Faceți căutări pe acest blog

marți, 25 iunie 2013

Cei 58%

Pe scurt:
La ultimele parlamentare au absentat peste zece milioane de oameni.
- Mai mult de un sfert din aceştia erau în afara ţării.
- O treime sunt persoane care vin la vot doar la prezidenţiale (interes mediu-spre-mic faţă de politică) sau susţinători ai lui Traian Băsescu dezamăgiţi de ARD.
- Restul sunt oameni dezinteresaţi total de politică.

Detaliat:

Această postare a implicat multe calcule. Nu le-am prezentat pe toate aici întrucât nu am dorit să încarc textul. Să privim cifrele de mai jos drept un punct de pornire.

În 2012, la vot au venit 7,7 milioane persoane (42% din cei de pe liste).
Au absentat 10,5 milioane (58% din cei de pe liste).

Cine sunt cei care au absentat?

Emigranţii: între 2,5 şi 3 milioane de adulţi care au părăsit ţara, îndeosebi după 2004, şi care nu mai votează. Din diaspora vin la vot la prezidenţiale peste o sută de mii de persoane, la parlamentare un pic peste cincizeci de mii. Adică foarte puţini.

Etnici maghiari care nu mai vin la vot: între 500 şi 700 de mii. Jumătate dintre ei au votat ultima dată în 1996, ceilalţi au renunţat mai târziu sau, în cazul tinerilor care au căpătat drept de vot după aceea, n-au mai votat niciodată.

Vârstnici care nu vor sau nu mai pot să voteze: cel puţin 1,5 milioane - aici vorbim exclusiv despre etnicii români. Motivele pentru absenteism sunt multiple, de la dezinteres până la incapacitatea fizică de a mai ajunge la secţia de votare.

Tineri aflaţi în ţară care nu votează: aproximativ 1 milion - din nou, vorbim exclusiv despre cei de etnie română.

Tinerele votează mai puţin decât tinerii (dintre românii cu vârsta între 18 şi 29 de ani care au venit la vot, femeile au reprezentat 43% iar bărbaţii 57%).

... iar acum am ajuns la grupul cel mai suculent de absenţi:

Între 4 milioane şi 5 milioane de persoane care au următoarele caracteristici:
- se aflau în ţară
- sunt de etnie română
- aveau între 30 şi 59 de ani

Distribuţia pe regiune de rezidenţă sau nivel de educaţie nu evidenţiază o trăsătură anume care să-i definească pe toţi. Nu vorbim despre "locuitori ai Valahiei" sau de "românii cu studii superioare". Potrivit calculelor mele, peste jumătate din membrii acestui grup locuiesc în mediul urban.

Cel mai important lucru, în planul comportamentului politic, este că aproape jumătate din membrii acestui grup au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009. Procentul de participare la turul doi al prezidenţialelor în rândul acestui grup este chiar şi mai mare.

De fapt, aceşti 4-5 milioane pot fi împărţiţi în subgrupuri:
- "prezidenţialiştii" (2-2,5 milioane de persoane),
- "cei dezamăgiţi de PDL/ARD" (aproximativ 500 de mii)
- şi "cei dezamăgiţi de politică" (restul).

Primii vin la vot doar la prezidenţiale, fiind persoane nu foarte interesate de politică. Comparaţia cea mai utilă este cu oamenii care se uită la fotbal doar când România joacă în turneul final al Campionatului Mondial.
Deseori aceşti oameni spun în sondaje că vor veni la vot şi la parlamentare, acest aspect reprezentând o sursă de dureri de cap pentru sociologi în special în 2008, când participarea la vot în rândul acestui grup a fost extrem de redusă.

"Cei dezamăgiţi de PDL/ARD" sunt în principal susţinători ai preşedintelui Băsescu care locuiesc în mediul urban, care au votat PDL în 2008 şi pe TB în 2009 dar care nu au venit la vot în 2012 la parlamentare.

Al treilea subgrup are o medie de vârstă mai înaltă decât celelalte două. "Cei dezamăgiţi" au întors spatele clasei politice după eşecul CDR, pierzând orice speranţă în capacitatea unei forţe politice de a îmbunătăţi situaţia ţării (unii dintre ei au votat Vadim înainte de a trânti uşa pe dinafară).

18 comentarii:

  1. Ceea ce inseamna ca Partidul Miscarea Populara are o sansa la un 8-10% la urmatoarele alegeri, considerand ca Traian Basescu va reusi sa-i mobilizeze pe cei 500.000 si inca ceva peste.

    RăspundețiȘtergere
  2. cum e cu cei care sunt plecati in alta localitate decat adresa de domiciliu din cartea de identitate ?ei cum voteaza la fiecare tip de alegeri?
    am impresia ca ei pot vota la presedintie iar la parlamentare si locale nu...sau gresesc?

    RăspundețiȘtergere
  3. dle prof. Nu cred ca cei plecati la munca in afara tarii (peiorativ numit capsunari) erau votanti entuziasti cand erau in tara. Am senzatia (nefiind sociolog) ca sunt destul de "apolitici".
    O cifra: in 2004 la prezidentiale au votat la Paris cca 3400 iar in 2009 cca. 3800, desi intre timp nr. de rezidenti romani in hinterlandul largit al PArisului a crescut considerabil.

    RăspundețiȘtergere
  4. Barbu, intrebare de baraj, restul sunt discutii si n-am sa stau sa caut pentru ca nu este treaba mea. Din cate imi aduc aminte, prezenta la urne a fost de 46% din cetatenii cu drept de vot de dinainte de recensamant. Daca imi raspunzi ca nu au fost 46% o sa sap sa-ti dau link-urile ca sa nu fie discutii. Nu am obiceiul sa vorbesc pe nas.
    Acum, de la tine ma astept sa iei in considerare recensamantul, rezultate finale partiale saptamana urmatoare. Or sa rezulte 19 milioane de romani. E greu de crezut ca din 19 milioane ai 18,2 milioane cetateni cu drept de vot. Si gata analiza, cu scuzele de rigoare si no offence. Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hai să vedem rezultatele recensământului de săptămâna următoare.

      Ștergere
    2. ce are recensamantul cu nr. de romani cu drept de vot? Recensamantul e doar un instantaneu (Stan Papusa plecat pt. una luna in USA nu este recenzat daca nimeni nu declara pt. el, Parpanghel care nu vrea sa declare nimic sau declara fals nu e cuprins in recensamant, Ionescu plecat in delegatie nu este recenzat la hotel, dar Popescu este recenzat si la casa de vacanta si la casa din Bucuresti unde se gasea dna Ionescu).

      Ștergere
    3. Alegerile legislative din România s-au desfășurat pe 20 mai 1990. Din numărul totalul de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot..... (wikipedia).
      Mi-e greu sa cred ca acum suntem mai multi ca in 1990.

      Ștergere
    4. Sorine,

      Recensamantul n-are nici o treaba cu dreptul de vot. Ii numara doar pe cei care erau in tara, acasa si au deschis usa. Asta nu le ia dreptul de vot.
      Apropo, eu nu eram in tara, soru-mea si barbati-sau nu erau acasa iar mama nu le-a deschis usa.

      MihaelaB

      Ștergere
  5. Ca sa nu fie vorbe:
    REFERENDUM 2012, REZULTATE FINALE. Participarea la referendum a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% s-au pronunţat împotrivă, potrivit rezultatelor finale ale referendumului din 29 iulie, anunţate miercuri de BEC.
    Preşedintele BEC, Gabriela Bogasiu, a anunţat că miercuri dimineaţă a fost semnat de către membrii Biroului procesul-verbal privind rezultatele finale ale referendumului din 29 iulie privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Ea a precizat că în curând acesta va fi înaintat Curţii Constituţionale, unde se va întocmi un proces-verbal de predare-primire. Din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, de 18.292.464, au participat la referendum 8.459.053, reprezentând 46,24%.
    Din aceştia, 7.403.836 (87,52%) persoane au votat "Da", 943.375 (11,15%) au votat "Nu", iar 111.842 (1,32%) au fost voturi nule.

    RăspundețiȘtergere
  6. Barbu, Torrance sunt eu - Sorin Camner

    RăspundețiȘtergere
  7. cifrele lui se refera la alegerile parlamentare

    RăspundețiȘtergere
  8. Orisicat(sic), tot 16 milioane suntem! Si orice analiza ar trbeui sa tina cond de asta. Facem analize la 23 de milioane populatie, 18,2 cu drept de vot, cand noi suntem 19 milioane si, cca , 15,5 cu drept de vot? Ce relevanta mai are orice analiza? 7,7 din 15,5 = cca 50%. De aici decurg restul de date. Si avem o eroare de start de 8%. Pai ce relevanta mai au analizele care pornesc, de la inceput, cu o eroare de 15% (15.5 milioane, in loc de 18,2 milioane)?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să nu facem confuzia între românii aflaţi în ţară şi românii aflaţi pe liste. Mai ales că din 1990 încoace intră ***în populaţia votantă*** (adică > 18 ani) o mulţime de decreţei târzii, adică toţi cei născuţi după 1972, perioadă cu naşteri numeroase care mai mult decât compensează decesele din perioada 1990-2000 şi.

      Ștergere
  9. @Sorin Camner: " între 2,5 şi 3 milioane de adulţi care au părăsit ţara, îndeosebi după 2004, şi care nu mai votează"
    Acestia nu sunt prinsi in referendum, desi sunt pe liste. Deci la cei 19 milioane din tara, mai adaugati 2,5 - 3 milioane de oameni care sunt in strainatate si au dreptul de a vota

    RăspundețiȘtergere
  10. datele de la evidenta populatiei sunt false:
    - in 2009 erau 1,5 mil. emigranti (dupa evidentele din Spania, Italia si restul Europei)
    - datele de evidenta populatiei sunt viciate de "domiciliul stabil", care se poate modifica f. greu (doar daca cumperi locuinta in alta parte) si "domiciliul flotant" care se modifica si el destul de greu (f. putini proprietari de apartamente inchiriate accepta sa inregistreze chiriasii, motivul principal fiind imbecilitatea fiscului care ii obliga sa plateasca impozite pe chirii chiar daca chiriasul a plecat inainte de expirarea contractului).

    - la ultimele alegeri parlamentare cei care nu mai locuiesc la "domiciliul stabil" nu au avut drepturi de vot depline: cei cu "flotant" au putut vota doar pentru senat, din cate am auzit eu, iar cei neinregistrati nu au avut drept de vot deloc in localitatea in care efectiv muncesc si locuiesc

    - la recensamant s-a facut presiuni asupra proprietarilor sa nu isi declare chiriasii, amintindu-le ca declaratiile nu vor fi, _dar pot fi_, trimise fiscului


    Inainte de orice discutii despre emigratie si absenteism trebuie rezolvata problema evidentei populatiei. Datele pe care se vorbeste acum sunt mai relevante pentru ce se intampla in 1990 decat pentru ce exista acum. Daca s-ar schimba sistemul de evidenta a populatiei actual cu un singur "domiciliu" si o simpla declaratie pe proprie raspundere trimisa organelor prin posta cred ca ar aparea in orasele mari mai mult de 1 milion din cei care acum sunt clasati ca "emigranti".

    RăspundețiȘtergere
  11. "Cum se aleg deputatii si senatorii? Deputatii si senatorii sunt alesi in colegii uninominale potrivit principiului reprezentarii proportionale. Guvernul a delimitat prin hotarare 315 colegii pentru Camera Deputatilor si 137 pentru Senat.
    Unde se poate vota? Alegatorii voteaza numai la sectia de votare la care este arondata strada sau localitatea unde isi au domiciliul. Alegatorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, ca domiciliaza in zona arondata sectiei de votare respective si au fost omisi din copia de pe lista electorala permanenta vor fi inscrisi in lista electorala suplimentara de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare."
    deci e clar...cei care nu si-au facut mutatii nu au votat.
    trebuie refacute listele electorale,votat pe baza de carte de alegator, eventual vot electronic, dar numai ptr persoanele cu domiciliu stabil in tara. eventual un sigur colegiu ptr alegerea unui deputat ptr romanii din diaspora.

    RăspundețiȘtergere
  12. Nu zicea bine Caragiale "Eu cu cine votez?!", cetateanul turmentat.
    Pierdere de timp, asta cu votatul, au murit niste oameni degeaba in '89, ca tot fostii securisti/comunisti conduc tara. Numai ca in loc sa fure o familie, Ceausescu, acu sunt sute si mii de parveniti, capuse care-si vad interesul propriu si nu ii intereseaza de soarta populatiei.
    Pana cand nu apare o grupare de Tepesi, nu vad cum am putea iesi din situatia asta, cu parul se face treaba la noi, nu cu vorba buna.

    RăspundețiȘtergere
  13. Nu pot să cred că o luăm de la capăt cu listele și că ne-ntoarcem la fumigena cu recensământul!
    Există vreun stat democratic unde se votează după lista de întreținere, lista de la coada la lapte sau după lista celor cu carnet de conducere?! Până una-alta, dreptul de vot e dat de cetățenia română, nu de domiciliu. Chiar nu pricep de ce încă se mai discută în spațiul public nebunia aia cu recensământul.

    RăspundețiȘtergere

Arhivă blog