Cel mai recent sondaj IRES (marjă de eroare 2,67%, efectuat într-o singură zi - 22 noiembrie - prin metoda CATI), arată câteva lucruri interesante:
Pentru 66% din electorat este important sau foarte important ca omul politic care le cere votul să se fi născut în judeţul în care candidează. Teoretic veşti proaste pentru Vasile Blaga, Petru Filip, Crin Antonescu, Elena Udrea, etc. Teoretic.
În ceea ce priveşte vechimea în politică, 54% vor un om politic care să aibă experienţă în domeniu şi 44% caută acest lucru în mică sau foarte mică măsură. Întrucât nu ştim care sunt votanţi şi care oameni care au abandonat votul de ani buni dar încă răspund la sondaje, ideea de marketing a ARD cu "75% oameni noi" va fi evaluată după alegeri.
Pentru 60% contează mult sau foarte mult partidul când îşi votează candidatul (în oglindă faţă de ce am scris aici). Doar 43% urmează recomandarea primarului.
Evit concluzii apropo de informaţiile de mai sus, şi asta pentru că nu ştim câţi din aceşti 100% votează...
... 72% afirmă că vor merge cu siguranţă la vot. Nivele apropiate se întâlnesc la toate institutele de sondare a opinie publice, IRES însă nu a filtrat rezultatele, neverificând de exemplu cât de mare este interesul faţă de politică al celor 72%, dacă până acum au votat de fiecare dată sau nu (în genere constanţa în ceea ce priveşte prezenţa la vot este importantă şi un bun predictor al prezenţei la vot în viitor), etc. Deşi IRES nu a făcut publice scorurile partidelor şi alianţelor, presupun că la acest nivel de prezenţă ARD are 15-17%, PPDD între 7 şi 10%, iar USL semnificativ peste 50%. Dacă rezultatele nu sunt acestea, există o şansă să avem oareşce surprize. Presupun că din motive contractuale IRES nu va putea face publice rezultatele, iar după alegeri despre prezentarea lor nu va putea fi vorba...
... şi asta pentru că prezenţa nu va fi de 72% (adică 11,2 milioane votanţi, mai mulţi decât în turul 2 al alegerilor prezidenţiale din 2009). IRES nu e de vină. Pur şi simplu unii spun că vin la vot dar renunţă, mint ca să pară implicaţi în comunitate sau ca să pară atotştiutori.
Ştiind asta, putem privi altfel cel mai discutat aspect al sondajului:
37% din respondenţi ştiu sigur cu cine vor vota. Electorate dure - cele din sondajele CSOP din septembrie şi octombrie. Distribuţie pe baza sondajelor respective: jumătate la USL, un sfert la ARD, un sfert la PPDD & alţii. Mă aştept ca aproape toţi aceşti oameni să iasă la vot - ar fi aproximativ 5,7 milioane.
19% au o idee cu cine vor vota, dar decizia nu e definitivă. Vorbim de 3 milioane de persoane. Dacă coroborăm informaţiile cu cele din alte sondaje efectuate în lunile anterioare, aceşti 19% erau teoretic distribuiţi între USL (aproape două treimi) şi restul partidelor (mai mult de o treime). Orice coroborare cu sondajul Avangarde este inutilă acum, întrucât ieşirile lui TB au remobilizat aproape tot ce mai era de remobilizat la ARD. Sondajul IRES pare să reconfirme că a existat o problemă, dar speculaţiile nu mai au sens în acest moment.
39% încă nu s-au hotărât cu cine vor vota. Cu excepţia cazului în care vom vedea o prezenţă record, mulţi dintre aceşti oameni nici nu vor veni la vot, răspunsul fiind o acoperire diplomatică a acestui fapt. Unii din aceştia pot însă veni la vot. Dacă BEC anunţă o prezenţă de peste 48% (56% din cei din ţară) în ultimele ore vom şti că unii din aceşti oameni au venit totuşi la vot.
Nu voi încerca să corelez aceste informaţii cu cele din alte grafice ale prezentării sondajului IRES, dar aş insista asupra faptului că situaţia nu e clară şi că, în contextul unei prezenţe mari la vot, pot exista surprize pentru absolut oricine, partid sau candidat.
joi, 29 noiembrie 2012
luni, 26 noiembrie 2012
Scorul PDL vs. scorul ARD. Ce şi de ce declară Vasile Blaga
Din interviul luat lui Vasile Blaga de către Sabina Fati, am extras următorul schimb de replici:
Sabina Fati: Din sondaje rezultă că formarea ARD colectează mai puţine procente decât ar fi luat PDL de unul singur.
Vasile Blaga: Într-adevăr, deocamdată se află sub scorul PDL cu două puncte, potrivit ultimelor analize.
(...)
Sabina Fati: În multe locuri din ţară ARD este sub scorul PDL. Ce mai puteţi face, fiindcă mai sunt doar două săptămâni până la alegeri?
Vasile Blaga: [înceapă să răspundă fără a nega prima propoziţie] Două săptămâni foarte importante, în care vom populariza mai mult sigla, programul nostru de guvernare, oferta şi cred că în cele din urmă lucrurile se vor rezolva [confirmă existenţa problemei].
Există două modalităţi de a citi frazele de mai sus, iar aceste modalităţi se exclud reciproc:
1. În sondajele pe care le comandă, PDL monitorizează în mod separat intenţia de vot pentru ARD şi respectiv pentru PDL, FC, NR, etc. Astfel, în acelaşi sondaj, există două întrebări identice care se referă la intenţia de vot dar care au liste diferite de răspunsuri (într-un caz ARD, USL, UDMR, etc., în celălalt PDL, FC, NR, PNŢ, USL, UDMR; acest lucru s-a făcut sub o formă diferită în august).
Dacă în acest caz scorul PDL > scorul ARD, identitatea ARD este insuficient cunoscută, unii votanţi PDL nefiind foarte informaţi cu privire la existenţa ARD. Cel mai probabil vorbim despre susţinători PDL din mediul rural.
Ce aflăm în plus faţă de ce ştiam înainte de interviu? Având în vedere sondajele utilizate de PDL/V.Blaga, scorul ARD despre care face vorbire preşedintele PDL este cel cunoscut de pe baza sondajelor CSOP: 24% (dacă luăm în calcul afirmaţiile lui A.Videanu, 25%). PDL în acest caz ar avea 26-27% din voturi dacă ar candida singur.
Edit: conform gandul.info, aşa stau lucrurile.
2. "Scorul PDL" de care fac vorbire cei doi nu este scorul din sondaje, pentru că în acestea se măsoară exclusiv scorul ARD. "Scorul PDL" este performanţa PDL de la votul politic de la alegerile locale (duce în această direcţie referirea la "multe locuri din ţară"). Situaţia şi discuţia sunt complicate imens de faptul că în aproape jumătate din judeţe PDL nu a candidat sub nume propriu ci sub forma unor alianţe cu UNPR, PNŢCD şi alte organizaţii relativ mici. Ignorăm acest lucru? PDL a primit 24,7% din voturi. Încercăm să estimăm efectul acestor alianţe (ceea ce PDL nu cred că face)? PDL a primit de fapt 23,1% din voturi.
Dacă acesta este sensul în care "scorul PDL" > "scorul ARD", atunci ARD are în sondajele de care vorbesc S.Fati şi V. Blaga 22-23% ("se află sub scorul PDL cu două puncte"). Diferenţa faţă de scorul de la locale nu este semnificativă din punct de vedere statistic - ba chiar nu există, odată ce luăm în calcul efectul alianţelor.
De asemenea, discuţia pierde din relevanţă întrucât procentele sunt calculate prin referinţă la totaluri diferite (câţi au venit la vot la locale vs. câţi spun în sondaje că ar veni la vot la parlamentare).
Sabina Fati: Din sondaje rezultă că formarea ARD colectează mai puţine procente decât ar fi luat PDL de unul singur.
Vasile Blaga: Într-adevăr, deocamdată se află sub scorul PDL cu două puncte, potrivit ultimelor analize.
(...)
Sabina Fati: În multe locuri din ţară ARD este sub scorul PDL. Ce mai puteţi face, fiindcă mai sunt doar două săptămâni până la alegeri?
Vasile Blaga: [înceapă să răspundă fără a nega prima propoziţie] Două săptămâni foarte importante, în care vom populariza mai mult sigla, programul nostru de guvernare, oferta şi cred că în cele din urmă lucrurile se vor rezolva [confirmă existenţa problemei].
Există două modalităţi de a citi frazele de mai sus, iar aceste modalităţi se exclud reciproc:
1. În sondajele pe care le comandă, PDL monitorizează în mod separat intenţia de vot pentru ARD şi respectiv pentru PDL, FC, NR, etc. Astfel, în acelaşi sondaj, există două întrebări identice care se referă la intenţia de vot dar care au liste diferite de răspunsuri (într-un caz ARD, USL, UDMR, etc., în celălalt PDL, FC, NR, PNŢ, USL, UDMR; acest lucru s-a făcut sub o formă diferită în august).
Dacă în acest caz scorul PDL > scorul ARD, identitatea ARD este insuficient cunoscută, unii votanţi PDL nefiind foarte informaţi cu privire la existenţa ARD. Cel mai probabil vorbim despre susţinători PDL din mediul rural.
Ce aflăm în plus faţă de ce ştiam înainte de interviu? Având în vedere sondajele utilizate de PDL/V.Blaga, scorul ARD despre care face vorbire preşedintele PDL este cel cunoscut de pe baza sondajelor CSOP: 24% (dacă luăm în calcul afirmaţiile lui A.Videanu, 25%). PDL în acest caz ar avea 26-27% din voturi dacă ar candida singur.
Edit: conform gandul.info, aşa stau lucrurile.
2. "Scorul PDL" de care fac vorbire cei doi nu este scorul din sondaje, pentru că în acestea se măsoară exclusiv scorul ARD. "Scorul PDL" este performanţa PDL de la votul politic de la alegerile locale (duce în această direcţie referirea la "multe locuri din ţară"). Situaţia şi discuţia sunt complicate imens de faptul că în aproape jumătate din judeţe PDL nu a candidat sub nume propriu ci sub forma unor alianţe cu UNPR, PNŢCD şi alte organizaţii relativ mici. Ignorăm acest lucru? PDL a primit 24,7% din voturi. Încercăm să estimăm efectul acestor alianţe (ceea ce PDL nu cred că face)? PDL a primit de fapt 23,1% din voturi.
Dacă acesta este sensul în care "scorul PDL" > "scorul ARD", atunci ARD are în sondajele de care vorbesc S.Fati şi V. Blaga 22-23% ("se află sub scorul PDL cu două puncte"). Diferenţa faţă de scorul de la locale nu este semnificativă din punct de vedere statistic - ba chiar nu există, odată ce luăm în calcul efectul alianţelor.
De asemenea, discuţia pierde din relevanţă întrucât procentele sunt calculate prin referinţă la totaluri diferite (câţi au venit la vot la locale vs. câţi spun în sondaje că ar veni la vot la parlamentare).
vineri, 23 noiembrie 2012
Despre "Antena 3" - constatare sociologică
Antena 3 este un motiv comod pentru a scuza previzibila înfrângere a ARD de la alegerile care vin. Dar nu e un motiv potrivit.
În luna august cea mai vizionată emisiune de la Antena 3 a avut în medie 534 de mii de telespectatori (sursa). Nu este vorba de aceiaşi 534 de mii de fiecare dată. Mai există şi alte emisiuni, cinci la număr, care au peste 300 de mii de telespectatori. Este greu de crezut că fiecare din aceste emisiuni are un public aparte. Cel mai probabil vorbim de maxim 4 milioane de telespectatori care urmăresc măcar una dintre aceste emisiuni.
În fapt, numărul total este mai mic: publicul este fidel postului, mulţi dintre telespectatorii Antenei 3 urmărind multe emisiuni "la pachet", una după alta. Iar o mare parte din acest public constă tocmai din... fani ARD, care vor să se ţină la curent cu ce zic oponenţii. Dar hai să ignorăm aceste două elemente.
Antena 3 are, să zicem, patru milioane de telespectatori. Votanţi USL sau anti-PDL la care ARD nu a avut şi nu va avea niciodată acces.
Maxim trei milioane de persoane votează ARD.
Patru plus trei egal şapte.
Dar în România nu sunt şapte milioane de persoane cu drept de vot. În ţară se află aproximativ 16 milioane de adulţi cu drept de vot. Dacă scădem patru milioane de telespectatori Antena 3 şi trei milioane de votanţi ARD, rămânem cu nouă milioane de persoane care îndeplinesc simultan următoarele criterii:
1. Nu se uită la Antena 3.
2. Nu votează ARD.
Nouă milioane de persoane.
De trei ori mai mult decât electoratul maxim al ARD.
De cel puţin două ori mai mult decât publicul maximal al Antenei 3.
joi, 22 noiembrie 2012
Sondaj Avangarde: votanţii ARD încep să ezite?
Schimb de replici din serialul "The Wire":
(El se uită la un meci la televizor. Ea trece pe lângă el).
Ea: Cine câştigă?
El: Nimeni nu câştigă. Una dintre echipe pierde mai încet.
Cel mai recent sondaj naţional (11-19 noiembrie), realizat de către Avangarde faţă-în-faţă la domiciliul respondenţilor, o metodă preferabilă sondajelor telefonice. Marjă de eroare 3,3%.
Îl voi compara întâi cu precedentul sondaj Avangarde:
Octombrie: USL 60% - ARD 19% - PPDD 11%
Noiembrie: USL 62% - ARD 15% - PPDD 14%
Evidenţă: situaţia ARD s-a înrăutăţit.
Întrebare: Să fi luat PPDD votanţi de la ARD?
Răspuns: ... nu.
Ca să aflăm ce s-a întâmplat de fapt, trebuie să mergem pe alt drum:
Câţi oameni zic că vin la vot?
Octombrie: 69% (11 milioane)
Noiembrie: 55% (8,8 milioane)
Boom! Explozie! Exact ca în 2008, numărul celor care vor să vină la vot scade dramatic odată cu apropierea scrutinului. Şi ne apropiem de o prezenţă mai realistă (n-am mai avut 11 milioane de votanţi la parlamentare de prin 2000).
Cine să fie cei 14% care s-au lăsat de votat?
Procente din populaţia totală aflată în ţară care votează pentru un competitor politic sau altul:
USL: octombrie 41%, noiembrie 34% (minus 7%)
ARD: octombrie 13%, noiembrie 8% (minus 5%)
PPDD: octombrie 7,6%, noiembrie 7,7% (stabil).
Alţii: octombrie 7%, noiembrie 5% (minus 2%)
Potrivit Avangarde, USL şi-a pierdut cam o cincime din electorat. În sondajul din octombrie al Avangarde, vedeam un electorat pro-USL mai numeros decât în toate celelalte sondaje din ultimele luni (41% din cei aflaţi în ţară). O cădere e normală.
Fenomenul interesant este cel legat de ARD, care potrivit Avangarde şi-a îndepărtat cel puţin temporar o treime din electorat. Observaţiile lui Dragoş-Paul Aligică vin la momentul potrivit. Declaraţiile lui Blaga privind o alianţă cu PNL au reuşit să realizeze ceea ce părea imposibil: să enerveze şi să demobilizeze cel mai disciplinat electorat din România.
Factori care temperează situaţia:
1. Marja de eroare. Nu există garanţii privind amploarea fenomenului.
2. Emoţia. Nu mă aştept ca situaţia să se cronicizeze - mulţi oameni care acum declară că nu ar mai vota ARD vor veni totuşi la vot... pentru a vota anti-USL.
3. Insolitul. Dacă vorbim despre electoratul unui partid în termeni de procente din populaţia totală aflată în ţară, sondajul Avangarde dă cel mai prost scor pentru ARD de la referendum încoace prin comparaţie cu 14 (!) alte sondaje care au fost făcute publice. Nu o diferenţă semnificativă, dar cel mai prost scor. Şi asta după un trend pozitiv în octombrie. În alte cuvinte, este posibil să vorbim de un sondaj-excepţie ("outlier").
(El se uită la un meci la televizor. Ea trece pe lângă el).
Ea: Cine câştigă?
El: Nimeni nu câştigă. Una dintre echipe pierde mai încet.
Cel mai recent sondaj naţional (11-19 noiembrie), realizat de către Avangarde faţă-în-faţă la domiciliul respondenţilor, o metodă preferabilă sondajelor telefonice. Marjă de eroare 3,3%.
Îl voi compara întâi cu precedentul sondaj Avangarde:
Octombrie: USL 60% - ARD 19% - PPDD 11%
Noiembrie: USL 62% - ARD 15% - PPDD 14%
Evidenţă: situaţia ARD s-a înrăutăţit.
Întrebare: Să fi luat PPDD votanţi de la ARD?
Răspuns: ... nu.
Ca să aflăm ce s-a întâmplat de fapt, trebuie să mergem pe alt drum:
Câţi oameni zic că vin la vot?
Octombrie: 69% (11 milioane)
Noiembrie: 55% (8,8 milioane)
Boom! Explozie! Exact ca în 2008, numărul celor care vor să vină la vot scade dramatic odată cu apropierea scrutinului. Şi ne apropiem de o prezenţă mai realistă (n-am mai avut 11 milioane de votanţi la parlamentare de prin 2000).
Cine să fie cei 14% care s-au lăsat de votat?
Procente din populaţia totală aflată în ţară care votează pentru un competitor politic sau altul:
USL: octombrie 41%, noiembrie 34% (minus 7%)
ARD: octombrie 13%, noiembrie 8% (minus 5%)
PPDD: octombrie 7,6%, noiembrie 7,7% (stabil).
Alţii: octombrie 7%, noiembrie 5% (minus 2%)
Potrivit Avangarde, USL şi-a pierdut cam o cincime din electorat. În sondajul din octombrie al Avangarde, vedeam un electorat pro-USL mai numeros decât în toate celelalte sondaje din ultimele luni (41% din cei aflaţi în ţară). O cădere e normală.
Fenomenul interesant este cel legat de ARD, care potrivit Avangarde şi-a îndepărtat cel puţin temporar o treime din electorat. Observaţiile lui Dragoş-Paul Aligică vin la momentul potrivit. Declaraţiile lui Blaga privind o alianţă cu PNL au reuşit să realizeze ceea ce părea imposibil: să enerveze şi să demobilizeze cel mai disciplinat electorat din România.
Factori care temperează situaţia:
1. Marja de eroare. Nu există garanţii privind amploarea fenomenului.
2. Emoţia. Nu mă aştept ca situaţia să se cronicizeze - mulţi oameni care acum declară că nu ar mai vota ARD vor veni totuşi la vot... pentru a vota anti-USL.
3. Insolitul. Dacă vorbim despre electoratul unui partid în termeni de procente din populaţia totală aflată în ţară, sondajul Avangarde dă cel mai prost scor pentru ARD de la referendum încoace prin comparaţie cu 14 (!) alte sondaje care au fost făcute publice. Nu o diferenţă semnificativă, dar cel mai prost scor. Şi asta după un trend pozitiv în octombrie. În alte cuvinte, este posibil să vorbim de un sondaj-excepţie ("outlier").
miercuri, 21 noiembrie 2012
1,4% în doi ani şi jumătate
Mai 2010. La câteva zile după discursul prezidenţial privind tăierile de pensii şi de salarii din sistemul bugetar, sondaj CCSB. Una dintre întrebări: "Ce părere aveţi despre măsurile anunţate de preşedintele Traian Băsescu?". 11% dintre respondenţi aveau o părere bună / erau de acord.
Să reţinem acest 11% din cei aflaţi în ţară, un procent confirmat de altfel şi la alegerile locale la votul politic pentru PDL (consilii judeţene), şi să ne uităm acum la tabelul de mai jos, care face referire la sondaje din ultimele luni:
Medie aritmetică: 10,9.
Medie ponderată pe numere întregi rotunjite: 8*1 + 9*1 + 10*2 + 11*1 + 12*1 + 13*3 = 99 / 9 =... 11.
Sondaje sub 11%: patru.
Sondaje peste 11%: cinci.
Media aritmetică a ultimelor trei sondaje (sunt de la institute diferite): 12,4.
Trend: Oscilant conform CCSB (11,6 - 9,8 - 11,4).
Pozitiv conform CSOP (8,4 - 8,7 - 10 - 12,7). Impactul este atenuat în prezentarea rezultatelor sondajelor de faptul că USL a câştigat de asemenea susţinători în ultimele săptămâni - în principal datorită apropierii alegerilor, element care măreşte interesul faţă de politică.
Din mai 2010 şi până acum, PDL şi-a schimbat numele, culoarea şi echipa de conducere, a plecat în opoziţie, a captat două forţe politice care încercau să fie alternative la PDL (NR şi ICCD/FC), a adus trei comunicatori din afara partidului (Ungureanu - Neamţu - Pavelescu), a renunţat să mai susţină în campanie reformele propuse de preşedinte în perioada 2010-2012 şi a beneficiat şi de un referendum care a mobilizat psihologic toţi susţinătorii lui Traian Băsescu...
... aproape degeaba. Dacă ignorăm total conceptul de marjă de eroare şi ne concentrăm numai pe sondajele cele mai recente, PDL a reuşit să atragă în plus faţă de cei care susţineau tăierile 1,4% din românii aflaţi în ţară. Eforturile din paragraful anterior par a fi disproporţionate faţă de rezultat.
Să reţinem acest 11% din cei aflaţi în ţară, un procent confirmat de altfel şi la alegerile locale la votul politic pentru PDL (consilii judeţene), şi să ne uităm acum la tabelul de mai jos, care face referire la sondaje din ultimele luni:
Medie aritmetică: 10,9.
Medie ponderată pe numere întregi rotunjite: 8*1 + 9*1 + 10*2 + 11*1 + 12*1 + 13*3 = 99 / 9 =... 11.
Sondaje sub 11%: patru.
Sondaje peste 11%: cinci.
Media aritmetică a ultimelor trei sondaje (sunt de la institute diferite): 12,4.
Trend: Oscilant conform CCSB (11,6 - 9,8 - 11,4).
Pozitiv conform CSOP (8,4 - 8,7 - 10 - 12,7). Impactul este atenuat în prezentarea rezultatelor sondajelor de faptul că USL a câştigat de asemenea susţinători în ultimele săptămâni - în principal datorită apropierii alegerilor, element care măreşte interesul faţă de politică.
Din mai 2010 şi până acum, PDL şi-a schimbat numele, culoarea şi echipa de conducere, a plecat în opoziţie, a captat două forţe politice care încercau să fie alternative la PDL (NR şi ICCD/FC), a adus trei comunicatori din afara partidului (Ungureanu - Neamţu - Pavelescu), a renunţat să mai susţină în campanie reformele propuse de preşedinte în perioada 2010-2012 şi a beneficiat şi de un referendum care a mobilizat psihologic toţi susţinătorii lui Traian Băsescu...
... aproape degeaba. Dacă ignorăm total conceptul de marjă de eroare şi ne concentrăm numai pe sondajele cele mai recente, PDL a reuşit să atragă în plus faţă de cei care susţineau tăierile 1,4% din românii aflaţi în ţară. Eforturile din paragraful anterior par a fi disproporţionate faţă de rezultat.
marți, 20 noiembrie 2012
Emoţii şi nu prea pentru câţiva lideri ARD. Situaţia "trend-ului USL" se complică :)
Sondaje CSCI, efectuat între 9 şi 12 noiembrie, apărute pe surse în presă. Prezint scorurile fără a face comentarii, vom vedea la momentul votului ce şi cum:
Colegiul Elenei Udrea: Elena Udrea 34%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui MRU: MRU 29%, oponentul de la USL 50%.
Colegiul lui V. Blaga: Vasile Blaga 35%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui Cezar Preda: Cezar Preda 31%, oponentul de la USL 54%.
Colegiul Robertei Anastase: Roberta Anastase 30%, oponentul de la USL 52%.
Reamintesc că, chiar în cazul aceste rezultate se vor verifica la vot, liderii ARD menţionaţi mai sus încă au şansa să intre în Parlament. Ei ar obţine unul dintre mandatele la care ARD are dreptul în judeţul respectiv datorită faptului că au fost plasaţi în colegii superioare ca număr de votanţi celorlalte colegii din judeţ. Iar când se determină care candidat/candidaţi ARD dintr-un judeţ intră în parlament, departajarea între candidaţii ARD din judeţ se face pe baza numărului de voturi primite...
În completarea postării de ieri: conform lui Adriean Videanu, USL are 46%, ARD 25%. Poate că vom vedea şi o prezentare detaliată a sondajului, poate că nu. Dar merită menţionat oricum.
Tot în completarea postării de ieri: în februarie 2012 apare un sondaj CSOP (efectuat între 16-17 februarie, USL: 47% din voturi), dar în martie 2012 apare un alt sondaj CSOP efectuat ... tot în februarie (dar între 11 şi 19 februarie), şi cu alte rezultate (USL 48% din voturi). Numai unul dintre ele a fost inclus în retrospectiva CSOP din martie 2012 cu privire la sondajele efectuate în lunile anterioare (aici, pagina 11). Nu este vorba de sondajul în care USL stă mai prost. Iar tabelul de ieri a fost efectuat pe baza acestor retrospective, pe care CCSB le prezintă din când în când.
Concret: sunt luni când CSOP realizează mai multe sondaje. Pe baza unor criterii pe care nu le cunosc, probabil legate de utilizarea aceleiaşi metodologii, numai unele din sondajele CSOP sunt considerate de către CSOP însuşi drept "reprezentative" pentru luna respectivă şi încluse în retrospective precum cea de mai sus. Pe acestea le-am luat în calcul în alcătuirea postării de ieri.
Colegiul Elenei Udrea: Elena Udrea 34%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui MRU: MRU 29%, oponentul de la USL 50%.
Colegiul lui V. Blaga: Vasile Blaga 35%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui Cezar Preda: Cezar Preda 31%, oponentul de la USL 54%.
Colegiul Robertei Anastase: Roberta Anastase 30%, oponentul de la USL 52%.
Reamintesc că, chiar în cazul aceste rezultate se vor verifica la vot, liderii ARD menţionaţi mai sus încă au şansa să intre în Parlament. Ei ar obţine unul dintre mandatele la care ARD are dreptul în judeţul respectiv datorită faptului că au fost plasaţi în colegii superioare ca număr de votanţi celorlalte colegii din judeţ. Iar când se determină care candidat/candidaţi ARD dintr-un judeţ intră în parlament, departajarea între candidaţii ARD din judeţ se face pe baza numărului de voturi primite...
În completarea postării de ieri: conform lui Adriean Videanu, USL are 46%, ARD 25%. Poate că vom vedea şi o prezentare detaliată a sondajului, poate că nu. Dar merită menţionat oricum.
Tot în completarea postării de ieri: în februarie 2012 apare un sondaj CSOP (efectuat între 16-17 februarie, USL: 47% din voturi), dar în martie 2012 apare un alt sondaj CSOP efectuat ... tot în februarie (dar între 11 şi 19 februarie), şi cu alte rezultate (USL 48% din voturi). Numai unul dintre ele a fost inclus în retrospectiva CSOP din martie 2012 cu privire la sondajele efectuate în lunile anterioare (aici, pagina 11). Nu este vorba de sondajul în care USL stă mai prost. Iar tabelul de ieri a fost efectuat pe baza acestor retrospective, pe care CCSB le prezintă din când în când.
Concret: sunt luni când CSOP realizează mai multe sondaje. Pe baza unor criterii pe care nu le cunosc, probabil legate de utilizarea aceleiaşi metodologii, numai unele din sondajele CSOP sunt considerate de către CSOP însuşi drept "reprezentative" pentru luna respectivă şi încluse în retrospective precum cea de mai sus. Pe acestea le-am luat în calcul în alcătuirea postării de ieri.
luni, 19 noiembrie 2012
Trendul descendent al USL...?
Important: de la data postării câteva lucruri s-au schimbat. O parte din concluziile de mai jos nu mai sunt valide sau sunt discutabile. Detalii aici.
Pe scurt:
1. Conform sondajelor CSOP, institutul de sondare a opiniei publice care dă cele mai slabe scoruri pentru USL, Uniunea Social-Liberală este în acest moment aproape de maximul său istoric ca susţinere în rândul populaţiei decise să vină la vot.
2. Tot conform sondajelor CSOP, în ultimele două luni, micuţul trend anti-USL datorat referendumului şi formării ICCD s-a stabilizat, situaţia fiind perfect statică.
Detaliat:
De la referendum şi până acum CSOP a realizat mai multe sondaje care au fost făcute publice. Iată scorurile USL, exprimate ca procente din totalul populaţiei aflate în ţară:
10-13 august: 23,5 / 24,5 (în funcţie de menţionarea în sondaj a ICCD+NR)
mijloc august: 20
7-10 septembrie: 23
28 sept. - 3 octombrie: 18,2
5-8 octombrie: 19,7
2-5 noiembrie: 25,4
Acestea sunt scorurile care contează cu adevărat. Ele arată în ce măsură votanţi vin sau pleacă de lângă USL şi pot fi cuantificate teoretic în voturi (ex. 25% = aproximativ un sfert din românii cu drept de vot aflaţi în ţară = 4 milioane de voturi).
Vedem un scor USL care variază intens - în principal datorită limitărilor sondajului ca unealtă de investigaţie statistică. Dacă citim cifrele cu lupa şi încercăm să găsim semnificaţie în orice detaliu vedem că USL este pe un trend ... ascendent, înregistrând cel mai scăzut nivel de la referendum încoace la sfârşitul lui septembrie (18%) şi cel mai înalt acum (25%).
Dar am mers mai departe. Am analizat sondajele CSOP de dinainte de referendum - toate sondajele CSOP de când există USL care măsoară intenţia de vot a oamenilor cu probabilitate mare de a veni la scrutin. Rezultatul este uluitor.
Dacă folosim exclusiv datele din sondajele CSOP şi votul de la alegerile locale, doar de două ori în ultimii ani a avut USL susţinerea a mai mulţi români decât acum: într-un sondaj din iunie 2012 şi ... la vot, anume la votul politic - pentru consilieri judeţeni - de la alegerile locale.
Până aici am văzut jumătate de poveste.
Scorul unei forţe politice nu depinde însă doar de câţi oameni votează pentru ea, ci şi de câţi oameni votează pentru ceilalţi. Degeaba vin 500 de mii de oameni alături de mine dacă tu ai atras în acelaşi interval de timp două milioane.
Iată deci scorurile USL şi ARD exprimate ca procente din totalul celor care intenţionează să vină la vot, tot conform sondajelor CSOP de după referendum:
10-13 august: 50 la 22 (ARD nu există încă, vorbim doar de PDL)
mijloc august: 50 la 21
7-10 septembrie: 49 la 24
20-23 septembrie: 48 la 24
28 sept. - 3 octombrie: 48 la 23
5-8 octombrie: 48 la 24
2-5 noiembrie: 48 la 24
Să ne uităm la primul şi la ultimul rând. Tehnic vorbind, o diferenţă de 2% este mai mică decât marja de eroare şi nu ar trebui să fie semnificativă. Dar hai să ne închipuim că este relevantă. Chiar şi aşa, de la începutul lui septembrie şi până acum situaţia nu s-a schimbat deloc. Ce trend descendent avea USL sau ce trend ascendent avea ARD au dispărut.
Repet că în tot acest articol am folosit exclusiv datele CSOP. Dacă eşti fan ARD, sondaje mai optimiste nu există, indiferent de criteriul folosit (% din populaţia aflată în ţară care votează USL, scorul USL sau scorul ARD).
Pe scurt:
1. Conform sondajelor CSOP, institutul de sondare a opiniei publice care dă cele mai slabe scoruri pentru USL, Uniunea Social-Liberală este în acest moment aproape de maximul său istoric ca susţinere în rândul populaţiei decise să vină la vot.
2. Tot conform sondajelor CSOP, în ultimele două luni, micuţul trend anti-USL datorat referendumului şi formării ICCD s-a stabilizat, situaţia fiind perfect statică.
Detaliat:
De la referendum şi până acum CSOP a realizat mai multe sondaje care au fost făcute publice. Iată scorurile USL, exprimate ca procente din totalul populaţiei aflate în ţară:
10-13 august: 23,5 / 24,5 (în funcţie de menţionarea în sondaj a ICCD+NR)
mijloc august: 20
7-10 septembrie: 23
28 sept. - 3 octombrie: 18,2
5-8 octombrie: 19,7
2-5 noiembrie: 25,4
Acestea sunt scorurile care contează cu adevărat. Ele arată în ce măsură votanţi vin sau pleacă de lângă USL şi pot fi cuantificate teoretic în voturi (ex. 25% = aproximativ un sfert din românii cu drept de vot aflaţi în ţară = 4 milioane de voturi).
Vedem un scor USL care variază intens - în principal datorită limitărilor sondajului ca unealtă de investigaţie statistică. Dacă citim cifrele cu lupa şi încercăm să găsim semnificaţie în orice detaliu vedem că USL este pe un trend ... ascendent, înregistrând cel mai scăzut nivel de la referendum încoace la sfârşitul lui septembrie (18%) şi cel mai înalt acum (25%).
Dar am mers mai departe. Am analizat sondajele CSOP de dinainte de referendum - toate sondajele CSOP de când există USL care măsoară intenţia de vot a oamenilor cu probabilitate mare de a veni la scrutin. Rezultatul este uluitor.
Dacă folosim exclusiv datele din sondajele CSOP şi votul de la alegerile locale, doar de două ori în ultimii ani a avut USL susţinerea a mai mulţi români decât acum: într-un sondaj din iunie 2012 şi ... la vot, anume la votul politic - pentru consilieri judeţeni - de la alegerile locale.
Până aici am văzut jumătate de poveste.
Scorul unei forţe politice nu depinde însă doar de câţi oameni votează pentru ea, ci şi de câţi oameni votează pentru ceilalţi. Degeaba vin 500 de mii de oameni alături de mine dacă tu ai atras în acelaşi interval de timp două milioane.
Iată deci scorurile USL şi ARD exprimate ca procente din totalul celor care intenţionează să vină la vot, tot conform sondajelor CSOP de după referendum:
10-13 august: 50 la 22 (ARD nu există încă, vorbim doar de PDL)
mijloc august: 50 la 21
7-10 septembrie: 49 la 24
20-23 septembrie: 48 la 24
28 sept. - 3 octombrie: 48 la 23
5-8 octombrie: 48 la 24
2-5 noiembrie: 48 la 24
Să ne uităm la primul şi la ultimul rând. Tehnic vorbind, o diferenţă de 2% este mai mică decât marja de eroare şi nu ar trebui să fie semnificativă. Dar hai să ne închipuim că este relevantă. Chiar şi aşa, de la începutul lui septembrie şi până acum situaţia nu s-a schimbat deloc. Ce trend descendent avea USL sau ce trend ascendent avea ARD au dispărut.
Repet că în tot acest articol am folosit exclusiv datele CSOP. Dacă eşti fan ARD, sondaje mai optimiste nu există, indiferent de criteriul folosit (% din populaţia aflată în ţară care votează USL, scorul USL sau scorul ARD).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
