Faceți căutări pe acest blog

marți, 11 noiembrie 2014

Alianțele sociale din primul tur

Primul tur a reprezentat o confruntare între două alianțe și mai multe nișe. Există evident votanți care nu sunt incluși în profilele de mai jos (ex. pensionari care au votat Iohannis sau tineri care au votat Ponta), dar aceste imagini exprimă într-o mai mare măsură ce s-a întâmplat pe 2 noiembrie și în lunile anterioare decât alte narațiuni, cum ar fi cele bazate pe simplificări geografice. Aș dori de asemenea să avertizez că textul de mai jos este 'un șantier în construcție', volumul datelor fiind colosal iar timpul limitat.

Victor Ponta: alianță între orășenii cu vârsta peste 40 de ani care au absolvit liceul și locuitori din mediul rural.

Cifre relevante:
aprox. 73% din votanți au peste 40 de ani
42% din votanți provin din mediul rural (candidatul cel mai dependent de rural)
55% din votanți au absolvit cel puțin liceul
un sfert din voturi au venit din Transilvania
scorul crește cu vârsta votantului

Alianța a fost pregătită din timp prin discursul public al primului ministru din ultimul an și chiar din ultimii cinci ani. În mod concret a fost vorba de o variantă cu specificități românești a "red Torryism"-ului propus de Phillip Blond în 2009, o viziune "conservatoare în planul valorilor sociale dar sceptică apropo de politicile economice neoliberale" (detalii). Narațiunea a fost adecvată momentului istoric post-criză, rupând zăgazuri geografice și istorice. În Transilvania Ponta a stabilit în primul tur scoruri-record pentru un candidat PSD din ultimii douăzeci de ani. Oamenii cu studii primare și cei foarte în vârstă au absentat - lucru care pentru Iliescu în anii '90 ar fi fost fatal - dar Ponta obținuse deja susținerea altor categorii vaste din punct de vedere numeric. Iliescu vorbea țăranilor și proletariatului industrial despre egalitate; Ponta vorbește familiilor și oamenilor cu vârsta peste 40 de ani despre stabilitate/predictibilitate (sau își prezintă inamicul drept susținător al valorilor contrare).

Toate aceste evoluții erau evidente încă de la europarlamentare.

Klaus Iohannis: alianță între transilvăneni (într-o măsură semnificativ mai mică în nord-vest) și cei cu vârsta sub 45 de ani din orașele Munteniei și Moldovei.

Cifre relevante:
43% din votanți sunt transilvăneni (candidatul cel mai dependent de acest electorat)
... dar majoritatea voturilor (57%) vin din afara Transilvaniei
Mai mult de o treime din votanți au sub 35 de ani
70% din votanți se află în urban
scorul crește cu nivelul de educație al votantului

Mândrie locală (Iohannis este primul candidat transilvănean care intră în turul doi al prezidențialelor), un stereotip etnic cu o reputație fenomenală aproape peste tot în România și o pană majoră de discurs a restului opoziției au deschis calea lui Iohannis spre turul doi.

Elementul neașteptat al alegerilor a fost amploarea mobilizării celor cu vârsta sub 35 de ani în favoarea lui Iohannis:
Față de acum cinci ani, prezența tinerilor a fost mai mare (51% față de 46%)
iar scorul lui Iohannis în rândul tinerilor a fost mai mare decât al oricărui candidat de atunci (41% Iohannis, 32% Băsescu, 25% Geoană, 25% Antonescu).

În plan sociodemografic, candidatura lui Iohannis este similară cu și o evoluție față de candidatura lui Crin Antonescu din 2009, punctând însă mai incisiv.

Să tragem linia.

Cele două alianțe menționate mai sus sunt enorme ca pondere în totalul populației și votanților. Dacă mai adăugăm și faptul că cei doi candidați au obținut voturi și din afara lor (adică pensionarii pro-Iohannis sau tinerii pro-Ponta de care vorbeam la început), scena se îngustează semnificativ.

Am avut la aceste alegeri un candidat-lipsă. E vorba de figura de pe locul trei care mobilizează energii semnificative / un grup major de votanți, obținând un scor între 11% și 21%: Petre Roman în '96, Vadim în 2004, Antonescu în 2009. În loc de o narațiune cu o bază solidă din punct de vedere sociologic dar secundară față de alianțele majore s-a ajuns la o pleiadă de nișe:

Tăriceanu: bugetarul nostalgic după momentul pre-criză

Diaconescu: tot nostalgie, dar ceva mai dinamică ( = populism) și prezentă în rândul unor grupuri aflate la o distanță socială evidentă față de centrii economici și de putere politică (tineri, pensionari, etc. din afara Bucureștiului și Transilvaniei)

Udrea: electoratul disciplinat pro-Băsescu post-2012, aflat în special în mediul urban dar în rest dificil de descris cu precizie în termeni sociodemografici

Macovei: temă anti-corupție/anti-sistemul actual, care a captat în principal atenția unor tineri și adulți cu studii medii și superioare din marile orașe

Vadim: justițiarii naționaliști

Candidații de etnie maghiară: cei 38% din etnicii maghiari care mai vin la vot și resping candidații principali.

Sursele datelor de mai sus sunt exit poll-ul IRES și datele BEC privind votul pe județe.