În ultima lună am avut plăcerea să fac o cercetare calitativă pentru ARDOR (Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică). Subiectul cercetării au fost câteva sute de dezbateri organizate în ultimii ani sub numele Closer2Oxford şi la care au participat studenţi sau masteranzi din România sau Republica Moldova. Din motive de timp nu voi face referire decât la primul grup.
Studiul nu este reprezentativ pentru toţi tinerii din România şi nici măcar pentru tinerii care sunt studenţi de facultate. Participanţii la dezbateri vor juca însă un rol important în societatea de peste un deceniu şi mai mult, o bună parte dintre ei urmând să devină corporatiştii, liber profesioniştii, ong-iştii şi chiar politicienii din viitor. Câteva concluzii pe care le prezint în mod public cu permisiunea ARDOR:
1. Încrederea în democraţie şi (mai ales) încrederea în capitalism reprezintă cei doi stâlpi pe care se bazează acest subgrup generaţional. Democraţia este văzută în genere drept o precondiţie pentru capitalism. Iar încrederea în capitalism este necesară ca şi confort psihic pentru oameni la început de carieră profesională. Indiferent dacă există o criză economică sau nu.
2. Încrederea în stat şi politicieni (cele două subiecte sunt deseori unificate) este scăzută. Referirile la norme şi directive europene depăşesc cu mult pe cele la legi româneşti. De altfel citatele, informaţiile şi exemplele utilizate provin în cea mai mare parte a cazurilor din afara României. Această elită-în-formare este bine conectată la fluxul informaţional din vest.
3. Dacă încercăm să construim o imagine pe baza valorilor menţionate în dezbateri - şi a raportărilor la aceste valori - România arată astfel: o naţie atomizată cu o viaţă socială şi de comunitate extrem de redusă, şi cu un stat rigid şi împiedicat, dar băgăreţ. Libertarianismul nu pleacă nicăieri, ba chiar va prospera.
4. Tinerii de azi nu mai au nimic în comun cu înaintaşii lor de la începutul anilor '90. Cei de acum sunt pragmatici (vezi punctul 1), plictisiţi (punctul 2), ba chiar agasaţi de tot ce se ciocneşte cu destinul lor personal (punctul 3). Par a fi mai degrabă o elită care va fi cooptată în proiecte decât una care să le creeze. Cel puţin pe termen scurt şi mediu.
Studiul este în mod evident mai complex, dar acestea sunt aspectele pe care le-am selectat pentru blog. Sper că le-ai găsit interesante, chiar şi ca ipoteze de lucru cu privire la tinerii educaţi din mediul urban care nu au făcut obiectul studiului.
Întreg studiul poate fi găsit aici.
Logic. Acesti tineri, precum spui la inceput, nu sunt reprezentativi. Sunt aia 10% care-au facut revolutia... Ti-am explicat ce s-a intamplat cu restul de participanti si cum a fost cu manipularea, asa ca nu revin. Problema este, insa, ce ne facem cu restul de 90% care traiesc in lumea reala, nu in cea a ideilor sau a valorilor. Si ce ne facem ca, cu toate ca aparent ai putea avea dreptate la punctul 4 (pentru ca noi trebuia sa ne batem cu ilici si ai lui - lucruri de mult disparute astazi si n-aveam timp sa ne gandim la alte lucruri - punctul 8 ne era far) in realitate lucrurile sunt mai complicate iar diferentele reale sunt nule (vezi situatia locurilor de munca si a ceea ce spun eu - astazi mai mult decat oricand, in 90 nu exista problema asta, inca). Iar visele, pe care le avem toti in adolescenta si tinerete, nu dau de mancare. Sigur, multi dintre cei care fac obiectul studiului nu au si nu vor avea, probabil, probleme financiare. Sa dea Dumnezeu. Se-ntampla, insa, sa nu fie chiar asa. Iar 30% somaj, inseamna inregimentare si utilizare ca masa de manevra. Pe baza a lipsurilor si manipularilor. Asa ca.....
RăspundețiȘtergereSorin,
ȘtergereNu pare a se vorbi in studiu despre tinerii care au facut revolutia.
Aceia au azi de la 38 de ani in sus deci, incidenta cu statutul de student-masterand e destul de mica.
Cine a ramas DOAR "in lupta cu Ilici si ai lui" a avut de pierdut. Exceptie unii, foarte putini, care au castigat tot felul de "sponsorizari" pentru a duce respectiva "lupta".
In rest, fiecare si-a asternut cat s-a priceput de bine.
Probabil ca lucrurile ar sta mai bine pentru foarte multi romani daca ar intelege ca, trairea aproape exclusiva din uitatul la televizor si combatutul steril de-a doua zi pe net, este o foarte mare mancatoare de timp si implicit duce la neglijarea unei cariere reale.
Multumesc pentru raspuns. Usor iritat :D. Intrebare - stii despre ce vorbesc eu aici si despre ce i-am spus lui Barbu? Nu. Probabil. Pentru ca nu te-am vazut in timpul convorbirii mele cu el. Asa ca, pentru a evita astfel de raspunsuri condescendente, am sa-i comunic, de acum, opiniile mele in viu grai si am sa evit comentariile la postarile lui.
ȘtergereBarbu, aceasta a fost ultima postare pe care o fac pe blogul tau. In rest, saptamana viitoare, cum sper ca se va tine cineva de cuvant, in acelasi loc. Toate cele bune,
Am participat la unele dezbateri ARDOR si impresia mea este ca acolo vin de obicei oameni mai destupati (sa zic elita?). Si spun asta pt ca mai asta mai degraba adinceste observatiile tale.
RăspundețiȘtergereExista undeva un studiu complet deja publicat?
Dacă nu mă înşel, va apărea foarte curând pe site-ul ARDOR (http://www.ardor.org.ro/main.php?lang=ro). Contactează-mă pe e-mail într-o săptămână în caz că nu-l găseşti acolo - adresa mea de e-mail e mateescubarbu (at) gmail (punct) com.
ȘtergereIată-l: http://closer2oxford.ro/uploads/2013/07/25/Valorile_mentionate_in_dezbaterile_ARDOR_-_Closer_to_Oxford_2010-2013.lntpmf.pdf
ȘtergereUrmaresc de ceva vreme blogul dvs., dar e pentru prima data cand comentez.
RăspundețiȘtergereFac asta pentru ca o concluzie a dvs. imi confirma ceea ce intuiam, fara sa am o confirmare dintr-un studiu sociologic si, in acelasi timp, mi se pare o mare problema: "Par a fi mai degrabă o elită care va fi cooptată în proiecte decât una care să le creeze." Asta e elita? Mie imi par un bun rezervor de viitori robotei harnici platitori de rate bancare pentru o "bunastare" venita (oferita parsiv si acceptata pe nemestecate) peste noapte sau/si bravi "luptatori" in cauze frumos ambalate.
Oare ati facut si un studiu in ce priveste spiritul antreprenorial in randul acestor subiecti? Cred ca si aici e jale.
S-ar putea să fie foarte devreme pentru verdicte definitive - sunt totuşi oameni cu vârsta până în 30 de ani.
ȘtergerePe antreprenorial n-au permis condiţiile studiului - era vorba de nişte dezbateri pe subiecte date, pe care nu le-am ales eu.
Multumesc pentru raspuns.
ȘtergereSper sa aveti dreptate, cu toate ca imi pare ca nu e deloc foarte devreme. Daca pana-n 30 de ani nu visezi, daramite sa si incerci sa aplici, sa muti din loc muntii de unul singur, cred ca sansele sa-ti vina cheful de chestia asta mai tarziu sunt foarte mici. Lucrez cu tinerii din aceasta categorie si, de multe ori, raman neplacut surprins de lipsa sau de conformismul "visurilor" lor si de usurinta cu care "adera" la tot felul de cauze. Mi se pare ca sunt un pic "defazati": au vise putine, dar prea multe certitudini privind lumea asta. Parca si scoala nu-i prea indeamna sa se intrebe:"dar daca nu-i asa?", iar cu masterele, doctoratele si postdocurile ei, si asta nu doar la noi, desi la noi cu atat mai mult, isi are un rol aici. Nu credeti ca uneori le rapeste cam un sfert (5, 6 ani) din perioada cea mai potenta a vietii si ii plaseaza pe un drum fara prea multe intersectii?. De ce sa ne miram atunci ca in alte vremuri, la noi si aiurea, de exemplu, inginerii constructori si arhitectii deveneau antreprenori care visau si chiar reuseau sa schimbe fata oraselor, pe cand astazi muncesc pe branci pentru unii alde Trump. Poate problema nu sta in varsta prea mica a pensionarii, ci e in partea cealalta, a varstei prea mari a inceprii vietii "productive". Sper ca toate astea sa fie doar impresiile unuia din alta generatie, care sa se insele profund, dar cred ca aceste aspecte merita un studiu sociologic mai profund.
Care sunt domeniile din care provin participantii la dezbateri? In studiu apar doua afirmatii: "sistemul educaţional în care aceşti tineri s-au format: unul în care
matematica este "regina" disciplinelor şi un mijloc util pentru accesul în domenii favorabile din punct
de vedere financiar (mediul bancar, business, IT)" si "importanţa materiei 'istorie' în sistemul educaţional românesc este considerabilă, în special
dacă avem în vedere utilitatea ei pentru liceenii care doresc să urmeze studiile unei facultăţi de drept." care nu prea clarifica acest aspect.
http://video-subtitle.tedcdn.com/talk/podcast/2006/None/SirKenRobinson_2006-480p-ro.mp4
Ștergere