Mitul nr. 802: "PDL a pierdut mulţi votanţi din 2008 încoace"

Sever Voinescu tocmai a declarat despre Noua Republică: ""Potenţialul electoral este destul de mare, daca se organizează bine poate face până la 15% în primele alegeri; este electoratul care a plecat din PDL şi de lângă Traian Băsescu".

... dacă lăsa PDL-ul în afara propoziţiei, era foarte bine.

În 2008, PDL a înregistrat cel mai bun rezultat din istoria sa: 2,2 milioane de români au votat PDL, adică 11,95% din cei aflaţi pe listele de votanţi.

A urmat momentul alegerilor prezidenţiale din 2009, care a avut efectul indirect de a creşte - nu foarte mult - susţinerea pentru PDL.

În primăvara lui 2010, din motivele bine ştiute, PDL a pierdut ... nu, nu 25%, ci 60% din susţinători. În iulie 2010, IPP şi INSOMAR - două institute de sondaje cât se poate de diferite - arătau că PDL ar fi votat de 5,0%, respectiv 5,1% din totalul alegătorilor cu drept de vot. Reperul - adică întregul, acel 100% - erau tot listele electorale de care am vorbit mai sus.

Aceştia sunt în mare parte recuperaţi. Sondajele din vară şi din septembrie arată că acum PDL beneficiază de susţinerea a 9 % - 10,5 % dintre românii cu drept de vot (9%.Avangarde în mai; 10,5 Avangarde în septembrie; rezultatele din alte sondaje şi de la alte institute sunt "între").

Poate că aceştia nu sunt în totalitate aceiaşi cu cei din 2008. Dar credeţi că există un procent mare de oameni care nu au votat PDL în 2008, nu l-ar fi votat în 2010 dar, acum, după 1 ianuarie 2011 ar vota PDL? Eu personal nu cred că lucrurile stau aşa.

Motivul pentru care aceste evoluţii statistice nu sunt evidente are la bază o altă schimbare de situaţie, legată de procentul românilor care îşi declară intenţia de a vota. Această schimbare de situaţie are ca efect secundar crearea impresiei că PDL a pierdut cel puţin "zece procente" din 2008 şi până acum (31% din voturi, respectiv 20% în sondaje). În fapt, numărul absolut de votanţi potenţiali ai PDL este extrem de apropiat - a crescut însă foarte mult numărul românilor care afirmă că intenţionează să voteze: 39% au votat în 2008, 55% spun în 2011 că vor vota. Din cauza acestor "mişcări", o mare parte din public nu capătă o percepţie corectă asupra intenţiei de vot şi dinamicilor acesteia.

Rezumând: cum nu există o masă de susţinători ai Alianţei D.A. care acum îşi smulg părul din cap, neştiind pe cine să voteze, nu există nici un grup masiv (5-15%) din populaţie care a părăsit PDL, ci probabil undeva între 1% şi 3%. Dacă ei ar mai vota încă o dată un partid justiţiar, anti-corupţie, pro-Băsescu şi anti-PSD... e de văzut.

Componenta a doua a afirmaţiei lui Sever Voinescu - referitoare la atragerea celor care au plecat de lângă Traian Băsescu - nu poate fi judecată cu unelte strict sociologice. De jure, dacă ar exista în clipa de faţă o diferenţă semnificativă între încrederea în Traian Băsescu şi intenţia de vot pentru PDL, atunci da - Noua Republică ar putea să profite, încercând să reprezinte sau să speculeze această diferenţă, devenind Noul Partid al Preşedintelui. O astfel de diferenţă însă nu există, ba chiar asocierea PDL cu Traian Băsescu ar putea trage acest partid în jos, darămite o organizaţie politică nouă.

De facto, Sever Voinescu indica o linie de proiect politic viitor, post-Băsescian, despre care vom avea mai multe detalii pe măsură ce se apropie alegerile prezidenţiale.

Notă de final: greşeşte cine joacă, nu cine stă pe banca de rezerve. Mai de blamat decât Sever Voinescu sau alţii - câţi sociologi credeţi că lucrează pentru PDL? câte analize citeşte un lider PDL cu privire la electoratul românesc ? - sunt politicienii, din putere sau din opoziţie, care nu produc idei. A greşi încercând să identifici realităţi sociopolitice este măcar un semn de interes, dacă nu chiar o manifestare a instinctului de supravieţuire politică.