenţă la vot 67%: după cum se vede din grafic, PDL nu are susţinători adiţionali/nehotărâţi. Cei 17% în plus sunt susţinători USL sau PPDD. Scorul PDL ar fi fost 12/67 = 18%.



Există experienţe trecute care să ne ghideze apropo de ce se va întâmpla la parlamentare?

Votul politic de la locale - cel pentru consilii judeţene - oferă indicii utile. Timp de luni de zile USL a stagnat la cota de 30-31% din totalul românilor aflaţi în ţară. La vot au venit nouă zecimi dintre ei.

PDL era, tot timp de luni de zile, opţiunea a 7% dintre românii aflaţi în ţară. Sondajele care creditau o prezenţă la vot mai mare săltau acest scor la 12% (adică 7% erau hotărâţi, 5% ezitau). Într-un final au venit la vot toţi cei 12% - un efect de mobilizare psihologică datorită venirii la putere a USL tocmai înainte de locale.

Situaţia s-a inversat: acum PDL are electoratul fix, iar scorul USL variază. PDL a beneficiat de instalarea guvernului Ponta, care a mobilizat în întregime electoratul ezitant (referendumul a jucat din nou acest rol pentru democrat-liberali). Un sfert din electoratul USL de acum un an ezită dacă să vină la vot, nefiind extrem de sigur de acest lucru. Fără ei, USL riscă să nu obţină 50%. Cu ei va obţine victoria. Mingea este în terenul USL.

15 comentarii:

  1. Buna ziua,

    Afirmati la pct.2 "Dacă cooptarea unor figuri din afara PDL prin ARD nu duce la recuperarea acestor procente"

    La ce procente va referiti ? De fapt am vrut sa intreb camce scor ar putea obtine ARD intr-o situatie de mijloc (adica ar veni la vot cam jumatate din nehotaratii USL) ?

    Multumesc

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să punem problema în termeni de procente din totalul populaţiei aflate în ţară:

      PDL are 12%. TB avea la referendum 18%-19% dacă n-ar fi fost boicot. Să lăsăm la o parte referendumul: încrederea în TB este mult peste 12% (conform CCSB: 21%). Sunt procente multe (18 sau 19 minus 12; 21 minus 12) la care PDL n-are acces deşi TB şi PDL sunt foarte apropiaţi în percepţia publică.

      Situaţia de mijloc este surprinsă în genere de sondajele CCSB. USL > 55%, PDL <25%. Factorul ARD nu e încă cuprins în sondaje. Abia seria următoare de sondaje va evidenţia diferenţa dintre PDL şi ARD - în măsura în care va exista, ceea ce pare posibil.

      Ștergere
  2. Din pacate pentru USL, cred ca veriga slaba care face electoratul sa fie ezitant, este chiar PNL-ul. Psd-ul are un electorat foarte stabil si ordonat la vot. PNL - ul si mai ales Antonescu, nu prea reusesc sa transmita mesajul de incredere si profesionalism de care au nevoie votantii nehotariti.
    daca vor comunica cu un evantai de lideri cu imagine buna (l-as mentiona pe Tariceanu in primul rand), s-ar putea sa mai recupereze ceva.

    RăspundețiȘtergere
  3. Iata un raspuns intelept, cel al sensului giratoriu. Acest raspuns a reprezentat de fapt si clou-ul, cheia participarii la vot la referendum. PSD si-a adus oamenii, PNL mai putin. In consecinta, o participare marginal sub 50%. Estimarile noastre interne dinainte de referendum spuneau: intre 47 si 51%, depinde de mobilizarea la vot si de citi PDL-isti vor veni. PDL-istii au venit cam citi am estimat. La USL au venit un pic mai putin, mostly PNL-isti.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. apropo de conversia intentiilor in comportament a "intentiilor de vot" in vot. Nu cumva PNL-ul are de mai multi ani problema asta? :)
      PS: si inca o curiozitate: Indemnul la boicot, acceptarea publica din partea unui partid ca "sustinerea" se poate face prin abtinere de la vot poate avea consecinte pe termen lung in capacitatea de conversie (din simpatie/intentie in comportament) a celui partid? (adica "sigurele" unui partid care-si aduce consecvent sustinatorii la vot sunt la fel cu "sigurele" unui partid care uneori si-i aduce si alteori nu?)

      Ștergere
    2. PNL are o foarte mică problemă cu asta (dacă analizăm datele din 2008 şi 2009).

      Legat de PS: din (ne)fericire nu avem multe exemple de boicoturi promovate de aceeaşi forţă politică ca să putem trage concluzii. În fapt, nu prea avem boicoturi după 1990. Efectul boicotului de la referendum este greu de estimat în aceşti termeni.

      Ștergere
    3. hai sa le analizam sa vedem daca-i "foarte mica" sau nu :) s-apoi vedem si 2007 si 2004 si 2000, 96, 92 :)

      PS: politic poate nu-s suficiente cazuri (desi gasesti niste primarii, referendum etc)... dar asta nu inseamna ca nu gasim exemple de variatii ale conversiilor de la intentie la actiune dupa diverse tipuri de "call to action".

      Ștergere
  4. "Aproape o cincime din românii aflaţi în ţară spun că ar vota USL fără a fi foarte hotărâţi că vor veni la vot."
    Oare ce lucru primeaza aici? PArticiparea sau optiunea? Oare nehotararea in privinta participarii nu se datoreaza de fapt indoielii legat de optiunea declarata?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vom vedea în decembrie ce primează. Pentru votanţii PDL care ezitau înainte de locale, îndoiala a dispărut la timp.

      Ștergere
  5. privatizarea oltchim da peste cap previziunile...

    RăspundețiȘtergere
  6. Am urmarit articolul d-vs si mi se pare mai degraba orientat spre "the worst case scenario" pentru PDL. Cred ca aplicati o viziune gresita asupra referendumului, care nu a fost edificator pentru stabilirea unor relatii intre partide datorita caracterului sau exclusiv de penalizarea a unui individ. Mi se pare greu sa extrapolati pornind de la acest gen de actiune o posibila pozitionare pentru decembrie, chiar si pe baza sondajelor post referendum. Cert e ca referendumul a aratat clar bazinul potential de votanti ai USL-ului de aprox 42%(46% - milionul de voturi false) si nu ne spune nimic de PDL.
    Cat despre speculatiile d-vs cu potentialii votanti, cred ca raman doar speculatii. Problema care s-a vazut si la alte alegeri e ca electoratul de stanga a avut intodeauna o mobilizare mare la urne, cel cu vederi de dreapta fiind intodeauna mai debmoilizat preferand iesirile la munte, mare, iarba verde. Asa ca nu cred ca "potentialii" vor vota inspre USL... Plus prestatia jalnica si pusa pe pomeni a guvernului USL are toate sansele sa modifice raportul de forte pentru decembrie..
    echos

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi, ori referendumul ne spune ceva despre partide ori nu. Hai să ne hotărâm.

      Puneţi prea mult accentul pe referendum. 90% din articol are de-a face cu voturi (la locale) şi sondaje, *nu* cu referendumul.

      Despre electoratul de dreapta: se spune că dacă e frumos pleacă la iarbă verde şi dacă plouă sau ninge stă în casă. Cred că în realitate sunt metode naive de a se supraestima forţa dreptei ("Noi am fi super-tari, dar ne opreşte meteorologia de la a obţine rezultatele pe care le merităm"). Demografia nu ţine cu dreapta. Şi nici nu ating aici subiectul legat de cât din electoratul PDL nu este de dreapta.

      Ștergere
    2. afirmatia mea anterioare e corecta : referendumul nu spune nimic despre partide ci despre un singur partid/alianta USL - anume cat beneficiu prezumat poate avea pe baza politicii "anti"(concluzia d-vs nr 2)

      Cat despre alegerile locale(pe care eu le-am omis- mea culpa): Intrucat alegerile locale au avut acelasi caracter pronuntat penalizator(ca si referendumul), datele nu cred ca sunt foarte relevante pentru o analiza pentru decembrie. Ca exemple: din rezultatele pe care le enumerati si le folositi ca referinta, PDL-ului ii lipsesc locurile obtinute prin aliante - e drept sunt mai greu de cuantificat(prin absurd cei "7 alte partide" pot fi toti de la PDL, PDL-ul clama un scor de 21-22% la locale cu tot cu aliante - asta in virtutea unui vot masiv penalizator). Recunosc ca presupunerea d-vs are sanse sa ramana valida daca USL reuseste sa mentina vie politica "anti-"(plus mesaje demobilizatoare pentru zona de dreapta, gen USL=PDL=aceeasi mizerie) pana in decembrie. dar la gafele actuale, ma indoiesc

      Cat despre electoratul de dreapta: gresiti, nu e vorba de supraestimare ci de subestimare, pe fondul aceluiasi caracter "penalizator" al referendumului si a alegerilor locale(ca sa mentin acest factor in discutie). Lumea a votat ca sa scape de Basescu si Elena Udrea... ma indoiesc ca motivatia sa ramana la fel de valida pentru decembrie, mai ales dupa recentele idei de suprataxare(doar un mic exemplu) lansate pe piata de guvernul Ponta. Din cate tin minte, numarul de votanti la locale si referendum(aici nu stiu daca cu sau fara morti) se apropie de voturile obtinute de PSD+PC in 2008. Deci "lipsa", e greu de pus in contul USL

      In plus in conditiile in care concluziile d-vs pornesc de la prezumtia ca orice s-ar intampla PDL-ul scoate max 23%(best case) - pct1 + pct2 - celelalte doua puncte sunt restranse doar la "the worst case"... dupa cum v-ati exprimat si d-vs, nu cuantificati efectul ARD si a comisiei Macovei...
      A! cat despre PPDD, ma indoiesc sincer ca votantii acestui pertid vin din zona de dreapta avand in vedere si mesajul pe care il difuzeaza, reducand astfel din procentele PDL, cred ca mai degraba se bate pe un segment de votanti specific USL(PSD in speta)..
      echos

      Ștergere
    3. Subiectul referendum/USL: cine a votat DA la referendum nu este în mod obligatoriu votant USL. De fapt, un grup semnificativ (mai mult de un milion, poate trei milioane) din cei care au votat DA nu votaseră USL la locale şi nici nu vor vota USL la parlamentare. Sunt mulţi anti-TB care nu sunt pro-USL. Este treaba (şi problema) USL să aducă aceşti oameni la vot din nou. Exact acum se gândesc la asta.

      Postarea de mai sus reprezintă cumularea unor date din sondaje, şi anume sondaje de dinainte de apariţia de facto a ARD. Potenţialul ARD nu este cuprins în întregime. Dar atenţie: asocierea cu PDL poate mânji tot. Într-adevăr, rolul comisiei Macovei e crucial.

      Comparaţia 2008-2012: sunt unul dintre din ce în ce mai puţinii care crede că ARD va obţine mai mult de 25% din voturi. Vom vedea.

      Îmi pare rău pentru tonul ceva mai caustic din răspunsul anterior, subiectele sunt foarte interesante şi sunt premiza pentru o dezbatere serioasă şi complexă.

      Ștergere