Faceți căutări pe acest blog

marți, 26 mai 2015

Alegerile prezidențiale din Polonia - surprize și detalii

La alegerile care s-au încheiat în recent, președintele în funcție (Komorowski, susținut de Platforma Civică, mai jos în portocaliu) a pierdut în fața contracandidatului (Duda, susținut de Partidul Lege și Justiție, mai jos în albastru). Diferența a fost de 500 de mii de voturi în favoarea lui Duda.




O citire simplă și atrăgătoare, dar greșită e așa:

În Polonia vestul a votat altfel decât estul. O suprapunere aproape perfectă a ariilor ocupate de Prusia, respectiv imperiul țarist în secolele trecute (detalii).

O citire mai atentă ar fi următoarea:

Țara era divizată practic la fel și în al doilea tur al prezidențialelor anterioare:



Sau la parlamentarele din 2007:



Sau la parlamentarele din 2011:



Dar în 2010 Komorowski a câștigat (53-47).
La parlamentarele din 2007 și 2011 partidul lui a câștigat la 10% în fața oponenților, adică în fața partidului care acum l-a susținut pe Duda.

În 2015 s-a întâmplat deci ceva ce nu avusese loc nici în 2011, nici în 2010 și nici în 2007.

Ne-am putea uita, ca în România, la votanții-exclusiv-de-tur-doi. Prezența totală a crescut de la un tur la altul, de la 15 milioane la 17 milioane. Dar majoritatea celor care au venit la vot doar în turul decisiv (57%) au venit la vot pentru Komorowski, nu pentru contracandidat.

O parte din răspuns este tot în hărți. Dacă le privești cu multă atenție vei descoperi în mijlocul ariilor albastre din 2007, 2010 și 2011 două puncte portocalii, unul mai mare/apăsat și altul la sud-vest de el, adică cele marcate cu săgeți roșii mai jos:




Cele două puncte portocalii nu există în 2015. La cel mai recent tur doi sunt cuprinse în mareea albastră. Este vorba de Varșovia și Lodz, unde se află cam 1,5 milioane voturi. Aici Komorowski a pierdut (46-54 și respectiv 47-53). În aceste două orașe foarte importante, el și probabil partidul său au pierdut o susținere pe care o aveau de obicei. La nivelul tuturor orașelor mari din Polonia Komorowski a obținut însă un scor bun (59-41) ceea ce, până la clarificarea datelor, arată că:

1) Oameni din jurul Varșoviei și Lodz-ului, dar incluși în aceeași regiune, au votat anti-K. Varșovia nu se află în situația Bucureștiului, adică o circumscripție separată, ci pur și simplu e o reședință de voievodat, denumirea polonezilor pentru județe.

sau

2) Celelalte orașe mari, altele decât Lodz sau Varșovia, adică cele din vest, au votat masiv pentru K., lucru eminamente posibil.

Schepsis-ul alegerilor nu e unul geografic. Ci ține de votul celor cu vârsta sub 30 de ani. Pe fiecare categorie de vârstă scorurile sunt echilibrate (53-47, 48-52, etc.) Excepția e la tineri, unde Duda câștigă 60-40.

De fapt, în rândul studenților/elevilor Duda obține cel mai bun scor (62%) după cel în rândul fermierilor (64%). În rândul altor categorii - bugetari, muncitori, șomeri - are scoruri mai slabe, dar tot câștigă. La anumite grupuri ocupaționale - angajații de birou, patroni - pierde.

Un fenomen interesant, având în vedere parlamentarele din toamnă, este că Komorowski și partidul său sunt în pierdere de viteză, ba chiar într-o oarecare criză.
Să privim lucrurile astfel, presupunând că respondenții la exit poll-uri nu mint într-o măsură majoră:
Câți din oamenii care l-au votat pe candidatul anterior al partidului lui Duda la președinție (acum patru ani) l-au votat acum pe Duda? 96,4%.
Câți din oamenii care au votat partidul lui Duda la parlamentarele trecute (acum patru ani) l-au votat acum pe Duda? 96,9%.

Vorbim de un electorat disciplinat și foarte clar delimitat.

Însă...
20% din cei care l-au votat pe Komorowski acum patru ani l-au votat acum pe contracandidatul său.
14% din votanții partidului lui Komorowski la parlamentarele trecute l-au votat acum pe Duda.

Două mituri circulă deja prin presa non-poloneză, bazate pe adevăruri de altă dată:

1. "Duda s-a bucurat de o susținere imensă din partea pensionarilor".

Sâmburele de adevăr: cândva acest lucru era adevărat pentru partidul său și pentru candidații săi la președinție.

Acum lucrurile sunt mai complicate. Doar 51% dintre pensionarii care au venit la vot în turul decisiv l-au votat pe Duda. În rândul pensionarilor a fost, practic, egalitate.

2. "Duda a fost susținut de șomeri / votul a fost o reacție la șomajul masiv."

Sâmburele de adevăr: nivelul șomajului în Polonia e înalt. Iar în trecut estul avea un șomaj mai mare decât vestul. Polonezii chiar făceau vorbire în termeni cvasi-fotbalistici despre "Polonia A" (vestul bogat, modernizat) și "Polonia B" (estul rural, mai sărac).

Însă trend-ul s-a schimbat rapid. Șomajul în zona în care se află Varșovia este semnificativ sub medie (detalii). Nu există o corelație statistică între șomajul din fiecare voievodat și scorul lui Duda în fiecare voievodat în turul doi, după cum se poate vedea mai jos în print screen-ul de SPSS:




Ceilalți candidați? Aproape toți s-au poziționat contra status quo-ului, împotriva lui Komorowski și a partidului său.

Urmează alegeri parlamentare în toamnă, iar pierzătorii de acum trebuie să managerieze o înfrângere pe muchie, un lucru un pic mai dificil decât un crah electoral (după care știi că trebuie să schimbi enorm de multe lucruri). Oricum nu e timp pentru o reconstrucție din temelii. De fapt, după momentul natural de debusolare, ei trebuie să treacă la ofensivă rapid, să speculeze fiecare greșeală a lui Duda. Sau măcar o greșeală.

Duda are o dilemă: poate să atace și el. Pofta de schimbare după mulți ani de guvernare ai Platformei Civice e posibil să se fi epuizat. Trebuie create subiecte noi ("Mi-ați dat președinția, dați-mi și parlamentul"). Șansele ca narațiunea din mai să fie vie și fertilă în octombrie sunt destul de mici. Pe de altă parte, Duda poate transfera o parte din popularitatea și încrederea de care beneficiază partidului său fără să facă mare lucru.

Probabil că mai e timp pentru o singură reacție la rezultatul alegerilor, o lovitură majoră de pumn, o temă promovată fie acum, repede până vine vara, fie în septembrie. Un moment bun pentru industria poloneză a focus-grupurilor și altor tipuri de cercetări calitative. De modul în care Duda parează sau - șanse mai mici - de modul în care el atacă Platforma Civică depinde rezultatul parlamentarelor.

Platforma Civică se poate ridica la înălțimea provocării cu care se confruntă, dar mă îndoiesc. Ca și la noi, președintele Poloniei are libertatea de a decide cine să fie numit prim-ministru. Practic, partidul lui Komorowski se pregătește de pierderea guvernării și - la fel de inevitabil - de lupta pentru succesiune de după parlamentare.

(Hărțile sunt luate în ordine de pe: http://www.wyborynamapie.pl/ și Wikipedia. Mulțumesc de asemenea TVN24).