După referendum, dar înainte de formarea ARD: situaţia din sondajele de opinie

De multe ori sondaje diferite arată informaţii care par ar fi în disonanţă, dar care de fapt sunt identice. Acest lucru este evident dacă măsurăm intenţia de vot pentru partide politice în funcţie de cât reprezintă acei votanţi din populaţia ca atare, şi nu din totalul celor care intenţionează să voteze (aşa cum sunt prezentate lucrurile de obicei).

De exemplu, la ultimele alegeri parlamentare PDL a luat 32% din voturi. Partidul nu a fost însă votat de 32% dintre români, ci de 32% dintre cei 39% care au venit la vot, adică de un român din opt.

Putem utiliza trei sondaje efectuate în ultima lună pentru a înţelege care este intenţia de vot reală din România. Evident aceste sondaje nu măsoară acelaşi moment, apariţia ARD nefiind luată în considerare, dar inerţia scenei politice, după cum vei vedea, este considerabilă.

Cele trei firme folosesc nu de ieri de azi ci de ani de zile metode diferite de a estima prezenţa la vot:

IMAS, mijloc august: prezenţă 72% din cei aflaţi în ţară.
CCSB, sfârşit august: 61% din cei aflaţi în ţară.
CSOP, început septembrie: 47% din cei aflaţi în ţară.

Lăsând acest aspect la o parte şi concentrându-ne asupra intenţiei de vot: aparent, scorurile partidelor formează o imagine neunitară. USL are 49-50% în sondajul CSOP şi 62% în sondajul CCSB. PPDD este în zig-zag de la 14 procente la 8.

Ce ne spun cele trei sondaje de mai sus, dacă punem împreună informaţiile de mai sus (prezenţă + intenţie de vot în fiecare sondaj) prin referire la totalul românilor aflaţi în ţară?

Întrucât graficul de mai sus poate fi neclar, voi pune lucrurile în cuvinte:

Să selectăm oamenii absolut siguri că vin la vot şi interesaţi de politică.
Ei sunt 47% din cei aflaţi în ţară. Procentele se distribuie astfel: 23 USL, 11 PDL, 6 PPDD, 7 alte partide. USL este în jurul valorii de 50% din voturile exprimate.

Să lărgim puţin criteriile: poate că prezenţa la vot va fi mai mare. Încă 14% din românii aflaţi în ţară ar veni la vot: toţi la USL.
În termenii rezultatelor alegerilor, USL obţine peste 50%.

Să lărgim din nou criteriile: poate că prezenţa la vot va fi la cote mari, uşor mai ridicată decât la locale. Încă 11% din românii din ţară figurează drept votanţi: 3 procente la USL, 1 la PDL, 4 sau 5 la PPDD, restul la alte partide. Victoria USL rămâne consistentă.

Indiferent de ce criterii folosim, 28% din românii aflaţi în ţară sunt siguri că nu votează.

Ce înseamnă toate acestea?

1. Intenţia de vot pentru PDL era limitată şi stagna. Partidul era opţiunea declarată a 11-12% dintre românii aflaţi în ţară, exact procentul de votanţi ai PDL la alegerile locale. Aceştia vor veni la vot în aproape orice set de circumstanţe... dar PDL practic nu are votanţi adiţionali în afara acestor 12%. Electoratul partidului era hipermobilizat dar izolat şi sever limitat numeric.

2. PDL nu a reuşit să speculeze referendumul (18-20% dintre români ar fi votat NU dacă n-ar fi fost boicot) şi nici să capitalizeze încrederea în Traian Băsescu (care variază în continuare între 18% şi 23%), acest ultim element fiind o problemă cronică a PDL.

Dacă cooptarea unor figuri din afara PDL prin ARD nu duce la recuperarea acestor procente, este foarte posibil ca asocierea cu PDL să condamne orice proiect de unificare a dreptei.


3. Rezultatul alegerilor va fi determinat de capacitatea de mobilizare a USL. Aproape o cincime din românii aflaţi în ţară spun că ar vota USL fără a fi foarte hotărâţi că vor veni la vot.
Vin mulţi dintre ei? Vorbim de un raport 3,5-la-1 între voturile USL şi voturile PDL.
Vin puţini dintre ei? Vorbim de un raport 2-la-1 între voturile USL şi voturile PDL.

USL este în situaţia diametral opusă faţă de PDL: are un electorat potenţial numeros, dar care nu este mobilizat în întregime. Aproape jumătate din electoratul maxim al USL stă sub semnul incertitudinii.

4. Pe baza punctului 3, se poate afirma că o prezenţă mare beneficia USL. Cu fiecare votant adiţional, grupul restrâns şi bine definit de votanţi PDL scade ca pondere în totalul votanţilor.

Exemplu:
12% din cei aflaţi în ţară votează PDL.
Prezenţă la vot 50%: scorul PDL ar fi fost 12/50 =24%.
Prezenţă la vot 67%: după cum se vede din grafic, PDL nu are susţinători adiţionali/nehotărâţi. Cei 17% în plus sunt susţinători USL sau PPDD. Scorul PDL ar fi fost 12/67 = 18%.



Există experienţe trecute care să ne ghideze apropo de ce se va întâmpla la parlamentare?

Votul politic de la locale - cel pentru consilii judeţene - oferă indicii utile. Timp de luni de zile USL a stagnat la cota de 30-31% din totalul românilor aflaţi în ţară. La vot au venit nouă zecimi dintre ei.

PDL era, tot timp de luni de zile, opţiunea a 7% dintre românii aflaţi în ţară. Sondajele care creditau o prezenţă la vot mai mare săltau acest scor la 12% (adică 7% erau hotărâţi, 5% ezitau). Într-un final au venit la vot toţi cei 12% - un efect de mobilizare psihologică datorită venirii la putere a USL tocmai înainte de locale.

Situaţia s-a inversat: acum PDL are electoratul fix, iar scorul USL variază. PDL a beneficiat de instalarea guvernului Ponta, care a mobilizat în întregime electoratul ezitant (referendumul a jucat din nou acest rol pentru democrat-liberali). Un sfert din electoratul USL de acum un an ezită dacă să vină la vot, nefiind extrem de sigur de acest lucru. Fără ei, USL riscă să nu obţină 50%. Cu ei va obţine victoria. Mingea este în terenul USL.