Faceți căutări pe acest blog

vineri, 21 octombrie 2011

2 lucruri care nu se prea spun despre recensământ

Pe primul tocmai l-a dat în vileag TimesNewRoman:


"Autorităţile dau asigurări că recensământul de anul ăsta nu va fi aşa de greu şi că practic nu ai cum să pici. Cu toate acestea, există temeri că se va copia masiv. „Sunt multe întrebări simple, pentru toată lumea”, spune preşedintele Comisiei de Statistică, „de pildă numele sau vârsta. Sigur, sunt şi unele mai complicate cum ar fi sexul sau domiciliul, dar nu e nicio problemă dacă oamenii nu ştiu să răspundă chiar la toate”.

De câteva zile au apărut pe net nişte aşa-zise răspunsuri corecte la întrebările de la recensământ, însă preşedintele Comisiei spune că astfel de metode de copiat nu folosesc la nimic. „Nu poţi trece recensământul învăţând papagaliceşte sau venind cu o lucrare scrisă de altul”, a avertizat el."

Al doilea, ceva mai serios, este că în sfârşit vom avea eşantioane (ceva mai) corecte. Pe scurt: vrei să faci un sondaj de opinie veridic. Universul cercetării (adică cei despre care vrei să afli informaţii) poate fi un oraş, un judeţ, o ţară. Nu este necesar să vorbeşti cu absolut toţi oamenii care compun respectivul univers - oricum ar fi foarte scump şi laborios. Poţi folosi un eşantion - o imagine în micro a respectivului univers. Dacă un oraş are o populaţie compusă în măsură de 55% din femei, şi eşantionul unei cercetări cantitative trebuie să aibă 55% femei. Dacă într-o ţară, 42% din locuitori se află în mediul rural, atunci şi eşantionul unui sondaj de opinie la nivel naţional ar trebui să conţină 42% ...

Dar ce te faci când nu ştii aceste proporţii? Când trebuie să bâjbâi pe baza unui recensământ de acum 9 ani? Oficial, INS-ul ţine statistici cu privire la numărul de nou-născuţi, decedaţi, etc., dar ce te faci cu emigrarea în străinătate, care de când cu Uniunea Europeană nu mai este monitorizată? Sau cu fluxurile tranzitorii interne rural -> urban şi (aici vom avea mari surprize) urban -> rural?  Atunci supraevaluezi fără să vrei unele judeţe şi subevaluezi altele. Încerci să intuieşti numărul şi originea - ca mediu de rezidenţă - a românilor care au plecat şi îi bagi la categoria "voturi din străinătate". În funcţie de intuiţie, experienţă şi noroc, poţi avea un eşantion apropiat de realitate sau ceva mai îndepărtat. Din observaţiile mele, PSD a fost uşor favorizat în ultimii ani datorită folosirii unor eşantioane făcute "pe orbeşte" (dacă comparăm sondaje de opinie cu rezultate în alegeri). Dar, bineînţeles, asta nu este cazul pentru toate institutele care efectuează sondaje de opinie.

În teorie, odată ce rezultatele recensământului vor fi făcute publice, ar trebui să avem sondaje de opinie mai apropiate de realitate. Nu că ele ar fi fost atât de "greşite" pe cât se crede.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog