Faceți căutări pe acest blog

luni, 16 aprilie 2012

Bistriţa-Năsăud: forţa irezistibilă vs. obiectul imposibil de clintit


22 de rezervaţii naturale. Coşbuc şi Rebreanu au făcut liceul la Bistriţa. Dacă nu puteţi găsi mental pe hartă judeţul: el este la graniţa de nord a Moldovei cu Transilvania, aparţinând celei din urmă (Bistritz în nemţeşte). Iar în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2000, Bistriţa-Năsăud a fost singurul judeţ în care Corneliu Vadim-Tudor a câştigat în turul doi. Vom ajunge şi acolo.

În primul rând, o clarificare: "Bistriţa" este oraşul, "Bistriţa-Năsăud" este judeţul - exact invers decât la "Cluj (Napoca)". În această postare voi scrie despre judeţ, şi nu doar despre oraş.

Bistriţa-Năsăud a avut mai multe momente de comportament electoral atipic. În 1992 Gheorghe Funar obţinea locul unu în judeţ, cu 34% din voturi. În 1996, Petre Roman obţinea locul 2 în Bistriţa-Năsăud, iar Gheorghe Funar cobora până pe locul patru. În turul doi, Bistriţa-Năsăud a votat precum ţara: Iliescu în 1992, Constantinescu în 1996.

La localele din 2000, votul pentru consiliul judeţean era divizat până peste putinţă: PD 16% din voturi, PDSR 12%, PNL 9%, CDR 7%, APR 6,7%, etc.

Între locale şi generale PRM a săltat de la 6531 de voturi (locul şapte) la 37 312 (locul unu). Scorul PDSR la alegerile pentru Camera Deputaţilor a fost de două ori sub media pe ţară (17%), iar scorul PD a fost de două ori peste media pe ţară (16,9%). Corneliu Vadim Tudor a ocupat locul întâi în ambele tururi de scrutin (62, respectiv 69 de mii de voturi). Motivul principal pentru fenomenul din turul doi a fost demobilizarea: 22 de mii de votanţi, o şeptime din electoratul din turul unu, n-au mai venit la vot. Nota bene: Corneliu Vadim Tudor a obţinut locul unu în primul tur în aproape toate localităţile din judeţ (!). Reşedinţa de judeţ - Bistriţa - a votat în majoritate pentru Ion Iliescu în turul doi, dar n-a fost de ajuns.

 În 2004 avem o poveste clasică pentru România:

Vot CJ la locale: PSD 30,6%, PD 19,6%, PNL 15,5% (ADA adunat teoretic 35%)
Vot parlamentare: PSD 35%, ADA 31%
Vot turul 1 prezidenţiale: Adrian Năstase 41,4%, Traian Băsescu 33,4%
(... între cele două tururi Adrian Năstase nu mai ia voturi de la practic nimeni, spre Traian Băsescu se duc votanţii lui Vadim şi nu numai...)
Vot turul 2 prezidenţiale: Traian Băsescu 52,6%, Adrian Năstase 47,3%.

În 2008, PDL obţine un pic peste scorul pe ţară, PSD şi PNL sunt în parametrii naţionali. La primul tur al prezidenţialelor din 2009, Traian Băsescu obţine un rezultat mult peste media pe ţară (43,9%), Crin Antonescu sub media pe ţară (15,4%). În turul doi, ca aproape peste tot în România apar 15 000 de votanţi care nu votaseră în turul doi. Diferenţa de voturi dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană creşte de la 23 de mii de voturi la 29 de mii de voturi.

În judeţ există o bătălie a sondajelor - fie USL câştigă lejer, fie PDL şi USL sunt la egalitate. Discuţiile sunt inutile, vom vedea peste câteva săptămâni ce şi cum.


Şeful organizaţiei PDL Bistriţa-Năsăud = secretarul general al PDL.


În iunie dar şi în toamnă vom testa delocalizarea politicii româneşti - un termen pe care îl împrumut de la unul dintre cele mai capabile creiere din analiza politică românescă. PD sau PDL a avut întotdeauna o performanţă bună în Bistriţa-Năsăud, în timp ce PSD şi PNL nu au obţinut scoruri senzaţionale. Forţa irezistibilă (trend-ul naţional din ultimii trei ani) se va lovi de obiectul-imposibil-de-clintit (organizaţia locală PDL). Bătălia în toamnă se va duce în locuri precum Bistriţa-Năsăud, acolo unde PDL poate obţine rezultate bune, şi nu în alte zeci de judeţe în care puterea a fost deja măcinată de pierderea încrederii populaţiei. Din această perspectivă vă rog să priviţi şi plecările lui Frunzăverde sau Vâlcov: lăsând la o parte aspectul simbolic-organizaţional sau de PR, Caraş-Severin şi oraşul Slatina erau locuri unde PDL avea o situaţie bună faţă de media naţională, iar pierderea potenţială în procente este cu atât mai dureroasă (chit că transferul de voturi prin transfugi nu este atât de eficient pe cât se crede în politica românească).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog