Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 18 iulie 2015

5 moduri de a interpreta un anumit cântec din anii '80

Se dă Toto - "Africa", link aici.

Versuri în română (traducerea și adaptarea îmi aparțin):

"E seară și aud ecoul tobelor 
Dar ea aude numai șoaptele unei conversații
Ea vine cu zborul de 12:30
Aripile luminate de lună reflectă stelele care mă ghidează spre salvare
Am oprit un bătrânel pe drum
Sperând să aud cuvinte pierdute sau vechi melodii
El s-a întors spre mine de parcă vroia să spună 'Grăbește-te, băiete, te așteaptă'

O să fie nevoie de mai multe lucruri ca să mă îndepărtez de tine
Nici măcar o sută de bărbați n-ar fi de ajuns
Binecuvântate să fie ploile din Africa
O să-mi rezerv timp să facem lucrurile pe care nu le-am putut face

Câinii sălbatici latră în noapte
Sunt neliniștiți, caută companie
Știu că trebuie să fac ce e corect
Precum Kilimanjaro-ul se ridică deasupra Serengeti-ului, ca un Olimp,
Caut să vindec ce e înăuntrul meu; sunt speriat de ce am devenit."

(repetiții, refren, etc.)

Pastișa 1 - Vox Publica/CriticAtac, varianta de stânga-exclusiv-feminism:

"Asistăm aici la o narațiune bazată pe privilegiu economic și cultural. Un membru al clasei exploatatoare își așteaptă partenera întru erotism, ea urmând să sosească cu un avion. Banii cu care s-a achiziționat acel bilet provin ... de unde? Păi sunt fie rezultatul unei moșteniri, adică a unui privilegiu nemeritat, transferat pe cale familială, sau sunt rezultatul unor speculații financiare care au distrus viețile a sute de mii de muncitori onești. Nu știm precis, și asta pentru că sursa sumei este trecută sub tăcere, un exemplu clasic de ipocrizie și nesimțire-prin-omisiune.

Restul strofelor detaliază lipsa de considerație a celor 1% din vârful piramidei pentru cei care i-au îmbogățit cu sudoarea frunții lor. Regăsim astfel căutarea fadă a exotismului în contextul ignorării inegalităților sociale grave din spațiul african (discuția cu omul în vârstă); incapacitatea personajului principal masculin de a jongla cu realitățile dure ale lumii postindustriale este sugerată de faptul că nu îi este satisfăcută dorința superficial-consumeristă.

"Ploile din Africa" sunt în mod clar o aluzie la încălzirea globală care cauzează modificări catastrofice ale climatului, aspect subliniat de comportamentul bizar al câinilor (adică inclusiv fauna suferă). Personajul principal își afișează superioritatea educațională cu referințe complexe la geografia Africii de Est sau la Grecia antică - oare s-a gândit el câți copii nu au acces la un sistem educațional care să le permită să obțină măcar o zecime din cunoștințele sale?

Șocat de descoperirile implicite, personajul principal se retrage la final într-o meditație interioară ("Caut să vindec ce e înăuntrul meu; sunt speriat de ce am devenit"), încercând de fapt să re-evalueze coordonatele pe baza cărora percepe inegalitățile flagrante ale capitalismului.

Suntem sceptici apropo de șansele sale de a ajunge la nivelul de alfabetizare politică necesar atingerii unui grad adecvat de conștientizare a problemelor lumii contemporane."

Pastișa 2 - USL-până-la-capăt

"Cântecul este o metaforă pentru eșecul lui Traian Băsescu. Singur, hăituit de iluzia dragostei care a fost și care poate va fi, el se intersectează oniric cu măsuri din trecutul său politic (bătrânelul = aluzie la tăierea pensiilor, câinii = trecutul său de primar al Capitalei). Printre emoții se află: dorința de a fi salvat ("stelele care mă ghidează spre salvare") și regretarea faptului că s-a concentrat excesiv pe politică mai degrabă decât pe consumarea pasiunii ("O să-mi rezerv timp să facem lucrurile pe care nu le-am putut face").

Este simpatică referința la Olimp, adică la porecla lui Băsescu, "Zeus". Să nu uităm că muntele Kilimanjaro e menționat pentru că are zăpadă veșnică la vârf - o aluzie la chelia fostului președinte.

Cheia întregului text este ultimul vers, încărcat de suferință ("Caut să vindec ce e înăuntrul meu; sunt speriat de ce am devenit"). Poetul sugerează că Traian Băsescu ar putea regreta suferințele cauzate poporului român - această linie de gândire este, evident, o licență poetică."

Pastișa 3 - Ion Cristoiu

"Fiind un jurnalist bătrân, cu multă experiență, eu nu mă las păcălit de faptul că acest cântec are trei strofe. Prima e menită să atragă atenția publicului, să 'fure ochiul' cum se zice în popor. Cei mai deștepți ar cădea în capcana să creadă că prima și ultima nu contează, și că în consecință trebuie să se uite la a doua.

Greșit!

Numai strofa a treia contează.

Până și niște copii înțeleg referința la binomul SRI-DNA ("Câinii sălbatici latră în noapte / 
Sunt neliniștiți, caută companie") și la afirmațiile acestora către public ("Știu că trebuie să fac ce e corect"). Forța lor colosală ("Precum Kilimanjaro-ul" / "ca un Olimp") este dublată de faptul că acești oameni conștientizează cât de mult rău au făcut doamnei Elena Udrea, câștigătoarea morală a alegerilor prezidențiale din 2014 și care, dacă nu s-ar fi furat voturi, ar fi ajuns în turul decisiv și apoi Președintele României ("Caut să vindec ce e înăuntrul meu; sunt speriat de ce am devenit")."

Pastișa 4 - feminism:

"În 16 versuri există doar două referințe la personajul de sex feminin. Prima este într-un context negativ ("Dar ea aude numai șoaptele unei conversații") prin contrast cu prezumata superioritate auditivă a masculului, care aude în integralitate zgomotul tobelor. Textul este aici nu numai discriminatoriu ci și greșit din punct de vedere științific.

A doua referire la personajul de sex feminin este în contextul dezumanizării sale ("Ea vine cu zborul de 12:30", la fel de bine se putea vorbi și de un colet, nu există un atribut măcar menționat în trecere în legătură cu ea).

Astfel, femeia există în cântec strict ca suport pentru manifestarea complexelor masculului, acesta temându-se să-i identifice trăsături relevante tocmai datorită faptului că se simte amenințat de superioritatea femeii.

În mod sexist și greșit din punct de vedere antropologic, se prezumă că un localnic de sex masculin ar fi păstrătorul tradițiilor culturale și identitare ("Am oprit un bătrânel pe drum / Sperând să aud cuvinte pierdute sau vechi melodii") în realitate acest rol fiind jucat în toate culturile de pe glob de către femei.

Cântecul este, în concluzie, nememorabil, reprezentând un exemplu clasic de patriarhat primitiv de sorginte occidentală."

Pastișa 5 - dacofilia:

"Cântecul reprezintă un mijloc cifrat de a arăta locația pietrei magice Edea Aseon Bocs Șpc, al cărei nume este ascuns în acrostih (prima literă din fiecare vers). Să ne reamintim că muntele Kilimanjaro, menționat în cântec, a fost creat în zona Serengeti a Africii (sau, cum îi spuneau dacii, Dacia Sudică) la comanda lui Scorillo cu o sută cincizeci de ani înaintea sosirii trupelor romane în Dacia Primă, adică teritoriul cunoscut în mod incorect drept Dacia, și care de fapt reprezenta doar vatra inițială a Marii Civilizații Dacice.

Autorul evidențiază cu un lirism sfâșietor, în sine amintind de talentul dacilor care au compus Hamlet, Biblia și Magna Carta, următoarele lucruri:

- piatra magică este sub pământ (de aceea poetul aude tobe, dar ea/piatra "aude" doar șoapte, adică reverberațiile tobelor de aur ale dacilor);

- trebuie săpat 12 metri și 30 de centimetri, reamintim celor care vizitează blogul nostru pentru prima dată că dacii au inventat metrul, furat după aceea cu samavolnicie de occidentali;

- locația pietrei e încărcată cu misticism, fiind vorba de o parcare sau un teren viran plin cu câini ("Câinii sălbatici latră în noapte / Sunt neliniștiți, caută companie"); reamintim cititorilor mai uituci că dacii sunt civilizația care a domesticit unii lupi creând astfel câinii, nu că ar fi avut nevoie;

- trebuie săpat noaptea ("stelele care mă ghidează spre salvare" sunt Belzica Mare și Belzica Mică, descoperite de Deceneu dar din nefericire absente de pe hărțile stelare actuale datorită prăbușirii nivelului de cunoaștere științifică a umanității după Adormirea Dacilor);

- textul conține toate indiciile necesare, nu mai e nevoie de "cuvinte pierdute sau vechi melodii", căci 'Grăbește-te, băiete, [piatra magică] te așteaptă';

- piatra are puteri meteorologice, "Binecuvântate să fie ploile din Africa" e o aluzie la apariția Saharei, cauzată în exclusivitate de faptul că după Adormire dacii n-au mai folosit piatra magică pentru a reglementa activitatea forțelor naturii;

- tragedia în care se regăsește azi România din cauza influențelor non-dacice e punctată la final: "Caut să vindec ce e înăuntrul meu; sunt speriat de ce am devenit";

- cântecul conține imbolduri ("Știu că trebuie să fac ce e corect"), indicații cu privire la timpul îndelungat necesar găsirii locației pietrei magice ("O să-mi rezerv timp să facem lucrurile pe care nu le-am putut face") dar și în legătură cu atractivitatea pietrei ("O să fie nevoie de mai multe lucruri ca să mă îndepărtez de tine").