Cel mai recent sondaj IRES (marjă de eroare 2,67%, efectuat într-o singură zi - 22 noiembrie - prin metoda CATI), arată câteva lucruri interesante:
Pentru 66% din electorat este important sau foarte important ca omul politic care le cere votul să se fi născut în judeţul în care candidează. Teoretic veşti proaste pentru Vasile Blaga, Petru Filip, Crin Antonescu, Elena Udrea, etc. Teoretic.
În ceea ce priveşte vechimea în politică, 54% vor un om politic care să aibă experienţă în domeniu şi 44% caută acest lucru în mică sau foarte mică măsură. Întrucât nu ştim care sunt votanţi şi care oameni care au abandonat votul de ani buni dar încă răspund la sondaje, ideea de marketing a ARD cu "75% oameni noi" va fi evaluată după alegeri.
Pentru 60% contează mult sau foarte mult partidul când îşi votează candidatul (în oglindă faţă de ce am scris aici). Doar 43% urmează recomandarea primarului.
Evit concluzii apropo de informaţiile de mai sus, şi asta pentru că nu ştim câţi din aceşti 100% votează...
... 72% afirmă că vor merge cu siguranţă la vot. Nivele apropiate se întâlnesc la toate institutele de sondare a opinie publice, IRES însă nu a filtrat rezultatele, neverificând de exemplu cât de mare este interesul faţă de politică al celor 72%, dacă până acum au votat de fiecare dată sau nu (în genere constanţa în ceea ce priveşte prezenţa la vot este importantă şi un bun predictor al prezenţei la vot în viitor), etc. Deşi IRES nu a făcut publice scorurile partidelor şi alianţelor, presupun că la acest nivel de prezenţă ARD are 15-17%, PPDD între 7 şi 10%, iar USL semnificativ peste 50%. Dacă rezultatele nu sunt acestea, există o şansă să avem oareşce surprize. Presupun că din motive contractuale IRES nu va putea face publice rezultatele, iar după alegeri despre prezentarea lor nu va putea fi vorba...
... şi asta pentru că prezenţa nu va fi de 72% (adică 11,2 milioane votanţi, mai mulţi decât în turul 2 al alegerilor prezidenţiale din 2009). IRES nu e de vină. Pur şi simplu unii spun că vin la vot dar renunţă, mint ca să pară implicaţi în comunitate sau ca să pară atotştiutori.
Ştiind asta, putem privi altfel cel mai discutat aspect al sondajului:
37% din respondenţi ştiu sigur cu cine vor vota. Electorate dure - cele din sondajele CSOP din septembrie şi octombrie. Distribuţie pe baza sondajelor respective: jumătate la USL, un sfert la ARD, un sfert la PPDD & alţii. Mă aştept ca aproape toţi aceşti oameni să iasă la vot - ar fi aproximativ 5,7 milioane.
19% au o idee cu cine vor vota, dar decizia nu e definitivă. Vorbim de 3 milioane de persoane. Dacă coroborăm informaţiile cu cele din alte sondaje efectuate în lunile anterioare, aceşti 19% erau teoretic distribuiţi între USL (aproape două treimi) şi restul partidelor (mai mult de o treime). Orice coroborare cu sondajul Avangarde este inutilă acum, întrucât ieşirile lui TB au remobilizat aproape tot ce mai era de remobilizat la ARD. Sondajul IRES pare să reconfirme că a existat o problemă, dar speculaţiile nu mai au sens în acest moment.
39% încă nu s-au hotărât cu cine vor vota. Cu excepţia cazului în care vom vedea o prezenţă record, mulţi dintre aceşti oameni nici nu vor veni la vot, răspunsul fiind o acoperire diplomatică a acestui fapt. Unii din aceştia pot însă veni la vot. Dacă BEC anunţă o prezenţă de peste 48% (56% din cei din ţară) în ultimele ore vom şti că unii din aceşti oameni au venit totuşi la vot.
Nu voi încerca să corelez aceste informaţii cu cele din alte grafice ale prezentării sondajului IRES, dar aş insista asupra faptului că situaţia nu e clară şi că, în contextul unei prezenţe mari la vot, pot exista surprize pentru absolut oricine, partid sau candidat.
joi, 29 noiembrie 2012
luni, 26 noiembrie 2012
Scorul PDL vs. scorul ARD. Ce şi de ce declară Vasile Blaga
Din interviul luat lui Vasile Blaga de către Sabina Fati, am extras următorul schimb de replici:
Sabina Fati: Din sondaje rezultă că formarea ARD colectează mai puţine procente decât ar fi luat PDL de unul singur.
Vasile Blaga: Într-adevăr, deocamdată se află sub scorul PDL cu două puncte, potrivit ultimelor analize.
(...)
Sabina Fati: În multe locuri din ţară ARD este sub scorul PDL. Ce mai puteţi face, fiindcă mai sunt doar două săptămâni până la alegeri?
Vasile Blaga: [înceapă să răspundă fără a nega prima propoziţie] Două săptămâni foarte importante, în care vom populariza mai mult sigla, programul nostru de guvernare, oferta şi cred că în cele din urmă lucrurile se vor rezolva [confirmă existenţa problemei].
Există două modalităţi de a citi frazele de mai sus, iar aceste modalităţi se exclud reciproc:
1. În sondajele pe care le comandă, PDL monitorizează în mod separat intenţia de vot pentru ARD şi respectiv pentru PDL, FC, NR, etc. Astfel, în acelaşi sondaj, există două întrebări identice care se referă la intenţia de vot dar care au liste diferite de răspunsuri (într-un caz ARD, USL, UDMR, etc., în celălalt PDL, FC, NR, PNŢ, USL, UDMR; acest lucru s-a făcut sub o formă diferită în august).
Dacă în acest caz scorul PDL > scorul ARD, identitatea ARD este insuficient cunoscută, unii votanţi PDL nefiind foarte informaţi cu privire la existenţa ARD. Cel mai probabil vorbim despre susţinători PDL din mediul rural.
Ce aflăm în plus faţă de ce ştiam înainte de interviu? Având în vedere sondajele utilizate de PDL/V.Blaga, scorul ARD despre care face vorbire preşedintele PDL este cel cunoscut de pe baza sondajelor CSOP: 24% (dacă luăm în calcul afirmaţiile lui A.Videanu, 25%). PDL în acest caz ar avea 26-27% din voturi dacă ar candida singur.
Edit: conform gandul.info, aşa stau lucrurile.
2. "Scorul PDL" de care fac vorbire cei doi nu este scorul din sondaje, pentru că în acestea se măsoară exclusiv scorul ARD. "Scorul PDL" este performanţa PDL de la votul politic de la alegerile locale (duce în această direcţie referirea la "multe locuri din ţară"). Situaţia şi discuţia sunt complicate imens de faptul că în aproape jumătate din judeţe PDL nu a candidat sub nume propriu ci sub forma unor alianţe cu UNPR, PNŢCD şi alte organizaţii relativ mici. Ignorăm acest lucru? PDL a primit 24,7% din voturi. Încercăm să estimăm efectul acestor alianţe (ceea ce PDL nu cred că face)? PDL a primit de fapt 23,1% din voturi.
Dacă acesta este sensul în care "scorul PDL" > "scorul ARD", atunci ARD are în sondajele de care vorbesc S.Fati şi V. Blaga 22-23% ("se află sub scorul PDL cu două puncte"). Diferenţa faţă de scorul de la locale nu este semnificativă din punct de vedere statistic - ba chiar nu există, odată ce luăm în calcul efectul alianţelor.
De asemenea, discuţia pierde din relevanţă întrucât procentele sunt calculate prin referinţă la totaluri diferite (câţi au venit la vot la locale vs. câţi spun în sondaje că ar veni la vot la parlamentare).
Sabina Fati: Din sondaje rezultă că formarea ARD colectează mai puţine procente decât ar fi luat PDL de unul singur.
Vasile Blaga: Într-adevăr, deocamdată se află sub scorul PDL cu două puncte, potrivit ultimelor analize.
(...)
Sabina Fati: În multe locuri din ţară ARD este sub scorul PDL. Ce mai puteţi face, fiindcă mai sunt doar două săptămâni până la alegeri?
Vasile Blaga: [înceapă să răspundă fără a nega prima propoziţie] Două săptămâni foarte importante, în care vom populariza mai mult sigla, programul nostru de guvernare, oferta şi cred că în cele din urmă lucrurile se vor rezolva [confirmă existenţa problemei].
Există două modalităţi de a citi frazele de mai sus, iar aceste modalităţi se exclud reciproc:
1. În sondajele pe care le comandă, PDL monitorizează în mod separat intenţia de vot pentru ARD şi respectiv pentru PDL, FC, NR, etc. Astfel, în acelaşi sondaj, există două întrebări identice care se referă la intenţia de vot dar care au liste diferite de răspunsuri (într-un caz ARD, USL, UDMR, etc., în celălalt PDL, FC, NR, PNŢ, USL, UDMR; acest lucru s-a făcut sub o formă diferită în august).
Dacă în acest caz scorul PDL > scorul ARD, identitatea ARD este insuficient cunoscută, unii votanţi PDL nefiind foarte informaţi cu privire la existenţa ARD. Cel mai probabil vorbim despre susţinători PDL din mediul rural.
Ce aflăm în plus faţă de ce ştiam înainte de interviu? Având în vedere sondajele utilizate de PDL/V.Blaga, scorul ARD despre care face vorbire preşedintele PDL este cel cunoscut de pe baza sondajelor CSOP: 24% (dacă luăm în calcul afirmaţiile lui A.Videanu, 25%). PDL în acest caz ar avea 26-27% din voturi dacă ar candida singur.
Edit: conform gandul.info, aşa stau lucrurile.
2. "Scorul PDL" de care fac vorbire cei doi nu este scorul din sondaje, pentru că în acestea se măsoară exclusiv scorul ARD. "Scorul PDL" este performanţa PDL de la votul politic de la alegerile locale (duce în această direcţie referirea la "multe locuri din ţară"). Situaţia şi discuţia sunt complicate imens de faptul că în aproape jumătate din judeţe PDL nu a candidat sub nume propriu ci sub forma unor alianţe cu UNPR, PNŢCD şi alte organizaţii relativ mici. Ignorăm acest lucru? PDL a primit 24,7% din voturi. Încercăm să estimăm efectul acestor alianţe (ceea ce PDL nu cred că face)? PDL a primit de fapt 23,1% din voturi.
Dacă acesta este sensul în care "scorul PDL" > "scorul ARD", atunci ARD are în sondajele de care vorbesc S.Fati şi V. Blaga 22-23% ("se află sub scorul PDL cu două puncte"). Diferenţa faţă de scorul de la locale nu este semnificativă din punct de vedere statistic - ba chiar nu există, odată ce luăm în calcul efectul alianţelor.
De asemenea, discuţia pierde din relevanţă întrucât procentele sunt calculate prin referinţă la totaluri diferite (câţi au venit la vot la locale vs. câţi spun în sondaje că ar veni la vot la parlamentare).
vineri, 23 noiembrie 2012
Despre "Antena 3" - constatare sociologică
Antena 3 este un motiv comod pentru a scuza previzibila înfrângere a ARD de la alegerile care vin. Dar nu e un motiv potrivit.
În luna august cea mai vizionată emisiune de la Antena 3 a avut în medie 534 de mii de telespectatori (sursa). Nu este vorba de aceiaşi 534 de mii de fiecare dată. Mai există şi alte emisiuni, cinci la număr, care au peste 300 de mii de telespectatori. Este greu de crezut că fiecare din aceste emisiuni are un public aparte. Cel mai probabil vorbim de maxim 4 milioane de telespectatori care urmăresc măcar una dintre aceste emisiuni.
În fapt, numărul total este mai mic: publicul este fidel postului, mulţi dintre telespectatorii Antenei 3 urmărind multe emisiuni "la pachet", una după alta. Iar o mare parte din acest public constă tocmai din... fani ARD, care vor să se ţină la curent cu ce zic oponenţii. Dar hai să ignorăm aceste două elemente.
Antena 3 are, să zicem, patru milioane de telespectatori. Votanţi USL sau anti-PDL la care ARD nu a avut şi nu va avea niciodată acces.
Maxim trei milioane de persoane votează ARD.
Patru plus trei egal şapte.
Dar în România nu sunt şapte milioane de persoane cu drept de vot. În ţară se află aproximativ 16 milioane de adulţi cu drept de vot. Dacă scădem patru milioane de telespectatori Antena 3 şi trei milioane de votanţi ARD, rămânem cu nouă milioane de persoane care îndeplinesc simultan următoarele criterii:
1. Nu se uită la Antena 3.
2. Nu votează ARD.
Nouă milioane de persoane.
De trei ori mai mult decât electoratul maxim al ARD.
De cel puţin două ori mai mult decât publicul maximal al Antenei 3.
joi, 22 noiembrie 2012
Sondaj Avangarde: votanţii ARD încep să ezite?
Schimb de replici din serialul "The Wire":
(El se uită la un meci la televizor. Ea trece pe lângă el).
Ea: Cine câştigă?
El: Nimeni nu câştigă. Una dintre echipe pierde mai încet.
Cel mai recent sondaj naţional (11-19 noiembrie), realizat de către Avangarde faţă-în-faţă la domiciliul respondenţilor, o metodă preferabilă sondajelor telefonice. Marjă de eroare 3,3%.
Îl voi compara întâi cu precedentul sondaj Avangarde:
Octombrie: USL 60% - ARD 19% - PPDD 11%
Noiembrie: USL 62% - ARD 15% - PPDD 14%
Evidenţă: situaţia ARD s-a înrăutăţit.
Întrebare: Să fi luat PPDD votanţi de la ARD?
Răspuns: ... nu.
Ca să aflăm ce s-a întâmplat de fapt, trebuie să mergem pe alt drum:
Câţi oameni zic că vin la vot?
Octombrie: 69% (11 milioane)
Noiembrie: 55% (8,8 milioane)
Boom! Explozie! Exact ca în 2008, numărul celor care vor să vină la vot scade dramatic odată cu apropierea scrutinului. Şi ne apropiem de o prezenţă mai realistă (n-am mai avut 11 milioane de votanţi la parlamentare de prin 2000).
Cine să fie cei 14% care s-au lăsat de votat?
Procente din populaţia totală aflată în ţară care votează pentru un competitor politic sau altul:
USL: octombrie 41%, noiembrie 34% (minus 7%)
ARD: octombrie 13%, noiembrie 8% (minus 5%)
PPDD: octombrie 7,6%, noiembrie 7,7% (stabil).
Alţii: octombrie 7%, noiembrie 5% (minus 2%)
Potrivit Avangarde, USL şi-a pierdut cam o cincime din electorat. În sondajul din octombrie al Avangarde, vedeam un electorat pro-USL mai numeros decât în toate celelalte sondaje din ultimele luni (41% din cei aflaţi în ţară). O cădere e normală.
Fenomenul interesant este cel legat de ARD, care potrivit Avangarde şi-a îndepărtat cel puţin temporar o treime din electorat. Observaţiile lui Dragoş-Paul Aligică vin la momentul potrivit. Declaraţiile lui Blaga privind o alianţă cu PNL au reuşit să realizeze ceea ce părea imposibil: să enerveze şi să demobilizeze cel mai disciplinat electorat din România.
Factori care temperează situaţia:
1. Marja de eroare. Nu există garanţii privind amploarea fenomenului.
2. Emoţia. Nu mă aştept ca situaţia să se cronicizeze - mulţi oameni care acum declară că nu ar mai vota ARD vor veni totuşi la vot... pentru a vota anti-USL.
3. Insolitul. Dacă vorbim despre electoratul unui partid în termeni de procente din populaţia totală aflată în ţară, sondajul Avangarde dă cel mai prost scor pentru ARD de la referendum încoace prin comparaţie cu 14 (!) alte sondaje care au fost făcute publice. Nu o diferenţă semnificativă, dar cel mai prost scor. Şi asta după un trend pozitiv în octombrie. În alte cuvinte, este posibil să vorbim de un sondaj-excepţie ("outlier").
(El se uită la un meci la televizor. Ea trece pe lângă el).
Ea: Cine câştigă?
El: Nimeni nu câştigă. Una dintre echipe pierde mai încet.
Cel mai recent sondaj naţional (11-19 noiembrie), realizat de către Avangarde faţă-în-faţă la domiciliul respondenţilor, o metodă preferabilă sondajelor telefonice. Marjă de eroare 3,3%.
Îl voi compara întâi cu precedentul sondaj Avangarde:
Octombrie: USL 60% - ARD 19% - PPDD 11%
Noiembrie: USL 62% - ARD 15% - PPDD 14%
Evidenţă: situaţia ARD s-a înrăutăţit.
Întrebare: Să fi luat PPDD votanţi de la ARD?
Răspuns: ... nu.
Ca să aflăm ce s-a întâmplat de fapt, trebuie să mergem pe alt drum:
Câţi oameni zic că vin la vot?
Octombrie: 69% (11 milioane)
Noiembrie: 55% (8,8 milioane)
Boom! Explozie! Exact ca în 2008, numărul celor care vor să vină la vot scade dramatic odată cu apropierea scrutinului. Şi ne apropiem de o prezenţă mai realistă (n-am mai avut 11 milioane de votanţi la parlamentare de prin 2000).
Cine să fie cei 14% care s-au lăsat de votat?
Procente din populaţia totală aflată în ţară care votează pentru un competitor politic sau altul:
USL: octombrie 41%, noiembrie 34% (minus 7%)
ARD: octombrie 13%, noiembrie 8% (minus 5%)
PPDD: octombrie 7,6%, noiembrie 7,7% (stabil).
Alţii: octombrie 7%, noiembrie 5% (minus 2%)
Potrivit Avangarde, USL şi-a pierdut cam o cincime din electorat. În sondajul din octombrie al Avangarde, vedeam un electorat pro-USL mai numeros decât în toate celelalte sondaje din ultimele luni (41% din cei aflaţi în ţară). O cădere e normală.
Fenomenul interesant este cel legat de ARD, care potrivit Avangarde şi-a îndepărtat cel puţin temporar o treime din electorat. Observaţiile lui Dragoş-Paul Aligică vin la momentul potrivit. Declaraţiile lui Blaga privind o alianţă cu PNL au reuşit să realizeze ceea ce părea imposibil: să enerveze şi să demobilizeze cel mai disciplinat electorat din România.
Factori care temperează situaţia:
1. Marja de eroare. Nu există garanţii privind amploarea fenomenului.
2. Emoţia. Nu mă aştept ca situaţia să se cronicizeze - mulţi oameni care acum declară că nu ar mai vota ARD vor veni totuşi la vot... pentru a vota anti-USL.
3. Insolitul. Dacă vorbim despre electoratul unui partid în termeni de procente din populaţia totală aflată în ţară, sondajul Avangarde dă cel mai prost scor pentru ARD de la referendum încoace prin comparaţie cu 14 (!) alte sondaje care au fost făcute publice. Nu o diferenţă semnificativă, dar cel mai prost scor. Şi asta după un trend pozitiv în octombrie. În alte cuvinte, este posibil să vorbim de un sondaj-excepţie ("outlier").
miercuri, 21 noiembrie 2012
1,4% în doi ani şi jumătate
Mai 2010. La câteva zile după discursul prezidenţial privind tăierile de pensii şi de salarii din sistemul bugetar, sondaj CCSB. Una dintre întrebări: "Ce părere aveţi despre măsurile anunţate de preşedintele Traian Băsescu?". 11% dintre respondenţi aveau o părere bună / erau de acord.
Să reţinem acest 11% din cei aflaţi în ţară, un procent confirmat de altfel şi la alegerile locale la votul politic pentru PDL (consilii judeţene), şi să ne uităm acum la tabelul de mai jos, care face referire la sondaje din ultimele luni:
Medie aritmetică: 10,9.
Medie ponderată pe numere întregi rotunjite: 8*1 + 9*1 + 10*2 + 11*1 + 12*1 + 13*3 = 99 / 9 =... 11.
Sondaje sub 11%: patru.
Sondaje peste 11%: cinci.
Media aritmetică a ultimelor trei sondaje (sunt de la institute diferite): 12,4.
Trend: Oscilant conform CCSB (11,6 - 9,8 - 11,4).
Pozitiv conform CSOP (8,4 - 8,7 - 10 - 12,7). Impactul este atenuat în prezentarea rezultatelor sondajelor de faptul că USL a câştigat de asemenea susţinători în ultimele săptămâni - în principal datorită apropierii alegerilor, element care măreşte interesul faţă de politică.
Din mai 2010 şi până acum, PDL şi-a schimbat numele, culoarea şi echipa de conducere, a plecat în opoziţie, a captat două forţe politice care încercau să fie alternative la PDL (NR şi ICCD/FC), a adus trei comunicatori din afara partidului (Ungureanu - Neamţu - Pavelescu), a renunţat să mai susţină în campanie reformele propuse de preşedinte în perioada 2010-2012 şi a beneficiat şi de un referendum care a mobilizat psihologic toţi susţinătorii lui Traian Băsescu...
... aproape degeaba. Dacă ignorăm total conceptul de marjă de eroare şi ne concentrăm numai pe sondajele cele mai recente, PDL a reuşit să atragă în plus faţă de cei care susţineau tăierile 1,4% din românii aflaţi în ţară. Eforturile din paragraful anterior par a fi disproporţionate faţă de rezultat.
Să reţinem acest 11% din cei aflaţi în ţară, un procent confirmat de altfel şi la alegerile locale la votul politic pentru PDL (consilii judeţene), şi să ne uităm acum la tabelul de mai jos, care face referire la sondaje din ultimele luni:
Medie aritmetică: 10,9.
Medie ponderată pe numere întregi rotunjite: 8*1 + 9*1 + 10*2 + 11*1 + 12*1 + 13*3 = 99 / 9 =... 11.
Sondaje sub 11%: patru.
Sondaje peste 11%: cinci.
Media aritmetică a ultimelor trei sondaje (sunt de la institute diferite): 12,4.
Trend: Oscilant conform CCSB (11,6 - 9,8 - 11,4).
Pozitiv conform CSOP (8,4 - 8,7 - 10 - 12,7). Impactul este atenuat în prezentarea rezultatelor sondajelor de faptul că USL a câştigat de asemenea susţinători în ultimele săptămâni - în principal datorită apropierii alegerilor, element care măreşte interesul faţă de politică.
Din mai 2010 şi până acum, PDL şi-a schimbat numele, culoarea şi echipa de conducere, a plecat în opoziţie, a captat două forţe politice care încercau să fie alternative la PDL (NR şi ICCD/FC), a adus trei comunicatori din afara partidului (Ungureanu - Neamţu - Pavelescu), a renunţat să mai susţină în campanie reformele propuse de preşedinte în perioada 2010-2012 şi a beneficiat şi de un referendum care a mobilizat psihologic toţi susţinătorii lui Traian Băsescu...
... aproape degeaba. Dacă ignorăm total conceptul de marjă de eroare şi ne concentrăm numai pe sondajele cele mai recente, PDL a reuşit să atragă în plus faţă de cei care susţineau tăierile 1,4% din românii aflaţi în ţară. Eforturile din paragraful anterior par a fi disproporţionate faţă de rezultat.
marți, 20 noiembrie 2012
Emoţii şi nu prea pentru câţiva lideri ARD. Situaţia "trend-ului USL" se complică :)
Sondaje CSCI, efectuat între 9 şi 12 noiembrie, apărute pe surse în presă. Prezint scorurile fără a face comentarii, vom vedea la momentul votului ce şi cum:
Colegiul Elenei Udrea: Elena Udrea 34%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui MRU: MRU 29%, oponentul de la USL 50%.
Colegiul lui V. Blaga: Vasile Blaga 35%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui Cezar Preda: Cezar Preda 31%, oponentul de la USL 54%.
Colegiul Robertei Anastase: Roberta Anastase 30%, oponentul de la USL 52%.
Reamintesc că, chiar în cazul aceste rezultate se vor verifica la vot, liderii ARD menţionaţi mai sus încă au şansa să intre în Parlament. Ei ar obţine unul dintre mandatele la care ARD are dreptul în judeţul respectiv datorită faptului că au fost plasaţi în colegii superioare ca număr de votanţi celorlalte colegii din judeţ. Iar când se determină care candidat/candidaţi ARD dintr-un judeţ intră în parlament, departajarea între candidaţii ARD din judeţ se face pe baza numărului de voturi primite...
În completarea postării de ieri: conform lui Adriean Videanu, USL are 46%, ARD 25%. Poate că vom vedea şi o prezentare detaliată a sondajului, poate că nu. Dar merită menţionat oricum.
Tot în completarea postării de ieri: în februarie 2012 apare un sondaj CSOP (efectuat între 16-17 februarie, USL: 47% din voturi), dar în martie 2012 apare un alt sondaj CSOP efectuat ... tot în februarie (dar între 11 şi 19 februarie), şi cu alte rezultate (USL 48% din voturi). Numai unul dintre ele a fost inclus în retrospectiva CSOP din martie 2012 cu privire la sondajele efectuate în lunile anterioare (aici, pagina 11). Nu este vorba de sondajul în care USL stă mai prost. Iar tabelul de ieri a fost efectuat pe baza acestor retrospective, pe care CCSB le prezintă din când în când.
Concret: sunt luni când CSOP realizează mai multe sondaje. Pe baza unor criterii pe care nu le cunosc, probabil legate de utilizarea aceleiaşi metodologii, numai unele din sondajele CSOP sunt considerate de către CSOP însuşi drept "reprezentative" pentru luna respectivă şi încluse în retrospective precum cea de mai sus. Pe acestea le-am luat în calcul în alcătuirea postării de ieri.
Colegiul Elenei Udrea: Elena Udrea 34%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui MRU: MRU 29%, oponentul de la USL 50%.
Colegiul lui V. Blaga: Vasile Blaga 35%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui Cezar Preda: Cezar Preda 31%, oponentul de la USL 54%.
Colegiul Robertei Anastase: Roberta Anastase 30%, oponentul de la USL 52%.
Reamintesc că, chiar în cazul aceste rezultate se vor verifica la vot, liderii ARD menţionaţi mai sus încă au şansa să intre în Parlament. Ei ar obţine unul dintre mandatele la care ARD are dreptul în judeţul respectiv datorită faptului că au fost plasaţi în colegii superioare ca număr de votanţi celorlalte colegii din judeţ. Iar când se determină care candidat/candidaţi ARD dintr-un judeţ intră în parlament, departajarea între candidaţii ARD din judeţ se face pe baza numărului de voturi primite...
În completarea postării de ieri: conform lui Adriean Videanu, USL are 46%, ARD 25%. Poate că vom vedea şi o prezentare detaliată a sondajului, poate că nu. Dar merită menţionat oricum.
Tot în completarea postării de ieri: în februarie 2012 apare un sondaj CSOP (efectuat între 16-17 februarie, USL: 47% din voturi), dar în martie 2012 apare un alt sondaj CSOP efectuat ... tot în februarie (dar între 11 şi 19 februarie), şi cu alte rezultate (USL 48% din voturi). Numai unul dintre ele a fost inclus în retrospectiva CSOP din martie 2012 cu privire la sondajele efectuate în lunile anterioare (aici, pagina 11). Nu este vorba de sondajul în care USL stă mai prost. Iar tabelul de ieri a fost efectuat pe baza acestor retrospective, pe care CCSB le prezintă din când în când.
Concret: sunt luni când CSOP realizează mai multe sondaje. Pe baza unor criterii pe care nu le cunosc, probabil legate de utilizarea aceleiaşi metodologii, numai unele din sondajele CSOP sunt considerate de către CSOP însuşi drept "reprezentative" pentru luna respectivă şi încluse în retrospective precum cea de mai sus. Pe acestea le-am luat în calcul în alcătuirea postării de ieri.
luni, 19 noiembrie 2012
Trendul descendent al USL...?
Important: de la data postării câteva lucruri s-au schimbat. O parte din concluziile de mai jos nu mai sunt valide sau sunt discutabile. Detalii aici.
Pe scurt:
1. Conform sondajelor CSOP, institutul de sondare a opiniei publice care dă cele mai slabe scoruri pentru USL, Uniunea Social-Liberală este în acest moment aproape de maximul său istoric ca susţinere în rândul populaţiei decise să vină la vot.
2. Tot conform sondajelor CSOP, în ultimele două luni, micuţul trend anti-USL datorat referendumului şi formării ICCD s-a stabilizat, situaţia fiind perfect statică.
Detaliat:
De la referendum şi până acum CSOP a realizat mai multe sondaje care au fost făcute publice. Iată scorurile USL, exprimate ca procente din totalul populaţiei aflate în ţară:
10-13 august: 23,5 / 24,5 (în funcţie de menţionarea în sondaj a ICCD+NR)
mijloc august: 20
7-10 septembrie: 23
28 sept. - 3 octombrie: 18,2
5-8 octombrie: 19,7
2-5 noiembrie: 25,4
Acestea sunt scorurile care contează cu adevărat. Ele arată în ce măsură votanţi vin sau pleacă de lângă USL şi pot fi cuantificate teoretic în voturi (ex. 25% = aproximativ un sfert din românii cu drept de vot aflaţi în ţară = 4 milioane de voturi).
Vedem un scor USL care variază intens - în principal datorită limitărilor sondajului ca unealtă de investigaţie statistică. Dacă citim cifrele cu lupa şi încercăm să găsim semnificaţie în orice detaliu vedem că USL este pe un trend ... ascendent, înregistrând cel mai scăzut nivel de la referendum încoace la sfârşitul lui septembrie (18%) şi cel mai înalt acum (25%).
Dar am mers mai departe. Am analizat sondajele CSOP de dinainte de referendum - toate sondajele CSOP de când există USL care măsoară intenţia de vot a oamenilor cu probabilitate mare de a veni la scrutin. Rezultatul este uluitor.
Dacă folosim exclusiv datele din sondajele CSOP şi votul de la alegerile locale, doar de două ori în ultimii ani a avut USL susţinerea a mai mulţi români decât acum: într-un sondaj din iunie 2012 şi ... la vot, anume la votul politic - pentru consilieri judeţeni - de la alegerile locale.
Până aici am văzut jumătate de poveste.
Scorul unei forţe politice nu depinde însă doar de câţi oameni votează pentru ea, ci şi de câţi oameni votează pentru ceilalţi. Degeaba vin 500 de mii de oameni alături de mine dacă tu ai atras în acelaşi interval de timp două milioane.
Iată deci scorurile USL şi ARD exprimate ca procente din totalul celor care intenţionează să vină la vot, tot conform sondajelor CSOP de după referendum:
10-13 august: 50 la 22 (ARD nu există încă, vorbim doar de PDL)
mijloc august: 50 la 21
7-10 septembrie: 49 la 24
20-23 septembrie: 48 la 24
28 sept. - 3 octombrie: 48 la 23
5-8 octombrie: 48 la 24
2-5 noiembrie: 48 la 24
Să ne uităm la primul şi la ultimul rând. Tehnic vorbind, o diferenţă de 2% este mai mică decât marja de eroare şi nu ar trebui să fie semnificativă. Dar hai să ne închipuim că este relevantă. Chiar şi aşa, de la începutul lui septembrie şi până acum situaţia nu s-a schimbat deloc. Ce trend descendent avea USL sau ce trend ascendent avea ARD au dispărut.
Repet că în tot acest articol am folosit exclusiv datele CSOP. Dacă eşti fan ARD, sondaje mai optimiste nu există, indiferent de criteriul folosit (% din populaţia aflată în ţară care votează USL, scorul USL sau scorul ARD).
Pe scurt:
1. Conform sondajelor CSOP, institutul de sondare a opiniei publice care dă cele mai slabe scoruri pentru USL, Uniunea Social-Liberală este în acest moment aproape de maximul său istoric ca susţinere în rândul populaţiei decise să vină la vot.
2. Tot conform sondajelor CSOP, în ultimele două luni, micuţul trend anti-USL datorat referendumului şi formării ICCD s-a stabilizat, situaţia fiind perfect statică.
Detaliat:
De la referendum şi până acum CSOP a realizat mai multe sondaje care au fost făcute publice. Iată scorurile USL, exprimate ca procente din totalul populaţiei aflate în ţară:
10-13 august: 23,5 / 24,5 (în funcţie de menţionarea în sondaj a ICCD+NR)
mijloc august: 20
7-10 septembrie: 23
28 sept. - 3 octombrie: 18,2
5-8 octombrie: 19,7
2-5 noiembrie: 25,4
Acestea sunt scorurile care contează cu adevărat. Ele arată în ce măsură votanţi vin sau pleacă de lângă USL şi pot fi cuantificate teoretic în voturi (ex. 25% = aproximativ un sfert din românii cu drept de vot aflaţi în ţară = 4 milioane de voturi).
Vedem un scor USL care variază intens - în principal datorită limitărilor sondajului ca unealtă de investigaţie statistică. Dacă citim cifrele cu lupa şi încercăm să găsim semnificaţie în orice detaliu vedem că USL este pe un trend ... ascendent, înregistrând cel mai scăzut nivel de la referendum încoace la sfârşitul lui septembrie (18%) şi cel mai înalt acum (25%).
Dar am mers mai departe. Am analizat sondajele CSOP de dinainte de referendum - toate sondajele CSOP de când există USL care măsoară intenţia de vot a oamenilor cu probabilitate mare de a veni la scrutin. Rezultatul este uluitor.
Dacă folosim exclusiv datele din sondajele CSOP şi votul de la alegerile locale, doar de două ori în ultimii ani a avut USL susţinerea a mai mulţi români decât acum: într-un sondaj din iunie 2012 şi ... la vot, anume la votul politic - pentru consilieri judeţeni - de la alegerile locale.
Până aici am văzut jumătate de poveste.
Scorul unei forţe politice nu depinde însă doar de câţi oameni votează pentru ea, ci şi de câţi oameni votează pentru ceilalţi. Degeaba vin 500 de mii de oameni alături de mine dacă tu ai atras în acelaşi interval de timp două milioane.
Iată deci scorurile USL şi ARD exprimate ca procente din totalul celor care intenţionează să vină la vot, tot conform sondajelor CSOP de după referendum:
10-13 august: 50 la 22 (ARD nu există încă, vorbim doar de PDL)
mijloc august: 50 la 21
7-10 septembrie: 49 la 24
20-23 septembrie: 48 la 24
28 sept. - 3 octombrie: 48 la 23
5-8 octombrie: 48 la 24
2-5 noiembrie: 48 la 24
Să ne uităm la primul şi la ultimul rând. Tehnic vorbind, o diferenţă de 2% este mai mică decât marja de eroare şi nu ar trebui să fie semnificativă. Dar hai să ne închipuim că este relevantă. Chiar şi aşa, de la începutul lui septembrie şi până acum situaţia nu s-a schimbat deloc. Ce trend descendent avea USL sau ce trend ascendent avea ARD au dispărut.
Repet că în tot acest articol am folosit exclusiv datele CSOP. Dacă eşti fan ARD, sondaje mai optimiste nu există, indiferent de criteriul folosit (% din populaţia aflată în ţară care votează USL, scorul USL sau scorul ARD).
joi, 15 noiembrie 2012
25 de predicţii despre alegerile parlamentare
La cât de fistichie şi plină de neprevăzut este politica românească, aş fi mulţumit cu o rată de succes de 84% (21 de predicţii corecte). Mai interesant va fi de văzut de ce o predicţie s-a dovedit a fi incorectă.
Ziua alegerilor
1. La vot vor veni mai puţin de 8 milioane de persoane. În alte cuvinte, prezenţa va fi mai mică de 44% (din alegătorii înscrişi pe liste).
2. În diasporă vor vota mai puţin de 99 de mii de persoane.
3. Exit-pollurile vor supraestima diferenţa dintre ARD şi PPDD cu cel puţin 1,5% din totalul voturilor.
Exemplu:
Rezultatul mediu al exit-poll-urilor: ARD 22%, PPDD 12%. Diferenţă: 10%.
După numărarea voturilor la nivel naţional se va constata că diferenţa de fapt este de 8,5% sau mai puţin.
... de vină nu vor fi institutele care vor efectua exit-poll-uri, ci anumiţi respondenţi.
4. În strânsa bătălie dintre rural şi urban pentru care mediu de rezidenţă va avea prezenţa mai mică, urbanul va câştiga.
5. Prezenţa la vot în Bucureşti va fi sub nivelul de 42% din totalul celor de pe liste (repere: prezenţă la locale 44%, prezenţă la referendum 40%).
Rezultatele - perspectiva macro
6. USL va obţine peste 50% din mandate.
7. USL va obţine mai puţin de 66% din mandate. În alte cuvinte, USL va fi în poziţia de a putea modifica constituţia doar cu ajutorul unui alt grup parlamentar.
8. Ponderea ARD în parlament va fi cu cel puţin 1,5% mai mică decât scorul obţinut. De exemplu, dacă ARD obţine 24% din voturi va avea 22,5% din mandate sau mai puţin.
9. ARD va obţine cel puţin 1,6 milioane voturi.
10. UDMR va intra în parlament.
Rezultatele - perspectiva micro
11. În cel puţin 5 judeţe USL va câştiga toate colegiile cu 50%+1 din voturi.
12. În cel mult 15 colegii ARD va obţine peste 50% din voturi.
13. Gigi Becali va obţine mai puţin de 50% din voturi în colegiul său şi nu va intra în parlament.
14. Victor Ponta va obţine mai mult de 57,5% din voturi în colegiul în care candidează. Dan Diaconescu nu va intra în parlament. Precizare: principala modalitate ar fi redistribuirea naţională, dar mă îndoiesc că va prinde "lozul câştigător".
15. În competiţia din colegiul senatorial 8 din Bucureşti, Iulian Crăciun va obţine mai puţine voturi decât Dan Voiculescu.
Parlamentul
16. Vom avea cel puţin 525 de parlamentari.
17. PNL va avea mai mulţi parlamentari decât în 2008, atunci când 93 de liberali au intrat în parlament. Fraza anterioară nu include parlamentarii PC şi nu se referă la ei.
18. PNL va avea cel puţin 10 parlamentari mai mult decât PDL.
19. PSD va avea cel puţin 150 de parlamentari.
20. Partidul Forţa Civică va avea cel puţin 7 parlamentari şi cel mult 13.
Picanterii
21. Vor fi cel puţin 15 colegii din care vor intra în parlament trei candidaţi (legea electorală permite acest lucru).
22. În seara alegerilor, indiferent de rezultatul propriu sau de rezultatul competitorilor politici, niciun partid nu va admite înfrângerea.
23. Mihail Neamţu şi Remus Cernea vor fi colegi de parlament.
24. În parlament vor fi cel puţin de două ori mai multe partide decât competitori electorali care au trecut pragul.
Explicaţie: Partide = PSD, PNL, PDL, Partidul Forţa Civică, PPDD, UNPR, etc.
Competitori electorali = ARD, USL, PPDD, etc.
25. Traian Băsescu nu îl va nominaliza pe Victor Ponta drept candidat pentru ocuparea funcţiei de premier.
Ziua alegerilor
1. La vot vor veni mai puţin de 8 milioane de persoane. În alte cuvinte, prezenţa va fi mai mică de 44% (din alegătorii înscrişi pe liste).
2. În diasporă vor vota mai puţin de 99 de mii de persoane.
3. Exit-pollurile vor supraestima diferenţa dintre ARD şi PPDD cu cel puţin 1,5% din totalul voturilor.
Exemplu:
Rezultatul mediu al exit-poll-urilor: ARD 22%, PPDD 12%. Diferenţă: 10%.
După numărarea voturilor la nivel naţional se va constata că diferenţa de fapt este de 8,5% sau mai puţin.
... de vină nu vor fi institutele care vor efectua exit-poll-uri, ci anumiţi respondenţi.
4. În strânsa bătălie dintre rural şi urban pentru care mediu de rezidenţă va avea prezenţa mai mică, urbanul va câştiga.
5. Prezenţa la vot în Bucureşti va fi sub nivelul de 42% din totalul celor de pe liste (repere: prezenţă la locale 44%, prezenţă la referendum 40%).
Rezultatele - perspectiva macro
6. USL va obţine peste 50% din mandate.
7. USL va obţine mai puţin de 66% din mandate. În alte cuvinte, USL va fi în poziţia de a putea modifica constituţia doar cu ajutorul unui alt grup parlamentar.
8. Ponderea ARD în parlament va fi cu cel puţin 1,5% mai mică decât scorul obţinut. De exemplu, dacă ARD obţine 24% din voturi va avea 22,5% din mandate sau mai puţin.
9. ARD va obţine cel puţin 1,6 milioane voturi.
10. UDMR va intra în parlament.
Rezultatele - perspectiva micro
11. În cel puţin 5 judeţe USL va câştiga toate colegiile cu 50%+1 din voturi.
12. În cel mult 15 colegii ARD va obţine peste 50% din voturi.
13. Gigi Becali va obţine mai puţin de 50% din voturi în colegiul său şi nu va intra în parlament.
14. Victor Ponta va obţine mai mult de 57,5% din voturi în colegiul în care candidează. Dan Diaconescu nu va intra în parlament. Precizare: principala modalitate ar fi redistribuirea naţională, dar mă îndoiesc că va prinde "lozul câştigător".
15. În competiţia din colegiul senatorial 8 din Bucureşti, Iulian Crăciun va obţine mai puţine voturi decât Dan Voiculescu.
Parlamentul
16. Vom avea cel puţin 525 de parlamentari.
17. PNL va avea mai mulţi parlamentari decât în 2008, atunci când 93 de liberali au intrat în parlament. Fraza anterioară nu include parlamentarii PC şi nu se referă la ei.
18. PNL va avea cel puţin 10 parlamentari mai mult decât PDL.
19. PSD va avea cel puţin 150 de parlamentari.
20. Partidul Forţa Civică va avea cel puţin 7 parlamentari şi cel mult 13.
Picanterii
21. Vor fi cel puţin 15 colegii din care vor intra în parlament trei candidaţi (legea electorală permite acest lucru).
22. În seara alegerilor, indiferent de rezultatul propriu sau de rezultatul competitorilor politici, niciun partid nu va admite înfrângerea.
23. Mihail Neamţu şi Remus Cernea vor fi colegi de parlament.
24. În parlament vor fi cel puţin de două ori mai multe partide decât competitori electorali care au trecut pragul.
Explicaţie: Partide = PSD, PNL, PDL, Partidul Forţa Civică, PPDD, UNPR, etc.
Competitori electorali = ARD, USL, PPDD, etc.
25. Traian Băsescu nu îl va nominaliza pe Victor Ponta drept candidat pentru ocuparea funcţiei de premier.
marți, 13 noiembrie 2012
Alegerile parlamentare: mic îndreptar geografic
Această postare este însumarea mai multor analize din ultimele două săptămâni care au luat în calcul forţa organizaţiilor locale ale USL, ARD şi PPDD.
Cele 43 de circumscripţii pot fi împărţite astfel:
Fiefuri USL (15 circumscripţii, 176 de colegii): Bucureşti, Argeş, Caraş Severin, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.
În cât mai multe din aceste judeţe USL doreşte să realizeze "chinta perfectă": toţi candidaţii câştigă cu peste 50%+1 din voturi. În majoritatea acestor judeţe USL poate de altfel să atingă acest obiectiv.
Notă specială: în Giurgiu, Caraş Severin şi Olt, PPDD are şansa de a obţine mai multe voturi decât ARD.
"USL în prim-plan" (7 circumscripţii, 72 de colegii): Bacău, Brăila, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Dolj, Maramureş.
Cel mai probabil în aceste judeţe USL va ocupa locul unu fără să câştige prea multe mandate cu 50%+1 din voturi. Evident, prioritatea organizaţiilor locale ale USL este să aducă aceste judeţe în categoria "fiefurilor". Aproape fără excepţie ARD este slab sau demoralizat în aceste zone, având totuşi capacitatea de a furniza mici surprize.
Notă specială: în Brăila şi Gorj PPDD are şansa de a obţine mai multe voturi decât ARD.
"ARD în prim-plan" (9 circumscripţii, 96 de colegii): Bistriţa, Braşov, Cluj, Dâmboviţa, Hunedoara, Mehedinţi, Prahova, Tulcea, Suceava.
Este probabil ca ARD să depăşească USL în aceste judeţe. Nu este exclus ca o mobilizare bună a USL sau, dimpotrivă, o performanţă slabă a organizaţiilor locale ARD să schimbe situaţia, aducând procente preţioase USL.
Fiefuri ARD (3 circumscripţii, 29 de colegii): Alba, Arad, Neamţ.
Judeţe în care forţa PDL este considerabilă. Majoritatea candidaţilor ARD din aceste judeţe vor avea un drum uşor spre parlament.
Notă specială: în Neamţ PPDD poate avea o performanţă electorală deosebit de bună.
"Frontul transilvănean" (6 circumscripţii, 60 de colegii): Bihor, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiş. Situaţii complicate şi interesante în toate aceste judeţe:
- În majoritatea acestora avem etnici maghiari care, votând UDMR, reduc procentele USL şi ARD.
- Democrat-liberalii au suferit surprize neplăcute în aceste judeţe la locale.
- Prezenţa la referendum a fost sub media naţională.
Este posibil ca rezultanta să fie absenteism masiv sau, dimpotrivă, o revenire a electoratului la PDL/ARD. O deplasare a acestora spre USL pare puţin probabilă, iar o creştere a PPDD aproape imposibilă.
Fiefuri UDMR (2 circumscripţii, 13 colegii): Harghita, Covasna.
Partidele non-UDMR care se adresau etnicilor maghiari au suferit o înfrângere semnificativă la locale, după cum poţi citi aici. În 2008, din aceste judeţe, două mandate au revenit ... PSD.
Diaspora (o circumscripţie, 6 colegii): Un pic peste 1% din numărul total de parlamentari. O scădere dramatică a voturilor pentru PDL în diaspora, de la 46% în urmă cu patru ani la 26% acum, ar reduce numărul de parlamentari ai PDL/ARD cu... unu.
Două observaţii generale dar foarte importante:
1. Un colegiu nu înseamnă un mandat. Dacă într-un judeţ cu 10 colegii USL câştigă în fiecare cu 51% din voturi, iar ARD obţine 40%, atunci USL obţine 10 mandate iar ARD 4. Din cele zece colegii vor proveni în total ... 14 mandate.
Mizele USL şi respectiv ARD sunt ca cele 176 respectiv 29 de colegii din fiefuri să fie "stoarse" la maxim. A obţine peste 50% nu e îndeajuns. Să reluăm exemplul de mai sus, dar să ne imaginăm că USL obţine 80% din voturi în fiecare colegiu, iar ARD 20%. Din nou USL obţine 10 mandate, dar ARD obţine doar două (20% din 10 = 2). Din judeţ provin acum 12 mandate.
... astfel:
Cazul 1: USL 51% din voturi, 71% din mandatele din judeţ (adică 10 din 14).
Cazul 2: USL 80% din voturi, 83% din mandatele din judeţ (adică 10 din 12).
Nu pare să fie o foarte mare diferenţă. O diferenţă mare la procente nu aduce o creştere gigantică în ponderea mandatelor USL din judeţ. Dar hai să ne uităm la ce s-a întâmplat cu ARD:
Cazul 1: ARD 40% din voturi, 28% din mandatele din judeţ (adică 4 din 14).
Cazul 2: ARD 20% din voturi, 16% din mandatele din judeţ (adică 2 din 12).
Ponderea mandatelor ARD (ca şi numărul lor, de altfel) s-a redus la jumătate. Principalul efect al dominaţiei cvasi-totale într-un fief nu este obţinerea de mandate adiţionale (mai mult de nr. de colegii din judeţ nu ai cum să iei) ci reducerea numărului de mandate care s-ar aloca celorlalte forţe politice. România însă este mai omogenă decât s-ar crede: USL nu va depăşi 65% din voturi în prea multe judeţe din ţară, sau poate chiar în niciunul.
2. Împărţirea circumscripţiilor conform listei de mai sus nu este o garanţie sau o predicţie cu privire la rezultatele alegerilor. Şarmul scrutinului constă tocmai în neprevăzut. Înainte de alegerile locale, prognozele interne ale USL ... supraestimau forţa PDL. În mod asemănător, PDL considera pierdută bătălia pentru preşedinţia CJ Arad ... pe care ulterior a câştigat-o. Nu este exclus ca faţă de împărţirea de mai sus să avem modificări neprevăzute - judeţe care "sar" dintr-o listă în alta. Campania electorală a tuturor competitorilor pe asta se şi bazează.
Cele 43 de circumscripţii pot fi împărţite astfel:
Fiefuri USL (15 circumscripţii, 176 de colegii): Bucureşti, Argeş, Caraş Severin, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.
În cât mai multe din aceste judeţe USL doreşte să realizeze "chinta perfectă": toţi candidaţii câştigă cu peste 50%+1 din voturi. În majoritatea acestor judeţe USL poate de altfel să atingă acest obiectiv.
Notă specială: în Giurgiu, Caraş Severin şi Olt, PPDD are şansa de a obţine mai multe voturi decât ARD.
"USL în prim-plan" (7 circumscripţii, 72 de colegii): Bacău, Brăila, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Dolj, Maramureş.
Cel mai probabil în aceste judeţe USL va ocupa locul unu fără să câştige prea multe mandate cu 50%+1 din voturi. Evident, prioritatea organizaţiilor locale ale USL este să aducă aceste judeţe în categoria "fiefurilor". Aproape fără excepţie ARD este slab sau demoralizat în aceste zone, având totuşi capacitatea de a furniza mici surprize.
Notă specială: în Brăila şi Gorj PPDD are şansa de a obţine mai multe voturi decât ARD.
"ARD în prim-plan" (9 circumscripţii, 96 de colegii): Bistriţa, Braşov, Cluj, Dâmboviţa, Hunedoara, Mehedinţi, Prahova, Tulcea, Suceava.
Este probabil ca ARD să depăşească USL în aceste judeţe. Nu este exclus ca o mobilizare bună a USL sau, dimpotrivă, o performanţă slabă a organizaţiilor locale ARD să schimbe situaţia, aducând procente preţioase USL.
Fiefuri ARD (3 circumscripţii, 29 de colegii): Alba, Arad, Neamţ.
Judeţe în care forţa PDL este considerabilă. Majoritatea candidaţilor ARD din aceste judeţe vor avea un drum uşor spre parlament.
Notă specială: în Neamţ PPDD poate avea o performanţă electorală deosebit de bună.
"Frontul transilvănean" (6 circumscripţii, 60 de colegii): Bihor, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiş. Situaţii complicate şi interesante în toate aceste judeţe:
- În majoritatea acestora avem etnici maghiari care, votând UDMR, reduc procentele USL şi ARD.
- Democrat-liberalii au suferit surprize neplăcute în aceste judeţe la locale.
- Prezenţa la referendum a fost sub media naţională.
Este posibil ca rezultanta să fie absenteism masiv sau, dimpotrivă, o revenire a electoratului la PDL/ARD. O deplasare a acestora spre USL pare puţin probabilă, iar o creştere a PPDD aproape imposibilă.
Fiefuri UDMR (2 circumscripţii, 13 colegii): Harghita, Covasna.
Partidele non-UDMR care se adresau etnicilor maghiari au suferit o înfrângere semnificativă la locale, după cum poţi citi aici. În 2008, din aceste judeţe, două mandate au revenit ... PSD.
Diaspora (o circumscripţie, 6 colegii): Un pic peste 1% din numărul total de parlamentari. O scădere dramatică a voturilor pentru PDL în diaspora, de la 46% în urmă cu patru ani la 26% acum, ar reduce numărul de parlamentari ai PDL/ARD cu... unu.
Două observaţii generale dar foarte importante:
1. Un colegiu nu înseamnă un mandat. Dacă într-un judeţ cu 10 colegii USL câştigă în fiecare cu 51% din voturi, iar ARD obţine 40%, atunci USL obţine 10 mandate iar ARD 4. Din cele zece colegii vor proveni în total ... 14 mandate.
Mizele USL şi respectiv ARD sunt ca cele 176 respectiv 29 de colegii din fiefuri să fie "stoarse" la maxim. A obţine peste 50% nu e îndeajuns. Să reluăm exemplul de mai sus, dar să ne imaginăm că USL obţine 80% din voturi în fiecare colegiu, iar ARD 20%. Din nou USL obţine 10 mandate, dar ARD obţine doar două (20% din 10 = 2). Din judeţ provin acum 12 mandate.
... astfel:
Cazul 1: USL 51% din voturi, 71% din mandatele din judeţ (adică 10 din 14).
Cazul 2: USL 80% din voturi, 83% din mandatele din judeţ (adică 10 din 12).
Nu pare să fie o foarte mare diferenţă. O diferenţă mare la procente nu aduce o creştere gigantică în ponderea mandatelor USL din judeţ. Dar hai să ne uităm la ce s-a întâmplat cu ARD:
Cazul 1: ARD 40% din voturi, 28% din mandatele din judeţ (adică 4 din 14).
Cazul 2: ARD 20% din voturi, 16% din mandatele din judeţ (adică 2 din 12).
Ponderea mandatelor ARD (ca şi numărul lor, de altfel) s-a redus la jumătate. Principalul efect al dominaţiei cvasi-totale într-un fief nu este obţinerea de mandate adiţionale (mai mult de nr. de colegii din judeţ nu ai cum să iei) ci reducerea numărului de mandate care s-ar aloca celorlalte forţe politice. România însă este mai omogenă decât s-ar crede: USL nu va depăşi 65% din voturi în prea multe judeţe din ţară, sau poate chiar în niciunul.
2. Împărţirea circumscripţiilor conform listei de mai sus nu este o garanţie sau o predicţie cu privire la rezultatele alegerilor. Şarmul scrutinului constă tocmai în neprevăzut. Înainte de alegerile locale, prognozele interne ale USL ... supraestimau forţa PDL. În mod asemănător, PDL considera pierdută bătălia pentru preşedinţia CJ Arad ... pe care ulterior a câştigat-o. Nu este exclus ca faţă de împărţirea de mai sus să avem modificări neprevăzute - judeţe care "sar" dintr-o listă în alta. Campania electorală a tuturor competitorilor pe asta se şi bazează.
luni, 12 noiembrie 2012
Lămuriri in ceea ce priveste legea electorala
Să ne amintim elementele-cheie ale legii, preferabil cu o cană de cafea în faţă:
Unitatea principală a sistemului electoral este circumscripţia (judeţul, capitala sau diaspora), nu colegiul şi nu naţiunea. La nivelul fiecărei circumscripţii se stabileşte în mod separat la câte mandate are dreptul fiecare forţă politică în circumscripţia respectivă. Se folosesc două principii:
A. Dacă un candidat obţine peste 50% din voturi în colegiul său, intră în parlament.
şi
B. Numărul de mandate primit de o alianţă/un partid într-o circumscripţie este direct proporţional cu scorul în procente obţinut de acea alianţă/partid în acea circumscripţie obţinut prin raportarea la totalul voturilor acordate alianţelor/partidelor care intră în parlament. Rotunjirile se fac întotdeauna în jos. Concret, într-o circumscripţie cu 6 colegii în care PPDD ia 40% din voturi, iar 90% din voturi s-au dus către forţe politice care intră în parlament, PPDD are dreptul la ( 40% / 90% ) din 6 mandate = 44% din 6 = 2,6 mandate = 2 mandate.
Dacă A şi B intră în conflict - adică în judeţul-exemplu de mai sus, USL a câştigat 4 colegii conform principiului A., dar a obţinut doar 45% din voturile-pentru-partide-parlamentare din toată circumscripţia, meritând conform principiul B. 2 mandate din şase - numărul de mandate se suplimentează, în cazul de faţă cu doi.
Erorile de mai jos nu sunt descrise pentru a critica, ci pentru a lămuri. Conceptul care a fost scăpat din vedere este enunţat cu bold şi numerotat.
1. Dintr-un colegiu pot intra în parlament doi sau mai mulţi candidaţi, atâta timp cât cel puţin unul dintre ei a obţinut peste 50% din voturile din colegiu (condiţie necesară dar nu suficientă).
Econtext nu ia în calcul acest lucru în cea mai recentă analiză pe care a publicat-o, scriind despre cum "social-liberalii ar iesi invingatori in 229 de colegii, ceea ce ar insemna 51,4%. ARD se plaseaza pe locul doi, putand obtine 144 de colegii, care ar insemna 32,3% din locurile de deputati si senatori."
Econtext probabil că supraestima caracterul proporţional al sistemului, având în minte situaţiile din 2008 când un candidat de pe locul unu nu ajungea în parlament, iar cel de pe locul doi devenea parlamentar. Vom avea şi acum astfel de situaţii. Problema este că Econtext scapă din vedere faptul că numărul de mandate se suplimentează dacă un candidat câştigă cu peste 50%+1 din voturi. Astfel, conform exemplului de la început:
6 colegii în judeţ
Pe baza procentelor obţinute la nivel de judeţ, USL are dreptul la 3 mandate (principiul B)
... ARD şi PPDD au însumat dreptul la 3 mandate (tot principiul B)
dar... 4 colegii/mandate câştigate de USL cu peste jumătate din voturi (principiul A)
4 [USL] + 3 [ARD+PPDD] > 6 [numărul de colegii / parlamentari prognozat iniţial de lege]
Numărul de mandate se suplimentează cu 1 (rezultat final: USL 4 mandate, ARD şi PPDD împreună 3)
Din 6 colegii avem... 7 parlamentari.
2. Sistemul nu asigură în mod obligatoriu proporţionalitate între compoziţia parlamentului şi rezultatul votului, principiul A. de mai sus fiind o "primă electorală" care elimină proporţionalitatea din spatele principiului B.
Acest lucru e scăpat din vedere de Alexandru Gussi în revista 22, atunci când spune: "Sistemul de vot conceput în 2008 de PNL şi PSD, dar neschimbat apoi, împinge ARD să fie interesat în câştigarea cu peste 50% a cât mai multor colegii de către candidaţii... USL! Sigur, ideal nu cu mult peste 50%. Pentru a se ajunge la reprezentarea proporţională vor fi astfel mai mulţi parlamentari ARD, PPDD şi UDMR"
Există două moduri de a explica de ce ultima propoziţie nu e adevărată.
Simplu spus: singura mare diferenţă dintre un parlament ales pe liste într-un sistem proporţional (cum am avut până în 2008) şi sistemul actual este principiul A. Singurii care beneficiază de mandate "în plus" în urma câştigării de colegii cu peste 50% din voturi sunt cei care câştigă aceste colegii. Şi foarte, foarte puţini dintre ei vor fi de la ARD. Datorită acestor victorii - în 50 de colegii? 100? 150? - ponderea USL în parlament va fi disproporţionat de mare prin comparaţie cu scorul obţinut la nivel naţional.
Detaliat: la nivel judeţean, dacă o forţă politică obţine x % din voturile acordate partidelor care intră în parlament, necâştigând niciun colegiu cu 50%+1 din voturi... nu contează performanţa oponenţilor. Va avea dreptul la un număr de mandate egal cu x% din numărul originar de mandate.
Concret, la Bucureşti, unde sunt 28 de colegii la Camera Deputaţilor, USL poate obţine 25 de deputaţi sau 17 sau 28. Indiferent de performanţa USL, dacă ARD obţine 20% din voturile din Bucureşti, va primi 20% din 28 = 5,6 = 5 mandate. Nimic din lege nu echilibrează situaţia pentru ARD, "legând" numărul de mandate al ARD în Bucureşti de numărul de mandate al USL.
Am văzut mai sus cum tendinţa înspre proporţionalitate a sistemului nu funcţionează perfect la nivel de circumscripţie. Mai există un nivel la care ea se poate face simţită: redistribuirea la nivel naţional a mandatelor rămase nealocate. Problema este că acestea vor fi prea puţine - chiar dacă ar fi toate date ARD, PPDD şi UDMR. În alte cuvinte vor fi prea puţine judeţe (aproape toate în Transilvania) în care pe baza principiilor A. şi B. nu s-au alocat toate mandatele. La această redistribuire naţionale nu există o suplimentare a numărului de mandate peste numărul celor care trebuie deja alocate. Nici aici legea nu stabileşte vreo legătură, o proporţionalitate obligatorie între numărul de mandate al ARD în Parlament şi numărul de mandate al USL.
3. Întrebarea "Va obţine USL sub 50% din voturi?" este irelevantă din mai multe motive.
3.1. Legea vorbeşte despre procente calculate din voturile acordate partidelor care au intrat în parlament. Nimic nou: la fel funcţiona şi sistemul de vot de dinainte de 2008. Dacă la nivel naţional 10% din voturi se duceau către partide sau independenţi care nu intră în parlament iar USL obţinea 46% din voturi, USL obţinea 51,06% din mandate în urma redistribuirii acelor voturi. Dar sistemul actual de vot este uşor diferit. Mai există un avantaj pentru USL...
3.2. ... după cum am arătat mai sus, legea favorizează "titani electorali", alianţe sau forţe politice care pot obţine peste 50% din voturi în multe judeţe, adăugându-le mandate în plus. Pe baza simulărilor efectuate cu ajutorul RomPol, abia dacă USL obţine sub 45% din totalul voturilor riscă să aibă mai puţin de 50% din mandate. Şi chiar şi cu 42% din totalul voturilor USL poate obţine majoritatea - accentul căzând pe "poate".
3.3. Constituţia face vorbire despre mandate, nu voturi, şi despre partide, nu alianţe. Reamintesc că spre deosebire de alegerile prezidenţiale, parlamentarele nu au un câştigător bine definit (decât dacă un partid obţine peste 50% din mandate, ceea ce nu se va întâmpla). Experienţa ultimilor opt ani ne demonstrează cât de volatil este totul. Odată ce votul a plecat spre parlamentar, nu mai controlezi ca votant absolut nimic - nici alianţele, nici negocierile, nici măcar partidul în care se va înscrie alesul tău/aleşii tăi la o lună după scrutin, sau trei, sau şaisprezece. All bets are off.
Unitatea principală a sistemului electoral este circumscripţia (judeţul, capitala sau diaspora), nu colegiul şi nu naţiunea. La nivelul fiecărei circumscripţii se stabileşte în mod separat la câte mandate are dreptul fiecare forţă politică în circumscripţia respectivă. Se folosesc două principii:
A. Dacă un candidat obţine peste 50% din voturi în colegiul său, intră în parlament.
şi
B. Numărul de mandate primit de o alianţă/un partid într-o circumscripţie este direct proporţional cu scorul în procente obţinut de acea alianţă/partid în acea circumscripţie obţinut prin raportarea la totalul voturilor acordate alianţelor/partidelor care intră în parlament. Rotunjirile se fac întotdeauna în jos. Concret, într-o circumscripţie cu 6 colegii în care PPDD ia 40% din voturi, iar 90% din voturi s-au dus către forţe politice care intră în parlament, PPDD are dreptul la ( 40% / 90% ) din 6 mandate = 44% din 6 = 2,6 mandate = 2 mandate.
Dacă A şi B intră în conflict - adică în judeţul-exemplu de mai sus, USL a câştigat 4 colegii conform principiului A., dar a obţinut doar 45% din voturile-pentru-partide-parlamentare din toată circumscripţia, meritând conform principiul B. 2 mandate din şase - numărul de mandate se suplimentează, în cazul de faţă cu doi.
Erorile de mai jos nu sunt descrise pentru a critica, ci pentru a lămuri. Conceptul care a fost scăpat din vedere este enunţat cu bold şi numerotat.
1. Dintr-un colegiu pot intra în parlament doi sau mai mulţi candidaţi, atâta timp cât cel puţin unul dintre ei a obţinut peste 50% din voturile din colegiu (condiţie necesară dar nu suficientă).
Econtext nu ia în calcul acest lucru în cea mai recentă analiză pe care a publicat-o, scriind despre cum "social-liberalii ar iesi invingatori in 229 de colegii, ceea ce ar insemna 51,4%. ARD se plaseaza pe locul doi, putand obtine 144 de colegii, care ar insemna 32,3% din locurile de deputati si senatori."
Econtext probabil că supraestima caracterul proporţional al sistemului, având în minte situaţiile din 2008 când un candidat de pe locul unu nu ajungea în parlament, iar cel de pe locul doi devenea parlamentar. Vom avea şi acum astfel de situaţii. Problema este că Econtext scapă din vedere faptul că numărul de mandate se suplimentează dacă un candidat câştigă cu peste 50%+1 din voturi. Astfel, conform exemplului de la început:
6 colegii în judeţ
Pe baza procentelor obţinute la nivel de judeţ, USL are dreptul la 3 mandate (principiul B)
... ARD şi PPDD au însumat dreptul la 3 mandate (tot principiul B)
dar... 4 colegii/mandate câştigate de USL cu peste jumătate din voturi (principiul A)
4 [USL] + 3 [ARD+PPDD] > 6 [numărul de colegii / parlamentari prognozat iniţial de lege]
Numărul de mandate se suplimentează cu 1 (rezultat final: USL 4 mandate, ARD şi PPDD împreună 3)
Din 6 colegii avem... 7 parlamentari.
2. Sistemul nu asigură în mod obligatoriu proporţionalitate între compoziţia parlamentului şi rezultatul votului, principiul A. de mai sus fiind o "primă electorală" care elimină proporţionalitatea din spatele principiului B.
Acest lucru e scăpat din vedere de Alexandru Gussi în revista 22, atunci când spune: "Sistemul de vot conceput în 2008 de PNL şi PSD, dar neschimbat apoi, împinge ARD să fie interesat în câştigarea cu peste 50% a cât mai multor colegii de către candidaţii... USL! Sigur, ideal nu cu mult peste 50%. Pentru a se ajunge la reprezentarea proporţională vor fi astfel mai mulţi parlamentari ARD, PPDD şi UDMR"
Există două moduri de a explica de ce ultima propoziţie nu e adevărată.
Simplu spus: singura mare diferenţă dintre un parlament ales pe liste într-un sistem proporţional (cum am avut până în 2008) şi sistemul actual este principiul A. Singurii care beneficiază de mandate "în plus" în urma câştigării de colegii cu peste 50% din voturi sunt cei care câştigă aceste colegii. Şi foarte, foarte puţini dintre ei vor fi de la ARD. Datorită acestor victorii - în 50 de colegii? 100? 150? - ponderea USL în parlament va fi disproporţionat de mare prin comparaţie cu scorul obţinut la nivel naţional.
Detaliat: la nivel judeţean, dacă o forţă politică obţine x % din voturile acordate partidelor care intră în parlament, necâştigând niciun colegiu cu 50%+1 din voturi... nu contează performanţa oponenţilor. Va avea dreptul la un număr de mandate egal cu x% din numărul originar de mandate.
Concret, la Bucureşti, unde sunt 28 de colegii la Camera Deputaţilor, USL poate obţine 25 de deputaţi sau 17 sau 28. Indiferent de performanţa USL, dacă ARD obţine 20% din voturile din Bucureşti, va primi 20% din 28 = 5,6 = 5 mandate. Nimic din lege nu echilibrează situaţia pentru ARD, "legând" numărul de mandate al ARD în Bucureşti de numărul de mandate al USL.
Am văzut mai sus cum tendinţa înspre proporţionalitate a sistemului nu funcţionează perfect la nivel de circumscripţie. Mai există un nivel la care ea se poate face simţită: redistribuirea la nivel naţional a mandatelor rămase nealocate. Problema este că acestea vor fi prea puţine - chiar dacă ar fi toate date ARD, PPDD şi UDMR. În alte cuvinte vor fi prea puţine judeţe (aproape toate în Transilvania) în care pe baza principiilor A. şi B. nu s-au alocat toate mandatele. La această redistribuire naţionale nu există o suplimentare a numărului de mandate peste numărul celor care trebuie deja alocate. Nici aici legea nu stabileşte vreo legătură, o proporţionalitate obligatorie între numărul de mandate al ARD în Parlament şi numărul de mandate al USL.
3. Întrebarea "Va obţine USL sub 50% din voturi?" este irelevantă din mai multe motive.
3.1. Legea vorbeşte despre procente calculate din voturile acordate partidelor care au intrat în parlament. Nimic nou: la fel funcţiona şi sistemul de vot de dinainte de 2008. Dacă la nivel naţional 10% din voturi se duceau către partide sau independenţi care nu intră în parlament iar USL obţinea 46% din voturi, USL obţinea 51,06% din mandate în urma redistribuirii acelor voturi. Dar sistemul actual de vot este uşor diferit. Mai există un avantaj pentru USL...
3.2. ... după cum am arătat mai sus, legea favorizează "titani electorali", alianţe sau forţe politice care pot obţine peste 50% din voturi în multe judeţe, adăugându-le mandate în plus. Pe baza simulărilor efectuate cu ajutorul RomPol, abia dacă USL obţine sub 45% din totalul voturilor riscă să aibă mai puţin de 50% din mandate. Şi chiar şi cu 42% din totalul voturilor USL poate obţine majoritatea - accentul căzând pe "poate".
3.3. Constituţia face vorbire despre mandate, nu voturi, şi despre partide, nu alianţe. Reamintesc că spre deosebire de alegerile prezidenţiale, parlamentarele nu au un câştigător bine definit (decât dacă un partid obţine peste 50% din mandate, ceea ce nu se va întâmpla). Experienţa ultimilor opt ani ne demonstrează cât de volatil este totul. Odată ce votul a plecat spre parlamentar, nu mai controlezi ca votant absolut nimic - nici alianţele, nici negocierile, nici măcar partidul în care se va înscrie alesul tău/aleşii tăi la o lună după scrutin, sau trei, sau şaisprezece. All bets are off.
joi, 8 noiembrie 2012
6 mituri despre votanţii USL şi ARD
Deja vedem alegoria în funcţiune. Alegerile actuale vor fi prezentate în 2013 de către foarte multe voci din spaţiul public drept o confruntare între "bătrânii din satele Moldovei" şi "oamenii tineri, educaţi, din marile oraşe şi din Ardeal". Precum în 1992, imaginea aceasta confirmă pentru unii justeţea intrinsecă a cauzei ARD, măcar asta urmând să rămână după o înfrângere previzibilă.
Imaginea de mai sus are o problemă: e falsă.
Să analizăm bucăţile componente ale alegoriei conform studiului IRESCOP - deşi alte studii de pe piaţă indică exact aceleaşi lucruri, acesta este cel mai recent.
1. "Votanţii USL sunt aproape toţi oameni în vârstă, care nu se mai pot adapta la capitalism şi cer susţinerea statului".
Adevărat sau fals? FALS.
Electoratul cu vârsta de peste 65 de ani are o pondere mai mare în electoratul ARD (16%) decât în electoratul USL (10%).
De fapt, când vine vorba de dependenţa partidelor de votanţi cu vârsta peste 50 de ani, situaţia este extrem de asemănătoare:
ARD 47%
USL 55%
PPDD 54%
2. "Absolvenţii de facultate nu votează USL. Mesajele asistenţiale ale USL nu au succes în rândul oamenilor educaţi".
Adevărat sau fals? FALS.
19% din votanţii USL au studii superioare votează USL. Prin comparaţie, 28% din votanţii ARD au studii superioare. Dar întregul este cu totul altul (electoratul USL este cel puţin dublu ca mărime faţă de cel al ARD). Majoritatea oamenilor cu studii superioare care vor să vină la vot sunt votanţi USL.
(Dacă paragraful de mai sus ţi se pare neinteligibil, iată un exemplu matematic simplu: 28% din 50, adică 14, este mai puţin decât 19% din 100, adică 19).
3. "Aproape toţi votanţii USL se află în Moldova şi Muntenia; în Ardealul mult mai occidentalizat, situaţia USL e catastrofală".
Adevărat sau fals? FALS.
Sub impresia victoriilor PDL de la locale în câteva oraşe importante (Braşov, Cluj, Arad), mulţi oameni cred că Ardealul este un fief al ARD, uitând cât de greu au fost obţinute aceste victorii, practic la câteva procente.
30% din votanţii USL locuiesc în Ardeal.
4. "Majoritatea votanţilor USL se află în Moldova, o zonă săracă, lovită puternic de criză şi deci vulnerabilă la mesaje de stânga".
Adevărat sau fals? FALS.
19% din electoratul USL este din Moldova. Dar ce vedem? 18% din electoratul ARD este în Moldova. Prin comparaţie, PPDD este mai puţin dependent de Moldova decât ARD (doar 11% din electoratul PPDD provine din această zonă).
5. "Majoritatea votanţilor USL se află în mediul rural, acolo unde valorile capitalismului şi democraţiei nu a pătruns de fapt."
Adevărat sau fals? FALS.
57% din votanţii USL se află în mediul urban. 43% locuiesc la sat.
6. "Votanţii ARD sunt în majoritate oameni cu educaţie superioară. Aceştia sunt cei care apreciază mesajul dreptei."
Adevărat sau fals? FALS.
Doar 28% din votanţii ARD au absolvit o facultate. Mai pe româneşte: trei votanţi ARD din patru au terminat cel mult liceul.
Care va fi substratul sociologic real al alegerilor de peste o lună? Precum în 2000, grupuri disparate din punct de vedere social vor colabora prin vot pentru a susţine USL, motivele fiind diferite. Nu există o imagine clară sau un arhetip lejer care să-i cuprindă pe toţi. De cealaltă parte, o imagine la fel de pestriţă: votanţi asistenţiali din judeţele-fief ale PDL, publicul real de dreapta, fani ai lui Traian Băsescu.
Imaginea de mai sus are o problemă: e falsă.
Să analizăm bucăţile componente ale alegoriei conform studiului IRESCOP - deşi alte studii de pe piaţă indică exact aceleaşi lucruri, acesta este cel mai recent.
1. "Votanţii USL sunt aproape toţi oameni în vârstă, care nu se mai pot adapta la capitalism şi cer susţinerea statului".
Adevărat sau fals? FALS.
Electoratul cu vârsta de peste 65 de ani are o pondere mai mare în electoratul ARD (16%) decât în electoratul USL (10%).
De fapt, când vine vorba de dependenţa partidelor de votanţi cu vârsta peste 50 de ani, situaţia este extrem de asemănătoare:
ARD 47%
USL 55%
PPDD 54%
2. "Absolvenţii de facultate nu votează USL. Mesajele asistenţiale ale USL nu au succes în rândul oamenilor educaţi".
Adevărat sau fals? FALS.
19% din votanţii USL au studii superioare votează USL. Prin comparaţie, 28% din votanţii ARD au studii superioare. Dar întregul este cu totul altul (electoratul USL este cel puţin dublu ca mărime faţă de cel al ARD). Majoritatea oamenilor cu studii superioare care vor să vină la vot sunt votanţi USL.
(Dacă paragraful de mai sus ţi se pare neinteligibil, iată un exemplu matematic simplu: 28% din 50, adică 14, este mai puţin decât 19% din 100, adică 19).
3. "Aproape toţi votanţii USL se află în Moldova şi Muntenia; în Ardealul mult mai occidentalizat, situaţia USL e catastrofală".
Adevărat sau fals? FALS.
Sub impresia victoriilor PDL de la locale în câteva oraşe importante (Braşov, Cluj, Arad), mulţi oameni cred că Ardealul este un fief al ARD, uitând cât de greu au fost obţinute aceste victorii, practic la câteva procente.
30% din votanţii USL locuiesc în Ardeal.
4. "Majoritatea votanţilor USL se află în Moldova, o zonă săracă, lovită puternic de criză şi deci vulnerabilă la mesaje de stânga".
Adevărat sau fals? FALS.
19% din electoratul USL este din Moldova. Dar ce vedem? 18% din electoratul ARD este în Moldova. Prin comparaţie, PPDD este mai puţin dependent de Moldova decât ARD (doar 11% din electoratul PPDD provine din această zonă).
5. "Majoritatea votanţilor USL se află în mediul rural, acolo unde valorile capitalismului şi democraţiei nu a pătruns de fapt."
Adevărat sau fals? FALS.
57% din votanţii USL se află în mediul urban. 43% locuiesc la sat.
6. "Votanţii ARD sunt în majoritate oameni cu educaţie superioară. Aceştia sunt cei care apreciază mesajul dreptei."
Adevărat sau fals? FALS.
Doar 28% din votanţii ARD au absolvit o facultate. Mai pe româneşte: trei votanţi ARD din patru au terminat cel mult liceul.
Care va fi substratul sociologic real al alegerilor de peste o lună? Precum în 2000, grupuri disparate din punct de vedere social vor colabora prin vot pentru a susţine USL, motivele fiind diferite. Nu există o imagine clară sau un arhetip lejer care să-i cuprindă pe toţi. De cealaltă parte, o imagine la fel de pestriţă: votanţi asistenţiali din judeţele-fief ale PDL, publicul real de dreapta, fani ai lui Traian Băsescu.
marți, 6 noiembrie 2012
Ziua alegerilor în America
Pe scurt:
1. Potrivit majorităţii sondajelor, Obama are prima şansă.
2. Este posibil ca votul pentru Obama să fie supraestimat puternic în sondaje din motive de eşantionare, şi Romney să obţină o victorie confortabilă.
Detalii:
1. Estimare clasică: victorie Obama
Certitudinile de start în măsura în care există: Obama 217 electori, Romney 206 electori. Dar e nevoie de 270 pentru victorie. Iată câte ceva despre celelalte state, aflate încă pe muchie (în paranteză numărul de electori).
2. Eroare de eşantionare? O mare victorie Romney
Conform Gallup şi altor câtorva institute, democraţii-sau-cei-care-înclină să voteze cu democraţii vor reprezenta mai puţin din cei care vor vota decât în 2004 sau 2008. Ponderea republicanilor a crescut semnificativ, fiind la un punct maxim pentru ultimii zece ani.
Concret:
O situaţie identică se regăseşte în rândul categoriilor socio-demografice: femeile şi oamenii care nu au absolvit o facultate (ambele grupuri: semnificativ pro-Obama în 2008) vor reprezenta mai puţin din electoratul votant.
În SUA votul popular nu este decisiv. Dar dacă cifrele din tabelul de mai sus sunt corecte, evaluările din partea 1 ("estimarea clasică") sunt discutabile, iar Romney va obţine o victorie evidentă, câştigând toate sau aproape toate cele 6 state în care Obama are, teoretic, prima şansă.
Situaţia descrisă de cele două modele nu este foarte diferită de cea de la noi, unde nici acum nu e foarte clar câţi din cei care spun că ar vota USL chiar vor veni la vot. Dacă am şti acest procent, am şti şi rezultatul alegerilor. Estimări diferite ar duce la rezultate diferite. Dar în America diferenţa dintre competitori este infimă, nu de 20-30 de procente precum în România, ceea ce măreşte tensiunea situaţiei.
Cea mai bună concluzie vine la Scott Rasmussen, unul dintre cei mai importanţi pollsteri din Statele Unite şi un susţinător al teoriei din partea a doua: "Campania electorală a avut puţine surprize. În consecinţă, este... surprinzător că, deşi suntem în ultima săptămână, nu putem spune cine are şansa mai mare de a câştiga Casa Albă."
1. Potrivit majorităţii sondajelor, Obama are prima şansă.
2. Este posibil ca votul pentru Obama să fie supraestimat puternic în sondaje din motive de eşantionare, şi Romney să obţină o victorie confortabilă.
Detalii:
1. Estimare clasică: victorie Obama
Certitudinile de start în măsura în care există: Obama 217 electori, Romney 206 electori. Dar e nevoie de 270 pentru victorie. Iată câte ceva despre celelalte state, aflate încă pe muchie (în paranteză numărul de electori).
Florida (29) = Câştigătorul potrivit sondajelor din ultima săptămână: Romney în 3 sondaje (în două dintre ele peste marja de eroare), Obama în 2 sondaje (în ambele diferenţa dintre el şi Romney în marja de eroare), un egal. Doar de două ori în ultima sută de ani
s-au câştigat alegerile fără Florida: JFK (1960) şi Clinton (1992,
când candidatul independent Ross Perot a divizat
voturile republicanilor).
Informaţie specială: Nici democraţii nu sunt optimişti apropo de Florida.
Prima şansă: Romney.
Virginia (13) =
Obama are un mic avantaj în majoritatea sondajelor, dar acesta nu depăşeşte marja de eroare.
Prima şansă: Romney.
New Hampshire (4) = Obama conduce, dar avantajul său nu depăşeşte marja de eroare.
Informaţie specială: Impactul celor 4 electori din New Hampshire, statistic vorbind, nu are mari şanse să decidă câştigătorul.
Prima şansă: Obama.
Colorado
(9) = În mod oarecum surprinzător pentru compoziţia socio-demografică a statului, Obama conduce în 4 din cele 6 sondaje efectuate în ultimele zile. În cele mai recente două sondaje, avantajul său este mai mare decât marja de eroare.
Prima şansă: Obama.
Pennsylvania (20) =
Părea a fi o victorie sigură pentru Obama, dar cele mai recente
două sondaje arată că diferenţa dintre candidaţi este în marja de eroare.
Informaţie specială: Romney a insistat să lupte în acest stat, iar tenacitatea îi va fi parţial răsplătită. E posibil ca lupta să fie strânsă.
Prima şansă: Obama.
Michigan (16) =
Acum o săptămână sau două, Obama părea să câştige relativ clar iar Michigan nici nu prea era subiect de discuţie, dar un sondaj efectuat vineri pe un
eşantion mare îl dă pe Romney câştigător la un procent.
Prima şansă: Obama.
Ohio (18) = Obama
conduce în şase din ultimele şapte sondaje (în celălalt este
egal). Totul este însă în marjă.
Informaţie specială: Din 1960 încoace, dacă câştigi Ohio
câştigi alegerile.
Prima şansă: Obama.
Iowa (6) = Jumătate
din sondajele din ultima săptămână îl dau pe Obama câştigător,
celelalte pe Romney. Totul este în marjă.
Informaţie specială: Obama a câştigat aici în 2008. Deşi la prima vedere nu este evident, Iowa este cel mai strâns scrutin dintre toate.
Prima şansă: Obama.
Observaţii:
A) Lista de mai sus indică o victorie a lui Obama la 42 de voturi electorale distanţă (290-248).
B) Romney ar avea nevoie să câştige două dintre cele şase state pe care le-am "alocat" lui Obama pentru a câştiga. O altă cale, mai complicată, este să câştige state considerate deja pro-Obama şi care nu se află în lista de mai sus.
C) Diferenţe faţă de alte site-uri care analizează sondaje sau care sunt agregatoare de sondaje:
RealClearPolitics şi FiveThirtyEight = Virginia la Obama. Preşedintele în funcţie câştigă 303 la 235.
270toWin şi "DeSart & Holbrook"= Colorado la Romney. Preşedintele în funcţie câştigă 281 la 257.
2. Eroare de eşantionare? O mare victorie Romney
Conform Gallup şi altor câtorva institute, democraţii-sau-cei-care-înclină să voteze cu democraţii vor reprezenta mai puţin din cei care vor vota decât în 2004 sau 2008. Ponderea republicanilor a crescut semnificativ, fiind la un punct maxim pentru ultimii zece ani.
Concret:
În SUA votul popular nu este decisiv. Dar dacă cifrele din tabelul de mai sus sunt corecte, evaluările din partea 1 ("estimarea clasică") sunt discutabile, iar Romney va obţine o victorie evidentă, câştigând toate sau aproape toate cele 6 state în care Obama are, teoretic, prima şansă.
Situaţia descrisă de cele două modele nu este foarte diferită de cea de la noi, unde nici acum nu e foarte clar câţi din cei care spun că ar vota USL chiar vor veni la vot. Dacă am şti acest procent, am şti şi rezultatul alegerilor. Estimări diferite ar duce la rezultate diferite. Dar în America diferenţa dintre competitori este infimă, nu de 20-30 de procente precum în România, ceea ce măreşte tensiunea situaţiei.
Cea mai bună concluzie vine la Scott Rasmussen, unul dintre cei mai importanţi pollsteri din Statele Unite şi un susţinător al teoriei din partea a doua: "Campania electorală a avut puţine surprize. În consecinţă, este... surprinzător că, deşi suntem în ultima săptămână, nu putem spune cine are şansa mai mare de a câştiga Casa Albă."
luni, 5 noiembrie 2012
Este diferenţa dintre ARD şi PPDD de doar 1,1%? Da şi nu.
(Întrucât mulţi cititori întreabă, DA, este posibil să ai 2 sau chiar 3 candidaţi care intră în parlament din acelaşi colegiu. Legea permite acest lucru în condiţiile în care unul dintre candidaţi câştigă cu 50%+1 din voturi iar celălalt/ceilalţi primesc mandatele la care partidul/alianţa are dreptul în acel judeţ - art.48, alin. 15 din legea 35/2008. Iar acum subiectul principal...).
Conform ultimului sondaj IMAS, efectuat în perioada 10-18 octombrie: ARD 16%, PPDD 14,9%.
Aşa să fie? Există două răspunsuri.
DA, pentru că vorbim despre o serie de sondaje IMAS în care vedem acest fenomen:
August: PDL 17,8%, PPDD 14%. Diferenţă: 3,8%.
Septembrie: ARD 17,8%, PPDD 15,5%. Diferenţă: 2,3%
Octombrie: ARD 16%, PPDD 14,9%. Diferenţă: 1,1%.
La toate aceste sondaje marja de eroare este de 3%. În alte cuvinte, sondajul IMAS din octombrie nu descrie o situaţie radical diferită faţă de cea din lunile anterioare, ci sugerează că diferenţa dintre PDL/ARD şi PPDD este redusă. Aproape sigur în scădere.
(Fanii ARD care deja încep să înjure IMAS sunt rugaţi să-şi amintească că acest institut a dat consistent USL la 49% acum un an, acum zece luni etc., rezultat care înfuria atunci serios liderii USL şi care s-a confirmat la locale).
NU, adică mă îndoiesc că vom vedea o diferenţă atât de mică la vot între scorul ARD şi scorul PPDD. Iar vina nu aparţine IMAS, ci ... celor care răspund la întrebări, care spun că vin la vot dar de fapt nu vor face acest lucru.
Conform sondajelor IMAS intenţia de a veni la vot la nivel pur declarativ este consistentă (65% din românii aflaţi în ţară - nu cei de pe liste! - sau mai mult, 72% în august de exemplu).
Conform CCSB, care filtrează răspunsurile încercând să elimine pe cei nu prea interesaţi de politică sau nu foarte hotărâţi să vină la vot, prezenţa la vot ar fi uşor mai mică (în ultimele luni: 61-63% din românii aflaţi în ţară).
La CSOP filtrele sunt dure, prezenţa potenţială este la 38-40% din cei aflaţi în ţară sau 47-49% în funcţie de ce filtre se aplică.
De ce contează prezenţa? Pentru că votanţii mai puţin hotărâţi nu sunt distribuiţi egal între partide. Electoratele PPDD şi USL conţin mai mulţi votanţi de acest tip decât electoratul ARD, sau cel puţin aşa stăteau lucrurile până recent. Concret, dacă prezenţa va fi la cote extrem de înalte, ca în sondajele IMAS, diferenţa dintre ARD şi PPDD va fi mică. Dacă prezenţa va fi redusă - lucru pe care îl cred - atunci natura mai disciplinată a electoratului PDL-ARD va fi evidentă, iar diferenţa dintre scorul ARD şi cel al PPDD va fi vizibilă.
Conform ultimului sondaj IMAS, efectuat în perioada 10-18 octombrie: ARD 16%, PPDD 14,9%.
Aşa să fie? Există două răspunsuri.
DA, pentru că vorbim despre o serie de sondaje IMAS în care vedem acest fenomen:
August: PDL 17,8%, PPDD 14%. Diferenţă: 3,8%.
Septembrie: ARD 17,8%, PPDD 15,5%. Diferenţă: 2,3%
Octombrie: ARD 16%, PPDD 14,9%. Diferenţă: 1,1%.
La toate aceste sondaje marja de eroare este de 3%. În alte cuvinte, sondajul IMAS din octombrie nu descrie o situaţie radical diferită faţă de cea din lunile anterioare, ci sugerează că diferenţa dintre PDL/ARD şi PPDD este redusă. Aproape sigur în scădere.
(Fanii ARD care deja încep să înjure IMAS sunt rugaţi să-şi amintească că acest institut a dat consistent USL la 49% acum un an, acum zece luni etc., rezultat care înfuria atunci serios liderii USL şi care s-a confirmat la locale).
NU, adică mă îndoiesc că vom vedea o diferenţă atât de mică la vot între scorul ARD şi scorul PPDD. Iar vina nu aparţine IMAS, ci ... celor care răspund la întrebări, care spun că vin la vot dar de fapt nu vor face acest lucru.
Conform sondajelor IMAS intenţia de a veni la vot la nivel pur declarativ este consistentă (65% din românii aflaţi în ţară - nu cei de pe liste! - sau mai mult, 72% în august de exemplu).
Conform CCSB, care filtrează răspunsurile încercând să elimine pe cei nu prea interesaţi de politică sau nu foarte hotărâţi să vină la vot, prezenţa la vot ar fi uşor mai mică (în ultimele luni: 61-63% din românii aflaţi în ţară).
La CSOP filtrele sunt dure, prezenţa potenţială este la 38-40% din cei aflaţi în ţară sau 47-49% în funcţie de ce filtre se aplică.
De ce contează prezenţa? Pentru că votanţii mai puţin hotărâţi nu sunt distribuiţi egal între partide. Electoratele PPDD şi USL conţin mai mulţi votanţi de acest tip decât electoratul ARD, sau cel puţin aşa stăteau lucrurile până recent. Concret, dacă prezenţa va fi la cote extrem de înalte, ca în sondajele IMAS, diferenţa dintre ARD şi PPDD va fi mică. Dacă prezenţa va fi redusă - lucru pe care îl cred - atunci natura mai disciplinată a electoratului PDL-ARD va fi evidentă, iar diferenţa dintre scorul ARD şi cel al PPDD va fi vizibilă.
joi, 1 noiembrie 2012
Lista candidaţilor USL cu şanse mari de a deveni parlamentari
Mai jos se află lista candidaţilor USL care vor intra în Parlament chiar
şi în contextul unei performanţe slabe a USL (42% din voturi la
nivel naţional). Lista a fost alcătuită pe baza unei simulări
efectuate cu ajutorul RomPol. Înainte de a trece la listă, câteva observaţii importante privind surse de potenţiale erori:
1. Chiar dacă premiza de mai sus se îndeplineşte, e posibil ca lista parlamentarilor USL să arate un pic altfel. Acest lucru face parte din componenta de neprevăzut a alegerilor. Nu există garanţii.
2. Nu este clar în toate judeţele în care colegiu candidează cine. Până la finalizarea şi oficializarea listelor vor mai fi mici modificări.
3. Această listă e inutilă dacă vrei să vezi care candidaţi USL au şanse mici de a intra în parlament. Lista are ca subiect cine intră în parlament chiar dacă USL nu se descurcă foarte bine.
4. În cadrul premizei am inclus o intrare a PRM în parlament. Acest lucru face ca USL să piardă 3 mandate prin comparaţie cu situaţia în care USL obţine tot 42% dar PRM nu intră în parlament. Este o pierdere mică, dar în spiritul premizei ("cine intră în parlament chiar şi aşa?").
Acestea fiind spuse, cine vrea să vadă lista este rugat să dea scroll. Există două observaţii în plus pentru cine e interesat nu de nume, ci de "imaginea largă":
1. USL nu are nevoie de 50% din voturi pentru a obţine majoritatea. Şi poate nici măcar de 45% din voturi.
Conform premizei, USL capătă 255 de parlamentari ... dintr-un total de 502. Cu 42% din voturi USL are 50,8% din mandate. Şi nu am inclus în acest "50,8%" grupul minorităţilor naţionale sau UDMR. Evident, nu există o garanţie ştiinţifică. Este posibil ca USL să obţină, de exemplu, 44% din voturi şi mai puţin de 50% din mandate.
Cum de se întâmplă acest lucru? Chiar şi conform premizei (42% din voturi la nivel naţional), USL obţine peste 50% din voturi în mai mult de o treime din colegii. Este vorba de:
Argeş (10), Bacău (1), Bihor (1), Botoşani (2), Bucureşti (33), Buzău (6), Caraş Severin (2), Constanţa (14), Dolj (11), Galaţi (2), Giurgiu (5), Gorj (8), Hunedoara (1), Ialomiţa (5), Iaşi (16), Ilfov (4), Maramureş (3), Olt (10), Sibiu (3), Sălaj (1), Teleorman (9), Vaslui (5), Vrancea (4), Vâlcea (9).
Prin comparaţie, ARD cu o performanţă mult peste sondaje (29%), câştigă doar 18 colegii din prima.
Importanţa Bucureştiului creşte semnificativ.
2. Chiar şi dacă USL obţine 42% din voturi, toate partidele din USL au motive să fie fericite (dacă le interesează acest lucru) cu excepţia UNPR, care va trebui să muncească serios pentru a-şi câştiga colegiile.
PSD capătă în scenariul discutat în această postare 135 de parlamentari - din 231 candidaţi social-democraţi pe listele USL. 58% din candidaţii PSD au şanse mari să intre în parlament chiar dacă USL subperformează.
PNL: 101 parlamentari din 179 candidaţi. Procent apropiat de cel al PSD: 56%.
PNL a avut 93 de parlamentari în 2008, deci chiar dacă USL obţine un scor slab PNL tot va avea mai mulţi parlamentari decât atunci. Atenţie, vorbim de PNL-fără-PC.
PC: 13 parlamentari. Cu 8 mai mult decât în 2008. Şi asta în condiţiile în care USL obţine un rezultat foarte slab. Şi-au ales colegiile bine.
UNPR: Doar 4 au şanse mari de a intra în parlament.
Remus Cernea & Ovidiu Iane, candidaţii ecologişti ai USL, intră şi ei în parlament.
Lista (figurile cu vizibilitate mai mare sunt subliniate)
Alba: Simedru, Atanasiu (PNL), Dârzu (PSD).
Arad: Lia Ardelean (PC), Calimente (PNL), Dorel Popa (PSD).
Argeş: Gh. Marin, Simona Bucura, Duvăz, Radu Vasilică, Valeca, Tămagă (toţi PSD), Gerea, Ion Popa, Zisu (PNL), Daniel Constantin (PC).
Bacău: Ciubotaru, Luchian Dragoş, Paler (PNL), Lucian Şova, Drăghici, Hrebenciuc, Vlase (PSD).
Bihor: Varga, Cupşa, Costin, Bodea, Boeriu şi Florica Cherecheş (toţi PNL).
Bistriţa Năsăud: Pană (PSD), Stelian Dolha, Dobra (PNL)
Botoşani: Dolineaschi (PSD), Anuşca şi Şoptică (PNL), Şerban Mihăilescu (UNPR)
Braşov: Zamfir, Grapa, Neculoiu şi Cristescu (PNL), Constantin Niţă (PSD)
Brăila: Rizea şi Rotaru (PSD)
Bucureşti: Vlad Nistor, Diana Tuşa, Ludovic Orban, Alina Gorghiu, Florin Alexe, Gigi Becali, Mironescu, Nicolăescu, Ispir, Daniel Barbu, Dobriţoiu, Victor Ciorbea, Călin Popescu-Tăriceanu (PNL), Vulpescu, Ion Mihăilescu, Podaşcă, Petrache, Bogdan Diaconu, Dan Tudorache, Florian Popa, Oana Mizil, Sturzu, Titus Corlăţean, Cătălin Croitoru, Gabriel Mutu, Georgian Pop, Bănicioiu, Ecaterina Andronescu, Dumitru Chiriţă (PSD), Damian Florea, Dinu Giurăscu, Tănăsescu, Dan Voiculescu (PC)
Buzău: Scutaru, Hoban, Doina Tudor (PNL), Teodorovici, Adrian Mocanu, Marian Ghiveciu (PSD)
Caraş Severin: Tocuţ, Secăşan (PNL), Tabugan (UNPR), Mocioalcă (PSD).
Cluj: Radu Zlaţi, Nicoară (PNL), Cornel Itu, Ivan Ilarie (PSD).
Constanţa: Dragomir, Puiu Haşotti, Mihai Lupu, Victor Manea (PNL), Martin Eduard Stelian, Titus Mircea Dobre, Ileana Dumitrache, Băbuş, Mădălin Voicu, Manuela Mitrea, Nicolae Moga, Alexandru Mazăre (PSD), Remus Cernea (Partidul Ecologist), Mircia Baniaş (PC).
Covasna: Nimeni.
Călăraşi: Daniel Florea (PSD), Motreanu, Tomoiagă (PNL)
Diaspora: Dan Suciu (PC)
Dolj: Cosmin Enea, Ionuţ Stroe, Mihai Voicu, Mario Ovidiu Oprea (PNL), Florentin Gust, Petre Petrescu, Nicolae Vasilescu, Claudiu Manda, Fifor, Florea Voinea (PSD), Cristiana Anghel (PC).
Dâmboviţa: Rovana Plumb, Ion Stan, Leonardo Badea (PSD), Pîrgaru (PNL)
Galaţi: Dan Nica, Pâslaru, Butoi, Saghian, Aurel Nechita (PSD), Ciucă (PC)
Giurgiu: Anton, Ioan Teodorescu, Lucian Iliescu, Chiţoiu (PNL), Bădălău (PSD).
Gorj: Weber, Scarlat, Khraibani, Popeangă, Ponta, Toni Greblă (PSD), Iana, Dian Popescu (PNL). Chiar şi conform premizei, Ponta ia 50%+1.
Harghita: Iarăşi nimeni. Dar dacă PRM intră în parlament, vor primi de aici un deputat :D
Hunedoara: Laurenţiu, Răzmeriţă (PSD), Ruşanu, Păran (PNL).
Ialomiţa: Pocora (PNL), Cazan, Găină (PSD), Aurelian Ionescu (PC), Toma (UNPR)
Iaşi: Cozmanciuc, Fenechiu, Crăciuneacu, Costel Alexe, Varujan Vosganian, Burlea, Mihaela Popa, Doboş (PNL), Vasile Mocanu, Răţoi, Anghel Stanciu, Forna, Cristina Nichita, Sorin Constantin Lazăr, Florin Constantinescu, Iacoban (PSD).
Ilfov: Radu Stroe, Thuma, Hellvig, Nicolae Nasta (PNL)
Maramureş: Mircea Dolha, Tătaru, Andrei Vasile Călin Matei (PSD), Titus Pasca (PNL)
Mehedinţi: Pălaşcă, Liviu Mazilu (PNL), Liviu Voinea (PSD)
Mureş: Chirteş (PNL), Gliga, Frăţean (PSD)
Neamţ: Munteanu, Arsenie (PSD)
Olt: Moţ, Bărbulescu, Iordache, Delureanu, Ciocan, Stănescu, Vâlcov, Dan Şova (PSD), Ştirbu (PNL), Mihai Niţă (PC)
Prahova: Gavrilescu, Teju, Alex. Nicolae, Luchian (PNL), Sebastian Ghiţă, Daniel Savu, Cosma (PSD)
Satu Mare: Silaghi (PNL), Petric, Valer Marian (PSD)
Sălaj: Nosa, Talos, Gheorghe Pop (PSD)
Sibiu: Tamaian, Boitan, Nicolae Neagu (PNL), Orlăţan, Frăticiu (PSD)
Suceava: Niţă, Capră (PNL), Donţu, Uricec, Bejinariu (PSD), Iane (Partidul Verde)
Teleorman: Cătălina Elena Ştefănescu, Simionescu, Dragnea, Boboc, Mohanu, Stuparu (PSD), Calotă, Almajanu, Crin Antonescu (PNL)
Timiş: Grindeanu, Stragea, Covaci, Ilie Sârbu (PSD), Grapini (PC), Ben Oni Ardelean (PNL)
Tulcea: Avram, Bălan (PSD), Motoc (PNL)
Vaslui: Cristea, Birchall, Stativă, Silistru, Gabriela Creţu (PSD), Ciurariu (PNL)
Vrancea: Nini Săpunaru (PNL), Miron Mitrea, Victor Roman, Petru Filip, Cristian Dumitrescu (PSD).
Vâlcea: Costi Rădulescu, Aurel Vlădoiu, Laurenţiu Coca, Bleotu (PSD), Dobrinescu, Buican, Cotescu, Dan Niţu (PNL), Constantin Mazilu (UNPR)
1. Chiar dacă premiza de mai sus se îndeplineşte, e posibil ca lista parlamentarilor USL să arate un pic altfel. Acest lucru face parte din componenta de neprevăzut a alegerilor. Nu există garanţii.
2. Nu este clar în toate judeţele în care colegiu candidează cine. Până la finalizarea şi oficializarea listelor vor mai fi mici modificări.
3. Această listă e inutilă dacă vrei să vezi care candidaţi USL au şanse mici de a intra în parlament. Lista are ca subiect cine intră în parlament chiar dacă USL nu se descurcă foarte bine.
4. În cadrul premizei am inclus o intrare a PRM în parlament. Acest lucru face ca USL să piardă 3 mandate prin comparaţie cu situaţia în care USL obţine tot 42% dar PRM nu intră în parlament. Este o pierdere mică, dar în spiritul premizei ("cine intră în parlament chiar şi aşa?").
Acestea fiind spuse, cine vrea să vadă lista este rugat să dea scroll. Există două observaţii în plus pentru cine e interesat nu de nume, ci de "imaginea largă":
1. USL nu are nevoie de 50% din voturi pentru a obţine majoritatea. Şi poate nici măcar de 45% din voturi.
Conform premizei, USL capătă 255 de parlamentari ... dintr-un total de 502. Cu 42% din voturi USL are 50,8% din mandate. Şi nu am inclus în acest "50,8%" grupul minorităţilor naţionale sau UDMR. Evident, nu există o garanţie ştiinţifică. Este posibil ca USL să obţină, de exemplu, 44% din voturi şi mai puţin de 50% din mandate.
Cum de se întâmplă acest lucru? Chiar şi conform premizei (42% din voturi la nivel naţional), USL obţine peste 50% din voturi în mai mult de o treime din colegii. Este vorba de:
Argeş (10), Bacău (1), Bihor (1), Botoşani (2), Bucureşti (33), Buzău (6), Caraş Severin (2), Constanţa (14), Dolj (11), Galaţi (2), Giurgiu (5), Gorj (8), Hunedoara (1), Ialomiţa (5), Iaşi (16), Ilfov (4), Maramureş (3), Olt (10), Sibiu (3), Sălaj (1), Teleorman (9), Vaslui (5), Vrancea (4), Vâlcea (9).
Prin comparaţie, ARD cu o performanţă mult peste sondaje (29%), câştigă doar 18 colegii din prima.
Importanţa Bucureştiului creşte semnificativ.
2. Chiar şi dacă USL obţine 42% din voturi, toate partidele din USL au motive să fie fericite (dacă le interesează acest lucru) cu excepţia UNPR, care va trebui să muncească serios pentru a-şi câştiga colegiile.
PSD capătă în scenariul discutat în această postare 135 de parlamentari - din 231 candidaţi social-democraţi pe listele USL. 58% din candidaţii PSD au şanse mari să intre în parlament chiar dacă USL subperformează.
PNL: 101 parlamentari din 179 candidaţi. Procent apropiat de cel al PSD: 56%.
PNL a avut 93 de parlamentari în 2008, deci chiar dacă USL obţine un scor slab PNL tot va avea mai mulţi parlamentari decât atunci. Atenţie, vorbim de PNL-fără-PC.
PC: 13 parlamentari. Cu 8 mai mult decât în 2008. Şi asta în condiţiile în care USL obţine un rezultat foarte slab. Şi-au ales colegiile bine.
UNPR: Doar 4 au şanse mari de a intra în parlament.
Remus Cernea & Ovidiu Iane, candidaţii ecologişti ai USL, intră şi ei în parlament.
Lista (figurile cu vizibilitate mai mare sunt subliniate)
Alba: Simedru, Atanasiu (PNL), Dârzu (PSD).
Arad: Lia Ardelean (PC), Calimente (PNL), Dorel Popa (PSD).
Argeş: Gh. Marin, Simona Bucura, Duvăz, Radu Vasilică, Valeca, Tămagă (toţi PSD), Gerea, Ion Popa, Zisu (PNL), Daniel Constantin (PC).
Bacău: Ciubotaru, Luchian Dragoş, Paler (PNL), Lucian Şova, Drăghici, Hrebenciuc, Vlase (PSD).
Bihor: Varga, Cupşa, Costin, Bodea, Boeriu şi Florica Cherecheş (toţi PNL).
Bistriţa Năsăud: Pană (PSD), Stelian Dolha, Dobra (PNL)
Botoşani: Dolineaschi (PSD), Anuşca şi Şoptică (PNL), Şerban Mihăilescu (UNPR)
Braşov: Zamfir, Grapa, Neculoiu şi Cristescu (PNL), Constantin Niţă (PSD)
Brăila: Rizea şi Rotaru (PSD)
Bucureşti: Vlad Nistor, Diana Tuşa, Ludovic Orban, Alina Gorghiu, Florin Alexe, Gigi Becali, Mironescu, Nicolăescu, Ispir, Daniel Barbu, Dobriţoiu, Victor Ciorbea, Călin Popescu-Tăriceanu (PNL), Vulpescu, Ion Mihăilescu, Podaşcă, Petrache, Bogdan Diaconu, Dan Tudorache, Florian Popa, Oana Mizil, Sturzu, Titus Corlăţean, Cătălin Croitoru, Gabriel Mutu, Georgian Pop, Bănicioiu, Ecaterina Andronescu, Dumitru Chiriţă (PSD), Damian Florea, Dinu Giurăscu, Tănăsescu, Dan Voiculescu (PC)
Buzău: Scutaru, Hoban, Doina Tudor (PNL), Teodorovici, Adrian Mocanu, Marian Ghiveciu (PSD)
Caraş Severin: Tocuţ, Secăşan (PNL), Tabugan (UNPR), Mocioalcă (PSD).
Cluj: Radu Zlaţi, Nicoară (PNL), Cornel Itu, Ivan Ilarie (PSD).
Constanţa: Dragomir, Puiu Haşotti, Mihai Lupu, Victor Manea (PNL), Martin Eduard Stelian, Titus Mircea Dobre, Ileana Dumitrache, Băbuş, Mădălin Voicu, Manuela Mitrea, Nicolae Moga, Alexandru Mazăre (PSD), Remus Cernea (Partidul Ecologist), Mircia Baniaş (PC).
Covasna: Nimeni.
Călăraşi: Daniel Florea (PSD), Motreanu, Tomoiagă (PNL)
Diaspora: Dan Suciu (PC)
Dolj: Cosmin Enea, Ionuţ Stroe, Mihai Voicu, Mario Ovidiu Oprea (PNL), Florentin Gust, Petre Petrescu, Nicolae Vasilescu, Claudiu Manda, Fifor, Florea Voinea (PSD), Cristiana Anghel (PC).
Dâmboviţa: Rovana Plumb, Ion Stan, Leonardo Badea (PSD), Pîrgaru (PNL)
Galaţi: Dan Nica, Pâslaru, Butoi, Saghian, Aurel Nechita (PSD), Ciucă (PC)
Giurgiu: Anton, Ioan Teodorescu, Lucian Iliescu, Chiţoiu (PNL), Bădălău (PSD).
Gorj: Weber, Scarlat, Khraibani, Popeangă, Ponta, Toni Greblă (PSD), Iana, Dian Popescu (PNL). Chiar şi conform premizei, Ponta ia 50%+1.
Harghita: Iarăşi nimeni. Dar dacă PRM intră în parlament, vor primi de aici un deputat :D
Hunedoara: Laurenţiu, Răzmeriţă (PSD), Ruşanu, Păran (PNL).
Ialomiţa: Pocora (PNL), Cazan, Găină (PSD), Aurelian Ionescu (PC), Toma (UNPR)
Iaşi: Cozmanciuc, Fenechiu, Crăciuneacu, Costel Alexe, Varujan Vosganian, Burlea, Mihaela Popa, Doboş (PNL), Vasile Mocanu, Răţoi, Anghel Stanciu, Forna, Cristina Nichita, Sorin Constantin Lazăr, Florin Constantinescu, Iacoban (PSD).
Ilfov: Radu Stroe, Thuma, Hellvig, Nicolae Nasta (PNL)
Maramureş: Mircea Dolha, Tătaru, Andrei Vasile Călin Matei (PSD), Titus Pasca (PNL)
Mehedinţi: Pălaşcă, Liviu Mazilu (PNL), Liviu Voinea (PSD)
Mureş: Chirteş (PNL), Gliga, Frăţean (PSD)
Neamţ: Munteanu, Arsenie (PSD)
Olt: Moţ, Bărbulescu, Iordache, Delureanu, Ciocan, Stănescu, Vâlcov, Dan Şova (PSD), Ştirbu (PNL), Mihai Niţă (PC)
Prahova: Gavrilescu, Teju, Alex. Nicolae, Luchian (PNL), Sebastian Ghiţă, Daniel Savu, Cosma (PSD)
Satu Mare: Silaghi (PNL), Petric, Valer Marian (PSD)
Sălaj: Nosa, Talos, Gheorghe Pop (PSD)
Sibiu: Tamaian, Boitan, Nicolae Neagu (PNL), Orlăţan, Frăticiu (PSD)
Suceava: Niţă, Capră (PNL), Donţu, Uricec, Bejinariu (PSD), Iane (Partidul Verde)
Teleorman: Cătălina Elena Ştefănescu, Simionescu, Dragnea, Boboc, Mohanu, Stuparu (PSD), Calotă, Almajanu, Crin Antonescu (PNL)
Timiş: Grindeanu, Stragea, Covaci, Ilie Sârbu (PSD), Grapini (PC), Ben Oni Ardelean (PNL)
Tulcea: Avram, Bălan (PSD), Motoc (PNL)
Vaslui: Cristea, Birchall, Stativă, Silistru, Gabriela Creţu (PSD), Ciurariu (PNL)
Vrancea: Nini Săpunaru (PNL), Miron Mitrea, Victor Roman, Petru Filip, Cristian Dumitrescu (PSD).
Vâlcea: Costi Rădulescu, Aurel Vlădoiu, Laurenţiu Coca, Bleotu (PSD), Dobrinescu, Buican, Cotescu, Dan Niţu (PNL), Constantin Mazilu (UNPR)