USL: Jagannatha
2008, parlamentare: 3,5 milioane voturi (PSD + PNL)
2012, locale: 4,4 milioane voturi
2012, parlamentare: 4,3 milioane voturi
Vineri scriam: "Ultimul sondaj CCSB confirmă trend-ul descendent care va duce în cele din urmă puterea sub numărul de voturi primit la locale". Şi aşa a fost, chit că doar cu foarte puţin.
Să localizăm scorul USL de la parlamentarele în 2008 prin intermediul a trei informaţii.
1. Pentru prima dată după 1990 un partid sau alianţă obţine mai mult de 40% din voturi.
2. Diferenţa dintre USL şi locul doi (43 de procente) este de două ori şi jumătate mai mare decât cea mai mare diferenţă înregistrată după 1990 între locul unu şi locul doi la alegerile parlamentare. Recordul anterior a survenit în 2000, când PSD obţinea un scor cu 16 procente mai bun decât cel al PRM.
3. Numărul de voturi obţinut de USL este cel mai mare primit de o alianţă sau de un partid după 1990. Repere (în voturi pentru Camera Deputaţilor, situaţia fiind identică la Senat):
2012, USL: 4,3 milioane
1992, FDSN: 3,0 milioane
1996, CDR: 3,7 milioane
2000, PDSR: 3,9 milioane
2004, PSD+PUR: 3,7 milioane
2004, ADA: 3,2 milioane
Toate aceste elemente pot fi explicate prin forţa PSD şi PNL, combinate. Lista de la punctul 3. conţine trei versiuni ale PSD din trecut, o coaliţie construită în jurul PNŢCD şi o alianţă între două partide care primiseră fiecare la alegerile anterioare mai puţin de 10% din voturi (ADA), situaţii foarte diferite faţă de cea în care se află PSD şi PNL sau faţă de cea în care se aflau la momentul formării USL.
ARD: Implozie
2008, parlamentare: 2,2 milioane
2012, locale: 2,1 milioane voturi (după înlăturarea aportului adus de alianţe)
2012, parlamentare: 1,2 milioane voturi
PDL a trecut prin criză, tăieri, proteste, etc. pierzând doar 100 de mii de voturi, dacă şi acelea. În schimb din iunie şi până acum au dispărut nouă sute de mii de votanţi. În curând vom afla şi în care judeţe se află, mediul de rezidenţă (rural/urban), etc etc.
Nu pe aceşti votanţi-lipsă trebuie dată vina. Cu 2,1 milioane voturi, ca la locale, PDL/ARD ar fi luat un 25%-27% care i-ar fi făcut mai mult rău, (re)creând iluzia că totul e OK şi neîmpiedicând USL de la obţinerea unei majorităţi. Problema e strategică. Cu 2 milioane de voturi nu eşti cel mai puternic partid din România. Cu 2 milioane de voturi, când vin 7 milioane de oameni la vot, ca în 2008, ai nevoie mare de aliat - sau de traseişti cu toptanul în caz că vrei să guvernezi de unul singur. Dacă vin 9 milioane de oameni la vot (ca la localele din 2012) Flutur pierde, primarii din oraşele Ardealului tremură iar restul partidului se scufundă. Pentru o forţă politică care se definea drept singurul partid de dreapta, a avea doar 2 milioane de votanţi într-o ţară în care vin la vot constant 7-11 milioane era de necomentat. Mai bine că a venit trezirea.
Ca element simbolic, ARD este foarte aproape de numărul de voturi obţinut de CDR 2000 + PNL acum doisprezece ani (1 293 398).
PPDD: Surpriza
Locale: 800 mii voturi
Parlamentare: 1,05 milioane
Singura forţă politică majoră care nu a pierdut voturi între locale şi parlamentare, ci dimpotrivă. PPDD a confirmat estimările din practic toate sondajele, care arătau că va depăşi scorul de la locale. Ca şi atunci, electoratul s-a mobilizat iar voturile au fost protejate în secţiile de votare, ceea ce denotă selectarea unui personal calificat (evident foşti membri ai altor partide).
UDMR: Emoţie
La 11 mii de voturi de ratarea pragului de 5%. Probabil că UDMR ar fi ajuns oricum în parlament pe baza pragului alternativ (ocuparea locului unu în 6 colegii de Camera Deputaţilor şi 3 de Senat), dar totuşi.. vorbim despre cea mai slabă performanţă electorală a UDMR din istorie, şi la voturi şi la procente.
Motivul principal? PPMT (Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania). Numărul votanţilor de etnie maghiară a rămas identic cu cel de la parlamentarele din 2008 (deja o problemă - al etnicilor români a crescut cu aproape jumătate de milion), dar mai mult de o zecime dintre aceştia s-au îndreptat acum spre PPMT.
Exit-poll-uri şi sondaje: Coroniţă
Exit-poll-uri practic pe linie. Diferenţe în genere minuscule, în marjă, de arătat doar cu lupa sau datorate voturilor din ultimele trei ore (ex. prezenţă crescută în Gorj şi Ilfov, nu chiar bastioane ale PDL).
Sondajele din timpul campaniei: în genere cine a dat cifrele cele mai sceptice pentru ARD şi cifrele cele mai optimiste pentru USL a avut dreptate. Precum în bancurile cu final sec, USL chiar avea 60 la sută.
marți, 11 decembrie 2012
sâmbătă, 8 decembrie 2012
Despre lupta electorală din Transilvania
Pe scurt:
În 8 judeţe din Transilvania puterea electorală a USL este limitată. De văzut în ce măsură ARD va reuşi să concretizeze oportunităţile ivite astfel.
Detaliat:
La alegerile locale USL a obţinut 49,8% din voturile acordate la nivel naţional iar PDL (sub nume propriu sau în alianţe) 25%. Scoruri nu foarte îndepărtate de cele pe care le-am vedea duminică în contextul unei prezenţe scăzute la vot. Din acest punct de vedere, folosirea alegerilor locale ca reper pentru ce se va întâmpla duminică nu este chiar nepotrivită.
Orice calcul privind scorurile formaţiunilor politice în această regiune este complicat de faptul că într-unele judeţe populaţia de etnie maghiară este considerabilă, "turtind" scorul partidelor politice care se adresează electoratului românesc. Chiar dacă excludem din discuţie Harghita şi Covasna, tot rămân Mureş (33% au votat UDMR la locale), Satu Mare (34%), Sălaj (21%), etc.
Întrebarea mai utilă este: în câte judeţe a obţinut la locale USL 50% din voturile electorilor de etnie română?
Transilvania: 6 din 16, iar dacă excludem Harghita şi Covasna 6 din 14 (43%)
Restul ţării: 19 din 26 (73%)
Cele 8 judeţe din Transilvania în care USL nu a avut la locale rezultate excepţionale pot fi găsite în graficul următor:
În toate aceste judeţe (cu o excepţie) PSD+PNL au obţinut scoruri în 2008 sub media naţională iar PDL peste media naţională. Excepţia este Hunedoara, unde PSD+PNL au obţinut mai mult decât media naţională iar PDL mai puţin.
În toate aceste judeţe cu o excepţie (Sibiu-PDL), USL a obţinut scoruri în 2012 sub media naţională iar PDL peste media naţională.
Acum patru ani, în jumătate din aceste judeţe PDL > PSD+PNL. La locale, această relaţie matematică a mai fost adevărată într-un singur loc: Alba.
Întrebări la care vom primi răspuns după anunţarea rezultatelor pe judeţe:
Alba şi Arad: Se va sparge echilibrul existent dintre ARD şi USL? În ce fel?
Braşov şi Cluj: Va reuşi ARD să transforme competiţia din aceste judeţe într-una strânsă, precum în Alba-Arad? Va trece USL de 50% în Braşov şi/sau Cluj?
Timiş: Cât de mult va conta intrarea PNŢCD în ARD?
O mică explicaţie legată de Sibiu: scăderea drastică a procentelor PDL între 2008 şi 2012 se datorează migrării de votanţi către Forumul Democrat al Germanilor din România. Această formaţiune va avea un singur candidat pe toate buletinele de vot din România, el urmând să obţină în Sibiu un scor relativ apropiat de cel al FDGR de la locale.
În 8 judeţe din Transilvania puterea electorală a USL este limitată. De văzut în ce măsură ARD va reuşi să concretizeze oportunităţile ivite astfel.
Detaliat:
La alegerile locale USL a obţinut 49,8% din voturile acordate la nivel naţional iar PDL (sub nume propriu sau în alianţe) 25%. Scoruri nu foarte îndepărtate de cele pe care le-am vedea duminică în contextul unei prezenţe scăzute la vot. Din acest punct de vedere, folosirea alegerilor locale ca reper pentru ce se va întâmpla duminică nu este chiar nepotrivită.
Orice calcul privind scorurile formaţiunilor politice în această regiune este complicat de faptul că într-unele judeţe populaţia de etnie maghiară este considerabilă, "turtind" scorul partidelor politice care se adresează electoratului românesc. Chiar dacă excludem din discuţie Harghita şi Covasna, tot rămân Mureş (33% au votat UDMR la locale), Satu Mare (34%), Sălaj (21%), etc.
Întrebarea mai utilă este: în câte judeţe a obţinut la locale USL 50% din voturile electorilor de etnie română?
Transilvania: 6 din 16, iar dacă excludem Harghita şi Covasna 6 din 14 (43%)
Restul ţării: 19 din 26 (73%)
Cele 8 judeţe din Transilvania în care USL nu a avut la locale rezultate excepţionale pot fi găsite în graficul următor:
În toate aceste judeţe cu o excepţie (Sibiu-PDL), USL a obţinut scoruri în 2012 sub media naţională iar PDL peste media naţională.
Acum patru ani, în jumătate din aceste judeţe PDL > PSD+PNL. La locale, această relaţie matematică a mai fost adevărată într-un singur loc: Alba.
Întrebări la care vom primi răspuns după anunţarea rezultatelor pe judeţe:
Alba şi Arad: Se va sparge echilibrul existent dintre ARD şi USL? În ce fel?
Braşov şi Cluj: Va reuşi ARD să transforme competiţia din aceste judeţe într-una strânsă, precum în Alba-Arad? Va trece USL de 50% în Braşov şi/sau Cluj?
Timiş: Cât de mult va conta intrarea PNŢCD în ARD?
O mică explicaţie legată de Sibiu: scăderea drastică a procentelor PDL între 2008 şi 2012 se datorează migrării de votanţi către Forumul Democrat al Germanilor din România. Această formaţiune va avea un singur candidat pe toate buletinele de vot din România, el urmând să obţină în Sibiu un scor relativ apropiat de cel al FDGR de la locale.
vineri, 7 decembrie 2012
Calculele (pe care ar trebui să le facă) ARD
O estimare simplă a rezultatelor poate fi găsită aici.
Pe scurt:
Pentru ca USL să nu aibă majoritatea în parlament, ar fi necesar ca USL să obţină 43% din voturi sau mai puţin.
Cu fiecare procent de prezenţă peste 33%, şansele USL de a obţine majoritatea cresc. Pentru ca USL să piardă majoritatea chiar dacă la vot au venit 40% din cei de pe liste, ARD trebuie să spere că votanţii USL au fost afectaţi de absenteism dar că votanţii PPDD au ieşit la vot în număr foarte mare.
Detaliat:
Pentru ca USL să aibă mai puţin de 50%+1 din mandate, ar fi necesar ca USL să primească 43% din voturi sau mai puţin. Dacă această frază ţi se pare de neînţeles, te rog să citeşti următorul paragraf; dacă nu, te rog să treci direct la paragraful care începe cu "Ingrediente".
(De ce cu 44% din voturi USL ia peste 50% din mandate? România nu este omogenă şi nici performanţa USL nu va fi omogenă. La locale, unde USL a luat la nivel naţional 49,8% din voturi, a obţinut 35% din voturi în unele judeţe şi 65% din voturi în alte judeţe. Chiar şi în cazul în care, la nivel naţional, USL obţine 43% din voturi, acest lucru se datorează şi judeţelor cu populaţii maghiare semnificative, în care USL este tras sub media naţională. Implicit, există şi judeţe unde USL va obţine lejer peste 50% din voturi - aproape toată Valahia şi toată Moldova, cu excepţii punctuale. Într-un judeţ cu 10 colegii în care USL obţine 55% din voturi, câştigând 7 colegii cu peste 50% din voturi, USL nu primeşte "55% din 10 = 5 mandate (rotunjire în jos)", ci 7. După cum enunţam mai sus, nu vorbim de două sau trei judeţe în care USL va reuşi acest lucru, ci de minim zece. Ceea ce înseamnă zeci de parlamentari în plus, din cauza cărora 44% din voturi = 51% din mandate).
Ingrediente:
- o prezenţă mică a electoratului USL;
- o prezenţă mare a celorlalte electorate, numărul acestor votanţi "sufocând" din punct de vedere matematic voturile pentru USL şi reducându-le ponderea la 43%.
Cine sunt celelalte electorate?
500 de mii de votanţi din cadrul minorităţii maghiare;
400 de mii de votanţi pentru partide care nu intră în parlament (PRM, PER, minorităţi naţionale);
1,8 milioane votanţi ARD - o cantitate practic cunoscută şi stabilă;
Cât mai mulţi votanţi PPDD... într-un caz extrem şi foarte bun pentru ARD 1,5 milioane (mare atenţie, deja la acest nivel PPDD începe să ia multe mandate de la ARD).
Sumă votanţi-pentru-altceva-decât-USL: 4,2 milioane.
Pentru ca 4,2 milioane să reprezinte 57% din numărul total de votanţi sau mai mult, ar trebui ca numărul total de votanţi să fie de 7,36 milioane sau mai puţin (40,4% din cei de pe liste).
Altfel spus, la o prezenţă de 40%, doar în contextul în care performanţa PPDD este foarte bună, USL riscă să obţină sub 50% din mandate.
Propoziţia subliniată are importanţa ei: nici la acest nivel de prezenţă nu există garanţii. Este foarte posibil ca prezenţa PPDD să fi fost mai mică decât cea de 1,5 milioane estimată mai sus, iar în rândul celor 7,36 milioane care vin la vot să fie de fapt mai mulţi votanţi USL. Degeaba prezenţa e 40,4% dacă, de exemplu, PPDD eşuează (500 de mii de voturi) iar USL are 4,1 milioane voturi (55%!).
Un calcul mai realist ar fi bazat pe o prezenţă a votanţilor PPDD precum la locale (800 de mii). Atunci situaţia devine:
500 de mii de votanţi din cadrul minorităţii maghiare;
400 de mii de votanţi pentru partide care nu intră în parlament (PRM, PER, minorităţi naţionale);
1,8 milioane votanţi ARD - o cantitate practic cunoscută şi stabilă;
800 de mii de votanţi PPDD.
Sumă votanţi-pentru-altceva-decât-USL: 3,5 milioane.
Pentru ca 3,5 milioane să reprezinte 57% din numărul total de votanţi sau mai mult, ar trebui ca numărul total de votanţi să fie de 6,1 milioane sau mai puţin (33,7% din cei de pe liste).
La o prezenţă de 33,7%, chiar şi în contextul în care PPDD obţine la fel de multe voturi ca la locale, USL riscă să obţină sub 50% din mandate.
Evident există şi cazuri extreme. O reducere a electoratului PPDD la două treimi din valoarea de la locale (aprox. 530 000 voturi) ar pune ARD în situaţia de a spera că prezenţa va fi de 5,4 milioane (29,8%).
Calculele de mai sus sunt singurele valide când vine vorba despre aducerea USL la mai puţin de 50% din mandate. Celelalte nu iau în calcul lipsa de omogenitate politică a României sau legea electorală.
Pe scurt:
Pentru ca USL să nu aibă majoritatea în parlament, ar fi necesar ca USL să obţină 43% din voturi sau mai puţin.
Cu fiecare procent de prezenţă peste 33%, şansele USL de a obţine majoritatea cresc. Pentru ca USL să piardă majoritatea chiar dacă la vot au venit 40% din cei de pe liste, ARD trebuie să spere că votanţii USL au fost afectaţi de absenteism dar că votanţii PPDD au ieşit la vot în număr foarte mare.
Detaliat:
Pentru ca USL să aibă mai puţin de 50%+1 din mandate, ar fi necesar ca USL să primească 43% din voturi sau mai puţin. Dacă această frază ţi se pare de neînţeles, te rog să citeşti următorul paragraf; dacă nu, te rog să treci direct la paragraful care începe cu "Ingrediente".
(De ce cu 44% din voturi USL ia peste 50% din mandate? România nu este omogenă şi nici performanţa USL nu va fi omogenă. La locale, unde USL a luat la nivel naţional 49,8% din voturi, a obţinut 35% din voturi în unele judeţe şi 65% din voturi în alte judeţe. Chiar şi în cazul în care, la nivel naţional, USL obţine 43% din voturi, acest lucru se datorează şi judeţelor cu populaţii maghiare semnificative, în care USL este tras sub media naţională. Implicit, există şi judeţe unde USL va obţine lejer peste 50% din voturi - aproape toată Valahia şi toată Moldova, cu excepţii punctuale. Într-un judeţ cu 10 colegii în care USL obţine 55% din voturi, câştigând 7 colegii cu peste 50% din voturi, USL nu primeşte "55% din 10 = 5 mandate (rotunjire în jos)", ci 7. După cum enunţam mai sus, nu vorbim de două sau trei judeţe în care USL va reuşi acest lucru, ci de minim zece. Ceea ce înseamnă zeci de parlamentari în plus, din cauza cărora 44% din voturi = 51% din mandate).
Ingrediente:
- o prezenţă mică a electoratului USL;
- o prezenţă mare a celorlalte electorate, numărul acestor votanţi "sufocând" din punct de vedere matematic voturile pentru USL şi reducându-le ponderea la 43%.
Cine sunt celelalte electorate?
500 de mii de votanţi din cadrul minorităţii maghiare;
400 de mii de votanţi pentru partide care nu intră în parlament (PRM, PER, minorităţi naţionale);
1,8 milioane votanţi ARD - o cantitate practic cunoscută şi stabilă;
Cât mai mulţi votanţi PPDD... într-un caz extrem şi foarte bun pentru ARD 1,5 milioane (mare atenţie, deja la acest nivel PPDD începe să ia multe mandate de la ARD).
Sumă votanţi-pentru-altceva-decât-USL: 4,2 milioane.
Pentru ca 4,2 milioane să reprezinte 57% din numărul total de votanţi sau mai mult, ar trebui ca numărul total de votanţi să fie de 7,36 milioane sau mai puţin (40,4% din cei de pe liste).
Altfel spus, la o prezenţă de 40%, doar în contextul în care performanţa PPDD este foarte bună, USL riscă să obţină sub 50% din mandate.
Propoziţia subliniată are importanţa ei: nici la acest nivel de prezenţă nu există garanţii. Este foarte posibil ca prezenţa PPDD să fi fost mai mică decât cea de 1,5 milioane estimată mai sus, iar în rândul celor 7,36 milioane care vin la vot să fie de fapt mai mulţi votanţi USL. Degeaba prezenţa e 40,4% dacă, de exemplu, PPDD eşuează (500 de mii de voturi) iar USL are 4,1 milioane voturi (55%!).
Un calcul mai realist ar fi bazat pe o prezenţă a votanţilor PPDD precum la locale (800 de mii). Atunci situaţia devine:
500 de mii de votanţi din cadrul minorităţii maghiare;
400 de mii de votanţi pentru partide care nu intră în parlament (PRM, PER, minorităţi naţionale);
1,8 milioane votanţi ARD - o cantitate practic cunoscută şi stabilă;
800 de mii de votanţi PPDD.
Sumă votanţi-pentru-altceva-decât-USL: 3,5 milioane.
Pentru ca 3,5 milioane să reprezinte 57% din numărul total de votanţi sau mai mult, ar trebui ca numărul total de votanţi să fie de 6,1 milioane sau mai puţin (33,7% din cei de pe liste).
La o prezenţă de 33,7%, chiar şi în contextul în care PPDD obţine la fel de multe voturi ca la locale, USL riscă să obţină sub 50% din mandate.
Evident există şi cazuri extreme. O reducere a electoratului PPDD la două treimi din valoarea de la locale (aprox. 530 000 voturi) ar pune ARD în situaţia de a spera că prezenţa va fi de 5,4 milioane (29,8%).
Calculele de mai sus sunt singurele valide când vine vorba despre aducerea USL la mai puţin de 50% din mandate. Celelalte nu iau în calcul lipsa de omogenitate politică a României sau legea electorală.
Estimările de vineri
O estimare a ce e necesar să aibă loc pentru ca USL să obţină sub 50% din mandate poate fi găsită aici.
1. Distribuţia voturilor este mai puţin importantă decât distribuirea mandatelor. Cu 49% din voturi USL ar lua mult peste 50% din mandate.
2. Dacă tot suntem la subiectul rezultatelor, voi risca un set de estimări în funcţie de prezenţa PPDD:
Număr total de voturi: 7,3 - 8,1 milioane (în funcţie de calitatea mobilizării votanţilor PPDD, de la foarte slabă la absolut ieşită din comun). Procentele din parantezele de mai jos depind de câţi PPDD-işti vin la vot, o participare mare a acestora scăzând scorurile ARD şi USL, o participare redusă mărindu-le.
USL 4 milioane voturi (49% - 54% din numărul total de voturi). Ultimul sondaj CCSB confirmă trend-ul descendent care va duce în cele din urmă puterea sub numărul de voturi primit la locale.
ARD 1,85 milioane voturi (23% - 26%). Un pronostic care favorizează ARD, luând în calcul disciplina şi bazinul urban considerabil, deci mai puţin afectat de intemperii atunci când vine vorba de mers la vot.
3. Pentru cei care lucrează în mediul politic şi au nevoie de un sociolog/analist în 2013 şi 2014: îi invit să mă contacteze până la sfârşitul lunii decembrie.
1. Distribuţia voturilor este mai puţin importantă decât distribuirea mandatelor. Cu 49% din voturi USL ar lua mult peste 50% din mandate.
2. Dacă tot suntem la subiectul rezultatelor, voi risca un set de estimări în funcţie de prezenţa PPDD:
Număr total de voturi: 7,3 - 8,1 milioane (în funcţie de calitatea mobilizării votanţilor PPDD, de la foarte slabă la absolut ieşită din comun). Procentele din parantezele de mai jos depind de câţi PPDD-işti vin la vot, o participare mare a acestora scăzând scorurile ARD şi USL, o participare redusă mărindu-le.
USL 4 milioane voturi (49% - 54% din numărul total de voturi). Ultimul sondaj CCSB confirmă trend-ul descendent care va duce în cele din urmă puterea sub numărul de voturi primit la locale.
ARD 1,85 milioane voturi (23% - 26%). Un pronostic care favorizează ARD, luând în calcul disciplina şi bazinul urban considerabil, deci mai puţin afectat de intemperii atunci când vine vorba de mers la vot.
3. Pentru cei care lucrează în mediul politic şi au nevoie de un sociolog/analist în 2013 şi 2014: îi invit să mă contacteze până la sfârşitul lunii decembrie.
joi, 6 decembrie 2012
Marje pe ultima sută de metri
Pentru cine a venit aici de la articolul din Adevărul:
Nu am participat la scrierea lui. El conţine câteva erori sau scăpări:
- 15 procente nu este cota minimă a PPDD în sondaje ci cota maximă;
- a lega voturile anti-demitere de voturile pro-ARD este o eroare. Mulţi PPDD-işti şi UDMR-işti, de exemplu, ar fi votat NU la referendum dar nu vor vota ARD duminică;
- alte mici erori mai puţin importante sau irelevante.
Întrucât datele din postarea de mai jos au fost prezentate într-o modalitate ceva mai puţin clară, autorul articolului din Adevărul nu este de vină.
Acestea fiind zise:
Dacă doreşti o estimare simplă a rezultatelor alegerilor, o poţi găsi aici.
Dacă doreşti să afli ce este necesar pentru ca USL să obţină mai puţin de 50% din mandate, te rog să citeşti aici.
Pe scurt:
- USL în scădere masivă şi consistentă;
- ARD se luptă să ia 1,6 milioane voturi;
- Orice este posibil în legătură cu PPDD.
Luate în calcul: 16 sondaje de la referendum încoace (CCSB 4, CSOP 6, IMAS 2, CURS + Avangarde 1, Avangarde 2, CSCI 1).
USL:
Minim: 2,85 milioane (estimare pe baza unui sondaj CSOP de la sfârşitul lui septembrie).
Maxim: 6,3 milioane (IMAS august şi Avangarde la sfârşit de octombrie).
Trend: descendent.
Din populaţia aflată în ţară:
CCSB:
(sfârşit septembrie - început octombrie) 39%
(sfârşit octombrie - început noiembrie) 37%
(sfârşit noiembrie - început decembrie) 34,7%
Avangarde
(17-25 octombrie) 41%
(10-19 noiembrie) 34%
CURS+Avangarde
(27 noiembrie - 2 decembrie) 32,4%.
USL se apropie cu paşi mari de numărul de votanţi de la locale (4,4 milioane, adică 28% din cei din ţară - conform ultimului sondaj IMAS/Europa FM, deja a atins acest nivel). Ce voturi s-au pierdut pe drum, de la locale şi până acum, se recuperează cu primari PDL care, de-a lungul şi de-a latul ţării, fac campanie USL.
Întrebare-cheie: Cât pierde USL în lupta cu lapoviţa şi ninsoarea?
Observaţie: Primul competitor politic (alianţă sau partid) de după 1991 care va obţine mai mult de 40% din voturi.
ARD:
Minim 1,3 milioane (Avangarde 10-19 noiembrie).
Maxim 2,05 milioane (estimare pe baza sondajului Avangarde de la mijlocul lui octombrie).
Doar în 3 sondaje din 16 depăşeşte ARD 1,9 milioane voturi. Cele trei sondaje provind de la CSOP, IMAS (august) şi Avangarde.
Voturi la locale pentru PDL: 2,05 milioane.
Conform majorităţii sondajelor, ARD se află sub 1,6 milioane voturi. Estimez că totuşi acest număr va fi depăşit. În mod paradoxal, o vreme proastă ar putea bloca sutele de primari PDL din mediul rural care susţin ARD. Majoritatea electoratului acestei forţe politice este oricum în urban, deci impactul vremii proaste va fi mai mic.
Trend: neclar sau non-existent. Ascendent conform CSOP, până la începutul lui noiembrie, când s-a renunţat la publicarea rezultatelor. Dacă ne bazăm exclusiv pe rezultatele anunţate de liderii ARD: stagnare.
Întrebare-cheie: care va fi evoluţia ARD în Transilvania şi în Bucureşti?
Observaţie specială: Cea mai mare înfrângere de după 1991 a fost în 2000, când între locul unu şi locul doi au fost 16 procente. Acest record are mari şanse de a fi depăşit acum.
PPDD:
Minim: 660 de mii (IMAS, noiembrie-decembrie).
Maxim: 1,6 milioane (IMAS, august).
De fapt, în majoritatea sondajelor PPDD "joacă" între 850 de mii şi 1,35 milioane voturi.
Voturi la locale pentru PPDD: 800 de mii.
PPDD joacă un rol important în strategiile ARD. O mobilizare dezastruoasă a PPDD ar ajuta ARD, dar mai ales USL.
Exemplu: să ne gândim la un colegiu cu următoarea distribuţie de voturi:
USL 8 mii
ARD 5 mii
PPDD 3 mii
Alte partide o mie.
Total votanţi? 17 mii. USL are 47%, ARD 29%.
Dacă jumătate din votanţii PPDD din acel colegiu stau acasă...
USL 8 mii din 15 mii cinci sute = 51,6%
ARD 5 mii din 15 mii cinci sute = 32%.
Dacă două treimi din votanţii PPDD din acel colegiu stau acasă...
USL 8 mii din 15 mii = 53,3%
ARD 5 mii din 15 mii = 33%.
În primul caz USL câştigă 4,6%, în al doilea 6,3%.
În primul caz ARD câştigă 3%, în al doilea 4%.
Toate sondajele interne ale ARD arată că PPDD ar obţine 14% din voturi la nivel naţional. Orice performanţă a PPDD sub acest nivel ajută USL să treacă de 50%.
Întrebare: există "o spirală a tăcerii" apropo de votul pentru PPDD? Cât de mare este ea?
Observaţie specială: primul partid format după 1992 care ar intra în parlament prin forţe proprii.
Nu am participat la scrierea lui. El conţine câteva erori sau scăpări:
- 15 procente nu este cota minimă a PPDD în sondaje ci cota maximă;
- a lega voturile anti-demitere de voturile pro-ARD este o eroare. Mulţi PPDD-işti şi UDMR-işti, de exemplu, ar fi votat NU la referendum dar nu vor vota ARD duminică;
- alte mici erori mai puţin importante sau irelevante.
Întrucât datele din postarea de mai jos au fost prezentate într-o modalitate ceva mai puţin clară, autorul articolului din Adevărul nu este de vină.
Acestea fiind zise:
Dacă doreşti o estimare simplă a rezultatelor alegerilor, o poţi găsi aici.
Dacă doreşti să afli ce este necesar pentru ca USL să obţină mai puţin de 50% din mandate, te rog să citeşti aici.
Pe scurt:
- USL în scădere masivă şi consistentă;
- ARD se luptă să ia 1,6 milioane voturi;
- Orice este posibil în legătură cu PPDD.
Luate în calcul: 16 sondaje de la referendum încoace (CCSB 4, CSOP 6, IMAS 2, CURS + Avangarde 1, Avangarde 2, CSCI 1).
USL:
Minim: 2,85 milioane (estimare pe baza unui sondaj CSOP de la sfârşitul lui septembrie).
Maxim: 6,3 milioane (IMAS august şi Avangarde la sfârşit de octombrie).
Trend: descendent.
Din populaţia aflată în ţară:
CCSB:
(sfârşit septembrie - început octombrie) 39%
(sfârşit octombrie - început noiembrie) 37%
(sfârşit noiembrie - început decembrie) 34,7%
Avangarde
(17-25 octombrie) 41%
(10-19 noiembrie) 34%
CURS+Avangarde
(27 noiembrie - 2 decembrie) 32,4%.
USL se apropie cu paşi mari de numărul de votanţi de la locale (4,4 milioane, adică 28% din cei din ţară - conform ultimului sondaj IMAS/Europa FM, deja a atins acest nivel). Ce voturi s-au pierdut pe drum, de la locale şi până acum, se recuperează cu primari PDL care, de-a lungul şi de-a latul ţării, fac campanie USL.
Întrebare-cheie: Cât pierde USL în lupta cu lapoviţa şi ninsoarea?
Observaţie: Primul competitor politic (alianţă sau partid) de după 1991 care va obţine mai mult de 40% din voturi.
ARD:
Minim 1,3 milioane (Avangarde 10-19 noiembrie).
Maxim 2,05 milioane (estimare pe baza sondajului Avangarde de la mijlocul lui octombrie).
Doar în 3 sondaje din 16 depăşeşte ARD 1,9 milioane voturi. Cele trei sondaje provind de la CSOP, IMAS (august) şi Avangarde.
Voturi la locale pentru PDL: 2,05 milioane.
Conform majorităţii sondajelor, ARD se află sub 1,6 milioane voturi. Estimez că totuşi acest număr va fi depăşit. În mod paradoxal, o vreme proastă ar putea bloca sutele de primari PDL din mediul rural care susţin ARD. Majoritatea electoratului acestei forţe politice este oricum în urban, deci impactul vremii proaste va fi mai mic.
Trend: neclar sau non-existent. Ascendent conform CSOP, până la începutul lui noiembrie, când s-a renunţat la publicarea rezultatelor. Dacă ne bazăm exclusiv pe rezultatele anunţate de liderii ARD: stagnare.
Întrebare-cheie: care va fi evoluţia ARD în Transilvania şi în Bucureşti?
Observaţie specială: Cea mai mare înfrângere de după 1991 a fost în 2000, când între locul unu şi locul doi au fost 16 procente. Acest record are mari şanse de a fi depăşit acum.
PPDD:
Minim: 660 de mii (IMAS, noiembrie-decembrie).
Maxim: 1,6 milioane (IMAS, august).
De fapt, în majoritatea sondajelor PPDD "joacă" între 850 de mii şi 1,35 milioane voturi.
Voturi la locale pentru PPDD: 800 de mii.
PPDD joacă un rol important în strategiile ARD. O mobilizare dezastruoasă a PPDD ar ajuta ARD, dar mai ales USL.
Exemplu: să ne gândim la un colegiu cu următoarea distribuţie de voturi:
USL 8 mii
ARD 5 mii
PPDD 3 mii
Alte partide o mie.
Total votanţi? 17 mii. USL are 47%, ARD 29%.
Dacă jumătate din votanţii PPDD din acel colegiu stau acasă...
USL 8 mii din 15 mii cinci sute = 51,6%
ARD 5 mii din 15 mii cinci sute = 32%.
Dacă două treimi din votanţii PPDD din acel colegiu stau acasă...
USL 8 mii din 15 mii = 53,3%
ARD 5 mii din 15 mii = 33%.
În primul caz USL câştigă 4,6%, în al doilea 6,3%.
În primul caz ARD câştigă 3%, în al doilea 4%.
Toate sondajele interne ale ARD arată că PPDD ar obţine 14% din voturi la nivel naţional. Orice performanţă a PPDD sub acest nivel ajută USL să treacă de 50%.
Întrebare: există "o spirală a tăcerii" apropo de votul pentru PPDD? Cât de mare este ea?
Observaţie specială: primul partid format după 1992 care ar intra în parlament prin forţe proprii.
miercuri, 5 decembrie 2012
Anii pe care îi vor mânca lăcustele?
Ioel, 2:24-25:
"Ariile se vor umple de grâu, vor geme tocitoarele şi teascurile de must şi de untdelemn,
Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele."
Anii în pericol de a fi ronţăiţi sunt 2013 şi 2014. La finele celui de-al doilea vom avea alegeri prezidenţiale. Este posibil ca alegeri prezidenţiale să aibă loc şi mai devreme, caz în care "anii" sunt "luni". În contextul în care PNL îl are pe Crin Antonescu sau ca alternativă pe Călin Popescu-Tăriceanu, intenţia de vot pentru Dan Diaconescu poate creşte pe fondul unei crize economice extrem de dure iar PSD îşi va propulsa candidatul în turul doi (oricare ar fi el) datorită forţei organizaţionale, dreapta pro-Băsescu riscă să rămână pe dinafară sau să piardă la zeci de procente distanţă în turul doi. Tocmai pentru că situaţia acestui segment este foarte dificilă, ea merită studiată în detaliu.
... de ce este foarte dificilă?
1. Organizaţional, se porneşte cu şansa a treia. Dacă mergem la firul ierbii, lupta la prezidenţiale nu se dă între mesaje ci între organizaţii de partid. PDL este actualmente cel mai slab din cele trei partide principale. Chiar dacă diferenţa nu este atât de mare precum cea dintre Crin Antonescu şi oponenţii săi la momentul alegerilor din 2009, ea este semnificativă.
2. Dependenţa de PDL este un punct slab. ... nici măcar nu este foarte clar dacă PDL va susţine un candidat propriu, sau dacă nu cumva o să vedem un candidat de mucava, ale cărui 700-900 mii voturi să fie tranzacţionate între cele două tururi pentru un avantaj sau altul. Astfel electoratul pe care contează acum dreapta reformistă va fi divizat sau împărţit între trei competitori. În trecut (2000, 2009) o astfel de experienţă s-a dovedit neplăcută şi dătătoare de frisoane, fie în primul tur fie în al doilea.
3. După perioada 2010-2012, cooptarea de noi votanţi reprezintă o provocare. A îmbina susţinerea electoratului pur pro-Băsescu cu atragerea altor votanţi este un proces important, dar care trebuie întreprins cu delicateţe. Poţi să rămâi suspendat între sârme - dezamăgind pe primii şi convingând prea puţini din grupul doi. Fără electoratul pur pro-Băsescu nu se intră în turul doi şi fără alţii în plus nu se câştigă turul doi.
4. Haosul strategic domină situaţia. Nu există un candidat la prezidenţiale asumat ca atare. Cel mai vizibil - MRU - este liderul unui partid mic, fără primari şi cu o infrastructură limitată. Partidul mai mare (PDL) e în criză de prezidenţiabili. În spaţiul politic al dreptei reformiste se află mai multe figuri interesante dar lipsite de putere organizaţională. Nu există semnale că vreuna din aceste persoane ar fi hotărâtă să facă pasul înainte.
Unii susţinători activi dar care nu sunt membri de partid sunt în cea mai nefericită dintre situaţii: nu au încredere în capacitatea organizaţiilor politice actuale de a livra un prezidenţiabil de calitate, dar nici nu au făcut paşii necesari pentru crearea unui proiect propriu. În curând nici n-o să mai aibă timp.
5. Lipsa de know-how este acută. Nu voi scrie aici despre domenii precum planificarea strategică sau analiza politică (cea serioasă, nu de televizor). Hai să vorbim despre cum sociologia te poate ajuta să câştigi alegerile prezidenţiale: care sunt generaţiile (cohortele) care vor decide câştigătorul alegerilor prezidenţiale? Care sunt zonele geografice asupra cărora ar trebui să se concentreze campania unui candidat de dreapta pentru a obţine rezultatele dorite la nivel naţional? Ce trebuie făcut în Bucureşti pentru ca declinul dreptei în capitală să fie oprit? De ce a pierdut dreapta prezidenţialele atunci când le-a pierdut? Care din greşelile de atunci pot fi evitate?
Răspunsurile greşite costă bani, timp şi procente. Dacă nu ai cifre şi lucrezi cu răspunsuri greşite poţi irosi efortul unor profesionişti realmente talentaţi în domeniul comunicării, ca să dau un exemplu la îndemână. Dreapta reformistă nu pare să posede în clipa de faţă aparatul analitic necesar pentru succes.
Până la prezidenţiale mai sunt doi ani. Pare mult. Este exact intervalul de timp dintre faimosul articol al lui Sebastian Lăzăroiu despre Albă-ca-Zăpada şi formarea în grabă a ARD. Alţi ani mâncaţi de lăcuste.
"Ariile se vor umple de grâu, vor geme tocitoarele şi teascurile de must şi de untdelemn,
Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele."
Anii în pericol de a fi ronţăiţi sunt 2013 şi 2014. La finele celui de-al doilea vom avea alegeri prezidenţiale. Este posibil ca alegeri prezidenţiale să aibă loc şi mai devreme, caz în care "anii" sunt "luni". În contextul în care PNL îl are pe Crin Antonescu sau ca alternativă pe Călin Popescu-Tăriceanu, intenţia de vot pentru Dan Diaconescu poate creşte pe fondul unei crize economice extrem de dure iar PSD îşi va propulsa candidatul în turul doi (oricare ar fi el) datorită forţei organizaţionale, dreapta pro-Băsescu riscă să rămână pe dinafară sau să piardă la zeci de procente distanţă în turul doi. Tocmai pentru că situaţia acestui segment este foarte dificilă, ea merită studiată în detaliu.
... de ce este foarte dificilă?
1. Organizaţional, se porneşte cu şansa a treia. Dacă mergem la firul ierbii, lupta la prezidenţiale nu se dă între mesaje ci între organizaţii de partid. PDL este actualmente cel mai slab din cele trei partide principale. Chiar dacă diferenţa nu este atât de mare precum cea dintre Crin Antonescu şi oponenţii săi la momentul alegerilor din 2009, ea este semnificativă.
2. Dependenţa de PDL este un punct slab. ... nici măcar nu este foarte clar dacă PDL va susţine un candidat propriu, sau dacă nu cumva o să vedem un candidat de mucava, ale cărui 700-900 mii voturi să fie tranzacţionate între cele două tururi pentru un avantaj sau altul. Astfel electoratul pe care contează acum dreapta reformistă va fi divizat sau împărţit între trei competitori. În trecut (2000, 2009) o astfel de experienţă s-a dovedit neplăcută şi dătătoare de frisoane, fie în primul tur fie în al doilea.
3. După perioada 2010-2012, cooptarea de noi votanţi reprezintă o provocare. A îmbina susţinerea electoratului pur pro-Băsescu cu atragerea altor votanţi este un proces important, dar care trebuie întreprins cu delicateţe. Poţi să rămâi suspendat între sârme - dezamăgind pe primii şi convingând prea puţini din grupul doi. Fără electoratul pur pro-Băsescu nu se intră în turul doi şi fără alţii în plus nu se câştigă turul doi.
4. Haosul strategic domină situaţia. Nu există un candidat la prezidenţiale asumat ca atare. Cel mai vizibil - MRU - este liderul unui partid mic, fără primari şi cu o infrastructură limitată. Partidul mai mare (PDL) e în criză de prezidenţiabili. În spaţiul politic al dreptei reformiste se află mai multe figuri interesante dar lipsite de putere organizaţională. Nu există semnale că vreuna din aceste persoane ar fi hotărâtă să facă pasul înainte.
Unii susţinători activi dar care nu sunt membri de partid sunt în cea mai nefericită dintre situaţii: nu au încredere în capacitatea organizaţiilor politice actuale de a livra un prezidenţiabil de calitate, dar nici nu au făcut paşii necesari pentru crearea unui proiect propriu. În curând nici n-o să mai aibă timp.
5. Lipsa de know-how este acută. Nu voi scrie aici despre domenii precum planificarea strategică sau analiza politică (cea serioasă, nu de televizor). Hai să vorbim despre cum sociologia te poate ajuta să câştigi alegerile prezidenţiale: care sunt generaţiile (cohortele) care vor decide câştigătorul alegerilor prezidenţiale? Care sunt zonele geografice asupra cărora ar trebui să se concentreze campania unui candidat de dreapta pentru a obţine rezultatele dorite la nivel naţional? Ce trebuie făcut în Bucureşti pentru ca declinul dreptei în capitală să fie oprit? De ce a pierdut dreapta prezidenţialele atunci când le-a pierdut? Care din greşelile de atunci pot fi evitate?
Răspunsurile greşite costă bani, timp şi procente. Dacă nu ai cifre şi lucrezi cu răspunsuri greşite poţi irosi efortul unor profesionişti realmente talentaţi în domeniul comunicării, ca să dau un exemplu la îndemână. Dreapta reformistă nu pare să posede în clipa de faţă aparatul analitic necesar pentru succes.
Până la prezidenţiale mai sunt doi ani. Pare mult. Este exact intervalul de timp dintre faimosul articol al lui Sebastian Lăzăroiu despre Albă-ca-Zăpada şi formarea în grabă a ARD. Alţi ani mâncaţi de lăcuste.
luni, 3 decembrie 2012
Alegerile parlamentare: "tortul" cu electorate
18,2 milioane de români adulţi sunt înscrişi pe listele electorale.
Dintre ei, aproximativ 2,5 milioane sunt în străinătate. Vor vota peste câteva zile foarte puţini dintre ei, sub 100 000 sau un pic peste.
Ergo se află în ţară (18,2 - 2,5 = ) 15,7 milioane persoane cu drept de vot.
Cum arată opţiunile lor de vot? Să ne imaginăm un tort cu mai multe straturi. Fiecare strat conţine ingrediente diferite în proporţii inegale. La baza tortului se află "electoratele dure", oameni extrem de hotărâţi să vină la vot. În celelalte straturi găsim oameni care ezită într-o măsură mai mare sau mai mică. Ce este foarte important în legătură cu aceste straturi mai "moi": şi oamenii aceştia au o preferinţă, dacă îi întrebi (şi sondajele asta fac).
Stratul unu. "Electoratele dure" sunt dispuse astfel:
2,8 milioane voturi USL
1,4 milioane voturi ARD
700 de mii voturi PPDD
400 de mii voturi UDMR
300 de mii alţii (PRM, minorităţi naţionale care trebuie să vină la vot pentru a avea reprezentare în parlament, etc.).
Avem aici 5,6 milioane persoane. Cu excepţia PPDD - unde datorită volatilităţii electoratului aproape orice este posibil - aceste voturi sunt practic garantate, în sensul în care numărul de voturi primit de USL, ARD, UDMR, etc. va depăşi aceste nivele.
Stratul doi. Aici se află 3,2 milioane de români care nu fac parte din "electoratele dure", însă mulţi dintre ei vor veni la vot. Opinia lor este în mare parte formată, dar intervin factori care îi fac să ezite: partidul spre care înclină le-a propus un candidat în colegiu cu care nu sunt de acord, votul este pur negativ ("nu votez pentru X, ci împotriva Y, deci nu am o foarte mare tragere de inimă să pun ştampila pe X"), etc. În unele sondaje ei răspund de parcă ar face parte din "electoratele dure", în altele se comportă de parcă ar fi la câteva secunde distanţă de a decide să nu mai voteze. Concret, în stratul doi se află:
2 milioane voturi USL
700 mii voturi ARD
250 de mii voturi PPDD
Restul: UDMR şi alte forţe politice.
Observaţii:
- estimez că vor veni la vot maxim trei sferturi dintre aceştia, dar este posibil ca participarea lor să fie superioară acestui nivel;
- mobilizarea electoratelor din stratul doi va fi inegală. În alte cuvinte, din acest grup pot veni la vot 1,8 milioane de votanţi USL şi 100 de mii de votanţi ARD sau 600 de mii de votanţi din ambele electorate sau 400 de mii de votanţi USL şi 600 de mii de votanţi ARD, etc;
- dacă există un Schwerpunkt al alegerilor, este vorba despre acest grup. Electoratele dure sunt... dure. Celelalte straturi, după cum vei vedea mai jos, nu au impact decisiv asupra rezultatului;
- o prezenţă de peste 49% conform BEC înseamnă că la vot au venit şi alţii decât cei din straturile unu şi doi, şi anume...
Stratul trei. În penultimul grup de posibili votanţi se află 2,5 milioane de persoane care vin să voteze la prezidenţiale şi uneori la alegerile locale. Sunt LIV-i (Low Information Voters), persoane care nu sunt foarte interesate de scena politică naţională şi a căror mobilizare se datorează unor impulsuri de moment sau cercului imediat de cunoştinţe. Dacă îi întrebi pe aceşti votanţi, şi ei au o opinie:
1,5 milioane: USL
300 de mii: ARD
500 de mii: PPDD
200 de mii: UDMR şi alte forţe politice.
Din punctul meu de vedere, această campanie nu a fost una care să-i mobilizeze. Ambele forţe politice principale au puncte slabe, n-au formulat un proiect naţional care să suprascrie apatia şi au realizat o campanie neatrăgătoare. În plus nu vorbim de prezidenţiale, ci de un scrutin care are în centru o instituţie nepopulară (Parlamentul). PPDD a atras disproporţionat de mulţi LIV-i, ceea ce s-ar putea să îl afecteze.
Unii votanţi din stratul trei vor veni la vot, dar nu prea mulţi, poate chiar mai puţin de 100 000.
Stratul patru. Nu în cele din urmă, există 4,4 milioane persoane neinteresate de alegeri. Datorită campaniei electorale, doar mai puţin de un milion spun direct că nu s-ar duce să voteze, restul mimând nehotărârea. Este posibil ca unii dintre ei să vină la vot, dar numărul lor va fi infim.
Element de haos. Şansa de a veni la vot scade cu fiecare strat, dar oamenii nu sunt statistici. De exemplu, este posibil ca vecinul tău de vizavi să facă parte din stratul doi şi să nu vină la vot, în timp ce verii tăi, care fac parte din stratul trei, să voteze.
Trend-uri. Fandaxie aparentă, dar doar aparentă:
Trend-ul USL este descendent conform CCSB (în ultimele trei luni, din populaţia aflată în ţară: 39% - 37% - 34,7%).
Trendul USL este ascendent conform CSOP (în ultimele trei luni, din populaţia aflată în ţară: 18% - 19,7% - 25,4%).
Cele două institute privesc diferit tortul (CSOP se concentrează pe electoratele dure, CCSB include şi altele). Cel mai probabil votanţii USL devin din ce în ce mai puţini dar din ce în ce mai hotărâţi să voteze. În termenii articolului de azi, cei care intenţionau în trecut să voteze USL dar făceau parte din straturile doi şi trei "iau liftul" spre stratul unu sau spre stratul patru.
Dintre ei, aproximativ 2,5 milioane sunt în străinătate. Vor vota peste câteva zile foarte puţini dintre ei, sub 100 000 sau un pic peste.
Ergo se află în ţară (18,2 - 2,5 = ) 15,7 milioane persoane cu drept de vot.
Cum arată opţiunile lor de vot? Să ne imaginăm un tort cu mai multe straturi. Fiecare strat conţine ingrediente diferite în proporţii inegale. La baza tortului se află "electoratele dure", oameni extrem de hotărâţi să vină la vot. În celelalte straturi găsim oameni care ezită într-o măsură mai mare sau mai mică. Ce este foarte important în legătură cu aceste straturi mai "moi": şi oamenii aceştia au o preferinţă, dacă îi întrebi (şi sondajele asta fac).
Stratul unu. "Electoratele dure" sunt dispuse astfel:
2,8 milioane voturi USL
1,4 milioane voturi ARD
700 de mii voturi PPDD
400 de mii voturi UDMR
300 de mii alţii (PRM, minorităţi naţionale care trebuie să vină la vot pentru a avea reprezentare în parlament, etc.).
Avem aici 5,6 milioane persoane. Cu excepţia PPDD - unde datorită volatilităţii electoratului aproape orice este posibil - aceste voturi sunt practic garantate, în sensul în care numărul de voturi primit de USL, ARD, UDMR, etc. va depăşi aceste nivele.
Stratul doi. Aici se află 3,2 milioane de români care nu fac parte din "electoratele dure", însă mulţi dintre ei vor veni la vot. Opinia lor este în mare parte formată, dar intervin factori care îi fac să ezite: partidul spre care înclină le-a propus un candidat în colegiu cu care nu sunt de acord, votul este pur negativ ("nu votez pentru X, ci împotriva Y, deci nu am o foarte mare tragere de inimă să pun ştampila pe X"), etc. În unele sondaje ei răspund de parcă ar face parte din "electoratele dure", în altele se comportă de parcă ar fi la câteva secunde distanţă de a decide să nu mai voteze. Concret, în stratul doi se află:
2 milioane voturi USL
700 mii voturi ARD
250 de mii voturi PPDD
Restul: UDMR şi alte forţe politice.
Observaţii:
- estimez că vor veni la vot maxim trei sferturi dintre aceştia, dar este posibil ca participarea lor să fie superioară acestui nivel;
- mobilizarea electoratelor din stratul doi va fi inegală. În alte cuvinte, din acest grup pot veni la vot 1,8 milioane de votanţi USL şi 100 de mii de votanţi ARD sau 600 de mii de votanţi din ambele electorate sau 400 de mii de votanţi USL şi 600 de mii de votanţi ARD, etc;
- dacă există un Schwerpunkt al alegerilor, este vorba despre acest grup. Electoratele dure sunt... dure. Celelalte straturi, după cum vei vedea mai jos, nu au impact decisiv asupra rezultatului;
- o prezenţă de peste 49% conform BEC înseamnă că la vot au venit şi alţii decât cei din straturile unu şi doi, şi anume...
Stratul trei. În penultimul grup de posibili votanţi se află 2,5 milioane de persoane care vin să voteze la prezidenţiale şi uneori la alegerile locale. Sunt LIV-i (Low Information Voters), persoane care nu sunt foarte interesate de scena politică naţională şi a căror mobilizare se datorează unor impulsuri de moment sau cercului imediat de cunoştinţe. Dacă îi întrebi pe aceşti votanţi, şi ei au o opinie:
1,5 milioane: USL
300 de mii: ARD
500 de mii: PPDD
200 de mii: UDMR şi alte forţe politice.
Din punctul meu de vedere, această campanie nu a fost una care să-i mobilizeze. Ambele forţe politice principale au puncte slabe, n-au formulat un proiect naţional care să suprascrie apatia şi au realizat o campanie neatrăgătoare. În plus nu vorbim de prezidenţiale, ci de un scrutin care are în centru o instituţie nepopulară (Parlamentul). PPDD a atras disproporţionat de mulţi LIV-i, ceea ce s-ar putea să îl afecteze.
Unii votanţi din stratul trei vor veni la vot, dar nu prea mulţi, poate chiar mai puţin de 100 000.
Stratul patru. Nu în cele din urmă, există 4,4 milioane persoane neinteresate de alegeri. Datorită campaniei electorale, doar mai puţin de un milion spun direct că nu s-ar duce să voteze, restul mimând nehotărârea. Este posibil ca unii dintre ei să vină la vot, dar numărul lor va fi infim.
Element de haos. Şansa de a veni la vot scade cu fiecare strat, dar oamenii nu sunt statistici. De exemplu, este posibil ca vecinul tău de vizavi să facă parte din stratul doi şi să nu vină la vot, în timp ce verii tăi, care fac parte din stratul trei, să voteze.
Trend-uri. Fandaxie aparentă, dar doar aparentă:
Trend-ul USL este descendent conform CCSB (în ultimele trei luni, din populaţia aflată în ţară: 39% - 37% - 34,7%).
Trendul USL este ascendent conform CSOP (în ultimele trei luni, din populaţia aflată în ţară: 18% - 19,7% - 25,4%).
Cele două institute privesc diferit tortul (CSOP se concentrează pe electoratele dure, CCSB include şi altele). Cel mai probabil votanţii USL devin din ce în ce mai puţini dar din ce în ce mai hotărâţi să voteze. În termenii articolului de azi, cei care intenţionau în trecut să voteze USL dar făceau parte din straturile doi şi trei "iau liftul" spre stratul unu sau spre stratul patru.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
