"Hotnews a preluat ieri un articol publicat de domnul Barbu Mateescu (Sondaj CSOP – mijlocul lui august, Sociollogica, 29 august 2012).
De la bun început, doresc să afirm calitatea cercetărilor CSOP (studii de marketing şi sondaje de opinie publică cu tematică socială sau politică). De-a lungul timpului există numeroase confirmări publice, una dintre acestea fiind foarte recentă, ale temeiniciei acestei afirmaţii.
Domnul Mateescu descrie CSOP drept „institutul de casă al opoziţiei actuale”. Vom putea accepta sau respinge această caracterizare după ce vom afla ce înţelege domnul Mateescu prin această sintagmă. Cred că este în primul rând datoria sa să ne lămurească ce conţinut concret îi atribuie.
Expresia „institut de casă” nu are, cel puţin până în acest moment, un statut clar. Atunci când este folosită, ea are, însă, evidente conotaţii negative. De aceea, este important ca expresia de care discutăm să fie tratată cu seriozitate, obiectivul fiind acela de a şti despre ce este vorba atunci când o asemenea etichetă este utilizată.
Există mai multe întrebări legitime ce îşi aşteaptă răspunsurile:
- A fi „institut de casă” este un lucru bun sau un lucru rău pentru calitatea cercetărilor realizate?
- Are statutul de „institut de casă” anumite consecinţe în ceea ce priveşte calitatea datelor de cercetare furnizate (prin calitate înţeleg faptul că rezultatele obţinute reflectă corect problematica studiată)? Dacă da, care sunt aceste consecinţe?
- Are statutul de „institut de casă” anumite consecinţe în ceea ce priveşte relaţia dintre beneficiarul cercetării şi institutul care o realizează? Dacă da, care sunt aceste consecinţe?
Cred că este tot datoria domnului Mateescu să ne ofere primele răspunsuri la aceste întrebări.
Domnul Mateescu afirmă că există anumite constante în sondajele cu tematică politică realizate de CSOP. Să presupunem, pentru simplificarea discuţiei, că asemenea regularităţi într-adevăr există. Şi în această privinţă, alte întrebări se impun ca legitime:
- Care este legătura dintre aceste constante, acceptate pentru moment ca fiind reale, şi valoarea de adevăr a rezultatelor CSOP?
- Diferenţele, chiar constante, faţă de rezultatele altor institute reprezintă un indiciu corect şi suficient pentru evaluarea calităţii?
- A te afla în minoritate sau în majoritate, reprezintă repere valide atunci când se discută despre adevărul/ calitatea unor sondaje de opinie publică?
Sunt convins că domnul Mateescu, căruia vom încerca să-i transmitem acest mesaj, ne va ajuta să înţelegem mai bine articolul pe care l-a publicat în Sociollogica, ceea ce s-ar putea dovedi util.
Cu stimă,
Andrei Muşetescu"Voi răspunde subiect cu subiect, unele dintre întrebări fiind retorice sau adresate mai degrabă cititorilor blog-ului meu, de la care mă aştept să-şi formeze o opinie proprie:
"Institut de casă". Pe baza informaţiilor disponibile public, PDL nu a cerut în ultimii ani efectuarea de sondaje de opinie altui institut decât CSOP, iar CSOP nu a efectuat sondaje la comanda altui client politic decât PDL sau forţele politice care s-au alăturat acestuia în alianţe strânse. Aceste lucruri - chiar dacă ar fi 100% conforme adevărului - nu justifică însă în întregime folosirea unei asemenea sintagme. Înţeleg că domnul Muşetescu este nemulţumit de formularea care reprezintă titlul paragrafului. Punându-mă în situaţia sa, îi înţeleg nemulţumirea. Din acest motiv, formularea a fost retrasă din postarea originară şi regret folosirea ei.
Diferenţele dintre rezultatele furnizate public de către CSOP şi alte institute. Această diferenţă din punctul meu de vedere există. Domnul Muşetescu are dreptate să întrebe dacă acest lucru este relevant pentru măsurarea calităţii sondajelor CSOP: nu este. Niciodată însă nu am afirmat că sondajele CSOP sunt deficitare din punct de vedere al calităţii prin comparaţie cu alte institute (motivul fiind dat în paragraful următor); atâta timp cât diferenţele există, le voi lua în calcul.
Acurateţea sondajelor CSOP. În legătură cu acest subiect voi face o singură afirmaţie: sondajul CSOP din iunie a fost mai aproape decât sondajele oricărui alt institut de rezultatul votului politic de la alegerile locale (sondaj: USL 52%, PDL 20%; rezultate: USL 49%, PDL 22%). Dacă, aşa cum este foarte posibil, sondajul CSOP din iunie a fost efectuat după alegerile locale, caz în care am lua sondajele din mai drept reper (USL 54%, PDL 18%), tot CSOP a fost mai aproape de rezultatele de la scrutin decât oricine altcineva.
Paragraful de mai sus nu înseamnă, bineînţeles, că celelalte institute au greşit sau au manipulat rezultatele. Sunt mulţi factori care intervin între răspunsurile la întrebarea privind opţiunea politică (sondaj) şi votul propriu-zis pentru o formaţiune sau alta la Consiliul Judeţean (alegeri).
Observaţie generală. În jurul majorităţii institutelor de sondare a opiniei publice din România există suspiciuni - aproape întotdeauna nefondate. Aceste suspiciuni au un larg ecou în rândul consumatorilor de informaţii politice - practic la fiecare sondaj pe care-l comentez, indiferent cine l-a realizat, există comentatori care speculează legături între institutul respectiv şi omul politic X sau Y.
Fac întotdeauna abstracţie de aceşti factori atunci când realizez analiza datelor din sondajul respectiv. Ca dovadă, în cazul CSOP, postarea mea a detaliat în 6 puncte informaţiile din sondaj fără a emite judecăţi de valoare cu privire la calitatea sa sau a datelor prezentate.
Sper că paragrafele de mai sus reprezintă o clarificare. Afirm, în încheiere, că nu am lucrat niciodată pentru CSOP şi că, din punct de vedere profesional sau comercial, n-am fost implicat niciodată într-un conflict concurenţial sau de altă natură cu CSOP.