Prezumții:
- ALDE va trece pragul
- ALDE nu va trăda PSD după alegeri pentru formarea unei coaliții și majorități TLIAP (Toată Lumea În Afară de Psd).
- grupul minorităților naționale nu se va alia cu PSD+ALDE decât dacă PSD+ALDE au deja majoritatea în parlament.
Drumul de la scorul cumulat al PSD+ALDE la numărul de mandate conține trei pași:
1) BEC stabilește scorul: numărul de voturi primite de PSD și de ALDE raportat la totalul voturilor valabil exprimate. Aceasta e valoarea pe care o s-o vezi pe ecranele televizoarelor și în presă.
Dacă ai votat pentru un partid care nu a trecut pragul electoral, votul tău - din acest moment - nu mai contează.
2) Scorul de la punctul 1 este recalculat prin raportare la numărul de voturi acordat partidelor care au trecut pragul electoral (moment cunoscut în mod popular drept "redistribuire", deși conform legii înțelesul termenului e altul).
Dacă scorul PSD+ALDE era de 45% iar 8% din voturi s-au dus la partide care n-au trecut pragul, scorul PSD+ALDE tocmai a devenit 48,9%.
3) Scorul calculat la punctul 2 determină câte mandate primesc PSD și ALDE din cele 96,2% care se acordă partidelor. Celelalte 3,8% din mandatele viitoarei legislaturi se acordă minorităților naționale altele decât cea maghiară. În practică, după cum vei vedea mai jos, acest lucru înseamnă "o penalitate" pentru PSD+ALDE de aproximativ 2% față de scorul calculat la punctul 1.
Continuând exemplul anterior, dacă după redistribuire scorul PSD+ALDE devenise 48,9%, după acest al treilea pas devine 47%. Iar PSD+ALDE primesc, în consecință, 47% din mandatele următorului parlament.
Pentru a ști dacă PSD+ALDE vor forma majoritatea, sunt necesare răspunsurile la câteva întrebări:
a) care va fi scorul PSD+ALDE?, adică:
a1) câte voturi vor obține cumulat PSD și ALDE?
și
a2) câte voturi valabil exprimate se vor înregistra la parlamentare?
precum și
b) care va fi bonusul "de redistribuire" al PSD+ALDE, adică din totalul voturilor valabil exprimate câte se vor îndrepta spre competitori electorali care nu vor trece pragul?
Să luăm aceste întrebări una câte una.
A1) Câte voturi vor obține cumulat PSD și ALDE?
Am explicat într-o postare anterioară de ce cred că PSD va obține la parlamentare între 2,98 și 3,26 milioane voturi.
Tăriceanu a primit la prezidențiale 508 mii voturi; la votul pentru consiliile județene de la locale ALDE a primit 521 mii voturi. Chiar și cu o demobilizare cauzată de probleme interne sau alți factori, consider că ALDE va primi cel puțin 400 de mii de voturi la parlamentare și maxim 550 de mii.
Punând împreună cele două paragrafe de mai sus, PSD și ALDE ar însuma între 3,38 milioane voturi (varianta minimă) și 3,81 milioane voturi (varianta maximă). Voi face vorbire mai jos și de varianta medie (3,6 milioane voturi).
A2) Câte voturi valabil exprimate se vor înregistra la parlamentare?
De când s-au decuplat parlamentarele de prezidențiale lucrurile stau după cum urmează:
În 2008 au venit la vot 39,2% din cei de pe liste.
În 2012 au venit la vot 41,7% din cei de pe liste.
A veni la vot nu înseamnă că ai exprimat un vot valabil. 2,38% din totalul celor prezenți în 2008 au dat voturi nule sau anulate; în 2012 a fost vorba de 2,41% din totalul celor prezenți. Din fericire cele două valori sunt destul de apropiate și se poate estima că, dacă nu are loc un fenomen bizar, 2,40% din voturile care vor fi acordate pe 11 decembrie vor fi nule sau anulate.
Să ne întoarcem deci la întrebarea A.
A) Care va fi scorul PSD+ALDE?
Scorul e o fracție care depinde de numărător (câte voturi obțin PSD+ALDE, adică cele trei variante listate mai sus) și de numitor (prezența). Luând în calcul și cele 2,4% din totalul prezenței care se concretizează în voturi nule, rezultă graficul următor. Dacă "te rătăcești" în el sau nu-ți prea plac tabelele de fel, încearcă să urmărești doar a treia coloana (varianta medie de mobilizare), aceea fiind probabil cea mai apropiată de ce se va întâmpla în ziua votului:
Valorile în albastru corespund situațiilor în care PSD+ALDE nu au cum să formeze majoritatea parlamentară decât dacă au loc mici cataclisme (nici PMP nici USR nu trec pragul, în același timp alte partide ajung de asemenea aproape de prag dar nu-l depășesc).
Valorile în roșu corespund situațiilor în care PSD+ALDE vor forma cu certitudine majoritatea parlamentară. Există și aici situații cu probabilitate mică care ar putea dărâma logica tabelului, dar nu le detaliez.
Valorile în negru arată că soarta PSD+ALDE depinde de numărul de voturi primite de partidele care nu trec pragul.
Să luăm o situație din tabel: prezența la vot a fost 41%. PSD+ALDE au avut o mobilizare medie și au obținut împreună 47,6% din voturi. 10% din toate voturile valabile s-au îndreptat către partide care nu au trecut pragul. Atunci:
scorul PSD+ALDE 47,6%
după "redistribuire": aproximativ 52,4%
dar intervine penalitatea (3,8% din mandate se duc la minorități altele decât cea maghiară), rezultă că PSD+ALDE au 52,4% din cele 96,2% = 50,4% din mandate. Majoritate.
Menținem situația dar schimbăm un singur lucru. În loc de 10%, doar 6% din voturi se duc spre partidele nu au trecut pragul. Scorul PSD+ALDE urcă de la 47,6% la 50,6% "după redistribuire". Dar intervine penalitatea: PSD+ALDE au 50,6% din cele 96,2%, adică 48,6% din totalul mandatelor. Prea puțin.
Ca tentativă de răspuns la întrebarea B, spre competitori electorali care n-au trecut pragul s-au dus:
În 2008: 7,14% din voturi
În 2012: 3,24% din voturi
Pe baza sondajelor pe care le cunosc valoarea va fi mai apropiată de cea din 2008 decât de cea din 2012, eventual chiar depășind 8% în special dacă PMP nu va trece pragul.
Estimez că partidele care nu vor trece pragul vor primi între 3% și 10% din voturi, ceea ce s-ar transforma într-un bonus ("redistribuire") pentru PSD+ALDE de 1,5-5%. Pentru ca PSD+ALDE să aibă majoritatea și după penalitatea de 2%, trebuie să primească în consecință un scor între 47% și 50,5%.
De ce? Cu 47% la o redistribuire a 10% se ajunge la 52%. Scoatem penalitatea, se ajunge la 50%.
La 50,5% cu o redistribuire a doar 3% se ajunge la 52%. Scoatem penalitatea, se ajunge la 50%.
Concluzii și observații adiționale:
1. La prezență sub 37% PSD și ALDE dețin majoritatea. Nu o pot rata decât dacă are loc un cataclism electoral remarcabil, pe care nu-l sesizează niciun sondaj.
Clipa în care într-o secție de votare sosește al 7 238 832-lea participant la scrutin e clipa în care PSD+ALDE încep să aibă probleme. În acel moment prezența e mai mare decât în 2008.
La 37%-38,5% trebuie să spere că mobilizarea organizațiilor și votanților proprii nu e la cote mici, adică în varianta minimă. Și probabil că nu e, adică șansele de formare a majorității sunt încă bune.
De la 38,5% la 41,5% contează enorm câte voturi se duc spre partidele care n-au trecut pragul.
De la 41,5% la 43,9% PSD+ALDE mai au majoritatea în parlament doar dacă s-au mobilizat la cote înalte.
De la 44% prezență încolo șansele PSD+ALDE de a forma o majoritate sunt minuscule.
2. Putem încerca o estimare a prezenței la parlamentare?
Prezența la parlamentarele din 2008 a fost 74,2% din prezența de la localele din acel an.
Prezența la parlamentarele din 2012 a fost 80,3% din prezența de la localele din acel an.
Cum în 2016 la locale au votat 48,17% din cei aflați pe liste, iar Autoritatea Electorală Permanentă a introdus acum pe liste persoanele domiciliate în străinătate, prezența la parlamentare ar urma să fie între 34,4% și 37,2% (în funcție de care model de demobilizare aplicăm, cel din 2008 sau cel din 2012). Aceste valori sugerează că PSD+ALDE ar forma majoritatea cu ușurință - sunt în partea de sus a tabelului. Calitatea campaniei PNL, folosirea ofertei "Cioloș" și capacitatea USR de a aduce la vot oameni care n-au venit la vot la locale sunt, în context, decisive. Alte partide și inițiative (ANR, PRU, etc) nu au așa mare relevanță în contextul acestor calcule întrucât, chiar dacă măresc prezența, o fac doar pentru a mări cota de redistribuire disponibilă pentru PSD+ALDE, ușurându-le astfel atingerea țintei.
