Criza, votul românilor din străinătate şi Traian Băsescu

O dinamică fascinantă (mulţumesc businessday.ro pentru grafic):

În 2008, românii aflaţi în străinătate trimiseseră mai mulţi bani decât în oricare alt an din 2006 încoace.

Cum au votat la alegerile parlamentare din acel an? În primul rând să spunem că e vorba despre 23 000 de voturi, dintre care 48% s-au dus la PDL, 24% la PNL, 13% la PSD şi restul la alte partide. S-ar putea afirma că în mod logic, partidele care compuseseră în trecut Alianţa D.A. au primit majoritatea voturilor (72%), ele fiind putând fi considerate responsabile pentru integrarea în U.E. bunăstarea relativă a muncitorilor şi familiilor acestora. Plusul pentru PDL se datorează vizibilităţii mai mari a lui Traian Băsescu, precum şi importanţei psihologice a şefului statului într-o ţară precum România. Prin comparaţie, în ţară PDL şi PNL au adunat împreună 50% din voturi. Diferenţa este semnificativă.

În 2009, cuantumul banilor trimişi în ţară se prăbuşeşte la cel mai scăzut nivel întâlnit din 2006 şi până atunci. Fie vorbim de criză, fie de o părăsire de facto a României, adică reorientarea veniturilor: se trimit mai puţini bani acasă sau deloc, se păstrează mai mulţi pentru consum şi investiţii de lungă durată (ex. cumpărarea unei case în ţara din străinătate unde locuieşte muncitorul respectiv). Şi aici intervine ceva foarte interesant...

La alegerile prezidenţiale vin în primul tur 94 000 de români aflaţi în străinătate: de patru ori mai mult decât în 2008. Dacă ei deja părăsesc din punct de vedere mental şi material România, de ce mai vin să voteze? Iar dacă ei au fost afectaţi de criză, asta i-a făcut să se ataşeze de Traian Băsescu ca singur purtător al speranţei, pentru că preşedintele în funcţie - şi atunci, şi acum - a obţinut 56% din voturile din turul unu şi 78% din voturile din turul doi. În cifre absolute vorbim de 52 900 şi respectiv 115 831 (!) de voturi.

Câteva întrebări serioase:

1. De ce există o diferenţă atât de mare între numărul românilor din străinătate care s-au prezentat la vot în 2009 decât în 2008? Să fie oare vorba de diferenţa dintre alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare?

2. Cum a reuşit Traian Băsescu să devină o figură în jurul căruia votanţii să graviteze la momentul crizei economice din 2009 (fenomen evident în ţară, dar iată - mai ales în străinătate) ? De ce nu a reuşit Mircea Geoană acest lucru în 2009? De ce, în cazul lui Traian Băsescu, mecanismul n-a mai funcţionat în primăvara lui 2010?

3. PDL a obţinut din străinătate 11 600 de voturi pentru fiecare cameră din parlament în 2008. De ce nu a putut să obţină nici măcar un sfert din numărul de voturi pe care l-a obţinut Traian Băsescu un an mai târziu ?

4.  Dacă în anul 2012 vom avea o nouă scădere a remitenţelor, ar fi al patrulea an de scădere consecutivă. Va funcţiona criza şi în 2012 precum în 2009, ajutându-l pe preşedinte şi poate şi pe partidul pe care acesta îl susţine? În ce măsura există şi în rândul românilor din afara ţării o reducere a încrederii în Traian Băsescu?

5. Este posibil ca remitenţele relativ scăzute din 2011 să fie datorate faptului că românii din străinătate se întorc în ţară pentru un termen mai lung? Să luăm un caz imaginar: un român care a muncit în Spania a votat pentru Traian Băsescu la ambele tururi ale alegerilor din 2009, iar în 2011 a hotărât să se întoarcă în ţară datorită lipsei unui loc de muncă la Barcelona sau Badajoz. Odată ce intră în contact cu realitatea socială actuală, mai are el încredere în Traian Băsescu? Mai are el încredere în PDL?