Întrebarea greşită despre ARD

Să presupunem că n-ar fi existat niciun blat, nicio campanie lipsită de atracţie, şi totul ar fi mers ca pe roate. ARD ar fi obţinut exact scorul său maxim, scorul PDL de acum patru ani: 2,28 milioane voturi. Mai mult cu 1 milion 5 mii 571 decât cei care au votat de fapt pentru ARD.

Posibilă reacţie intermediară, căreia îi răspund imediat:

"ARD ar fi obţinut mai mult decât PDL în 2008 datorită erorilor guvernării Ponta!"

Răspuns: ARD ar fi fost incapabilă să speculeze oportunităţile ivite chiar şi în scenariul de mai sus. Ce credibilitate avea ARD (... PDL...) când vorbea de scăderea nivelului de trai şi despre măsurile pe care le-ar lua pentru creşterea acestuia? Cât de credibil era ARD în faţa pensionarilor? Care a fost mesajul ARD pentru tineri (în afară de a-i încerca să-i înfricoşeze că România va pleca din UE dacă USL ajunge la putere - frica este supraevaluată ca motivator electoral)? Ce a avut ARD de transmis familiilor din România? A spus ARD ceva despre reducerea birocraţiei? Care a fost propunerea ARD cu privire la sistemul de sănătate cu care să fi atras atenţia? Ce mesaj a dat ARD cu privire la reducerea sau eliminarea corupţiei? Putea oare să zică ceva, după numele trecute cu greu de comisia Macovei sau peste capul acesteia? Putea oare să zică ceva după numeroasele cazuri de corupţie din Transilvania ultimilor ani?

Iar despre teme precum ICR, încălcarea Constituţiei sau plagiatul: acestea nu au avut impact în afara votanţilor pe care PDL/ARD îi avea deja.

Revenind la rezultatul virtual al alegerilor din 2012, avem două posibilităţi: putem să considerăm că unii votanţi care în scenariul nostru ar vota cu ARD au votat şi în realitate, dar cu alte partide, probabil la instigarea organizaţiilor locale PDL care au trădat, sau că toţi au absentat de la vot. Adevărul este între cele două situaţii, dar le voi menţiona pe amândouă, ele reprezentând extremele.

Situaţia 1 (unii votanţii lipsă veniseră la vot, dar cu alte partide, distribuţia celor 1 005 571: un sfert la USL, un sfert la PPDD, 50% au absentat)

Prezenţă 7,9 milioane
USL 4,1 milioane = 51,9% = 61% din mandate
ARD 2,2 milioane = 28,2% = 24% din mandate

ARD 132 de mandate, USL cu 200 mai multe.


Situaţia 2 (toţi acei 1 milion au lipsit de fapt în realitate)

Prezenţă 8,4 milioane
USL 4,3 milioane = 51,2% = 60% din mandate
ARD 2,2 milioane = 26,5% = 22% din mandate

ARD 121 mandate, USL cu 210 mai multe.

Ca element de picanterie, candidaţii ARD care ar fi intrat în parlament în situaţia doi dar care n-au intrat în realitate sunt: 38 de membri PDL, 2 membri PNŢCD/NR, 1 membru FC. Boureanu, Stănişoară, Pavelescu şi zeci de PD(L?)-işti anonimi intrau în parlament. Pentru Papahagi nimic nu era garantat. În continuare out: Neamţu, Biriş, Crăciun, Baconschi şi cam toate celelalte nume care vă vin în minte. Beneficiar major: PDL (92,7% din mandatele în plus).

Lăsând la o parte observaţiile laterale, vedem că diferenţa adusă de scenariul "ARD = 2,2 milioane voturi" constă în ... mai mulţi parlamentari PDL, USL obţinând în continuare o victorie de amploare şi fiind la 20-30 de mandate distanţă de modificarea Constituţiei, mandate care ar fi fost uşor de obţinut, de exemplu de la PPDD.

A întreba despre ce-ar fi trebuit făcut pentru ca ARD să (re)obţină 2,2 milioane este, din punctul meu de vedere, întrebarea greşită. Cele 2,2 milioane voturi nu au reprezentat o performanţă excepţională nici în 2008; faptul că au reprezentat atunci 32% din total a reprezentat o baftă chioară în contextul unor alegeri parlamentare cu o prezenţă (vedem acum) excepţional de scăzută.

Să ne uităm ce au însemnat 2,0 - 2,2 milioane voturi în alte situaţii:

1992: cu 2,17 milioane voturi CDR începe reconstruirea strategiei pentru 1996. Şi strategia a fost reconstruită total, păstrându-se candidatul la preşedinţie dar făcându-se modificări majore "sub capotă" apropo de ceea ce înseamnă grupuri-ţintă, mesaje, proiect, etc.

1996: cu 2,6 (!) milioane voturi FDSN obţine cel mai slab procent din istorie şi intră în criză.

2000: cu 2,1 milioane voturi PRM conştientizează că nu a câştigat alegerile.

Cine vrea să gândească limitat şi pierzător se întreabă cum se poate duce PDL / ersatz-ARD înapoi la 2,2 milioane voturi. 2,2 milioane voturi care, iată, nu înseamnă 30% din total decât o dată la douăzeci de ani (şi nici 30% nu înseamnă cine ştie ce - după cum PDL a descoperit după 2008, chiar şi atunci UDMR şi minorităţile naţionale nu sunt de ajuns, nici pe departe).

Cine vrea să câştige alegeri se gândeşte cum de se poate ajunge dincolo de 3 sau 3,5 milioane, valori atinse şi în trecut de proiecte anti-PSD.

Apropo, în turul doi al prezidenţialelor s-a intrat întotdeauna cu cel puţin 3 milioane de voturi. Diferenţa dintre acest "prag" şi cele 2,2 milioane voturi este consistentă şi nu par să existe soluţii interne pentru recuperarea acesteia.

ARD în Transilvania - performanţă dezamăgitoare

... mai ales având în vedere istoria PDL, tradiţia asumată, mitologiile organizaţionale, apelurile din ziua scrutinului, etc etc etc.

Voi folosi termenul "Transilvania" în sensul larg din sociologia politică şi nu în cel corect din punct de vedere cultural şi istoric. Astfel, în acest articol, Transilvania = ce nu este Bucovina sau parte din Vechiul Regat.

Pe cifre care exclud Harghita şi Covasna, făcându-se astfel referire exclusiv la celelalte 14 judeţe:

1. În Transilvania: USL 52%, ARD 19%, partide maghiare 13%. Aparent USL a obţinut un scor mai prost decât în restul ţării. În realitate, scorurile USL şi ARD sunt deformate de votul etnicilor maghiari, un factor care nu există în restul ţării. O evaluare corectă a situaţiei ar fi să spunem că...

2. ... din votul etnicilor români, USL a obţinut 59,3% (în medie cu restul naţiunii), iar ARD 24% (adică aici spre deosebire de majoritatea judeţelor din Vechiul Regat, a depăşit PPDD în strânsa luptă pentru locul doi). Aportul transilvănenilor a dus ARD pe locul doi la nivel naţional, peste PPDD.

3. Cele mai bune performanţe USL: Hunedoara (64%), Caraş Severin (evident; 63%), Maramureş şi Timiş (59%).
Cea mai slabă performanţă USL: Arad - 48% din totalul voturilor, 51% din voturile etnicilor români.

4. Cele mai bune performanţe ARD: iarăşi evident Arad şi Cluj: 33%, respectiv 29% din voturile etnicilor români.
Cele mai slabe: Bihor, Maramureş, Mureş (în toate acestea mai puţin de 20% din voturile etnicilor români) şi Caraş-Severin.

5. Observam într-o postare trecută că, la locale, USL a obţinut peste 50% din voturile etnicilor români în 6 judeţe din Transilvania. Acest prag a fost depăşit la parlamentare în toate judeţele din Transilvania, repet, cu excepţia Harghitei şi Covasnei.

6. Din transilvănenii care au votat PDL la locale, mai puţin de două treimi au votat ARD la parlamentare.

7. O poveste sintetică a procentelor PDL în ritmul: locale 2008 - Senat 2008 - locale 2012 - Senat 2012. Am evidenţiat căderea, acolo unde ea există. Adică aproape peste tot.

Alba: 45 - 47 - 41 - 29

Arad: 43 - 49 - 37 - 31

Bihor: 23 - 23 - 18 - 14

Bistriţa Năsăud: 34 - 36 - 37 - 25

Braşov: 31 - 38 - 28 - 20

Caraş Severin: 39 - 37 - 14 - 14

Cluj: 37 - 42 - 31 - 24

Hunedoara: 24 - 29 - 30 - 12

Maramureş: 36 - 39 - 40 - 17

Mureş: 16 - 21 - 17 - 12

Satu Mare: 14 - 22 - 14 - 16

Sălaj: 16 - 25 - 19 - 18

Sibiu: 27 - 47 - 19 - 23

Timiş: 34 - 41 - 26 - 21

Cine a votat şi cum

Postarea de mai jos cumulează observaţii pe baza informaţiilor făcute publice de Biroul Electoral Central, CCSB şi CURS.

USL - Chintă roială

Victoria USL a fost transversală, fiind evidentă în toate subgrupurile sociale indiferent de criteriul folosit (educaţie, mediu de rezidenţă, vârstă, etc.). Subgrupul în rândul căruia USL a performat cel mai slab au fost tinerii cu vârsta între 18 şi 29 de ani, în rândul cărora a obţinut totuşi enormul scor de 54%. Principalul motiv pentru această stare de fapt, neobişnuită după 1990, este că USL constă din reunirea a două electorate total diferite - în cuvintele directorului CURS, "o bătrână de la ţară şi un hipster [din] Centrul Vechi".

O statistică relevantă în acest sens:

Din votanţii cu studii primare, 59% au votat USL.
Din votanţii cu studii medii, 59% au votat USL.
Din votanţii cu studii superioare, 59% au votat USL.

În cele trei rânduri de mai sus nu există nicio greşeală de scriere.

Atracţia pentru USL a fost atât de puternică că a pus în pericol... UDMR. 16% din votanţii de etnie maghiară care s-au prezentat la vot au ales USL. Cu aportul lor, UDMR ar fi reuşit să obţină acel 6% din numărul total de voturi cu care ne obişnuise.

De altfel, USL a reuşit o mare victorie în Transilvania, primind 52% din voturile transilvănenilor şi 60% din voturile transilvănenilor de etnie română (afirmaţii care nu acoperă Harghita şi Covasna). Voi scrie despre acest subiect foarte curând.

ARD - înfrângere pe linie 

Alianţa România Dreaptă nu a reprezentat niciun electorat în mod special. Nu există regiune geografică sau subgrup social în rândul căruia să fi obţinut măcar 27% din voturi.

Prăbuşirea faţă de 2008 sau de locale este consistentă şi ... transversală. După cum am arătat deja, prin comparaţie cu performanţa PDL de la locale ARD a pierdut voturi peste tot în România, cu excepţia Bucureştiului. Lista următoare arată pierderile ARD faţă de PDL (ediţia 2008, parlamentare) pe subgrupuri.

Exemplu de citire: "Bărbaţi  31 20 -35% " = în rândul votanţilor de sex masculin, PDL a primit 31% din voturi în 2008 iar ARD 20% din voturi patru ani mai târziu. Scorul este mai mic cu 11/31 = 35%.

1. Am marcat cu roşu pierderile cu cel mai mare impact. Când scorul tău se înjumătăţeşte în rândul celor cu vârsta peste 45 de ani, un grup cu prezenţă constant înaltă şi care reprezintă peste jumătate din electorat, este greu să-ţi revii, chiar dacă ai avea o mobilizare excepţională în rândul altor categorii de vârstă (ceea ce n-a fost cazul).

2. Diferenţele din tabelul de mai sus sunt datorate şi faptului că prezenţa a fost mai mare decât în 2008, iar ARD n-a reuşit să "ţină pasul".

3. Pentru cine este interesat, o analiză aprofundată pe care nu o voi prezenta aici arată că impactul blaturilor din rural a fost egal cu cel al dezinteresului din urban. Fac precizarea că prăbuşirea semnificativă în urban a fost în urbanul mic, nu în oraşele mari.

4. Tragem linia şi vedem o formaţiune politică care avea un electorat divers şi eterogen în 2008, mai divers şi eterogen decât bănuiesc sau bănuiau susţinătorii ei, dar care în 2012 şi-a nemulţumit toţi votanţii cam în aceeaşi măsură.

5. Mă aştept ca în lunile şi anii următori toţi susţinătorii şi liderii PDL/FC/etc. să se concentreze pe milionul de voturi "lipsă" faţă de 2004 (a fost blat, a fost un marketing prost, ne-au trădat primarii, etc.) şi să nu vadă că, obţinând 2,2 milioane voturi precum în 2008, ARD tot pierdea alegerile.

PPDD - votul celor de care nu prea se interesează nimeni

Această formaţiune politică şi-a extras voturile din câteva surse principale: votanţii cu o educaţie redusă, etnia rromă, mediul rural sau oraşele foarte mici şi ... tinerii (19% din voturile celor cu vârsta între 18 şi 29 de ani). Având în vedere că exit poll-urile au supraraportat diferenţa dintre ARD şi PPDD, bănuiala mea este că în rândul acestei categorii de vârstă PPDD a depăşit ARD sau cei doi competitori au terminat aproximativ la egalitate. În acest caz performanţa PPDD în rândul tinerilor este apropiată de cea a PRM din 2000 (26%), fără a se vorbi de un fenomen de o amploare identică ci de o mecanică asemănătoare: vot de furie şi frondă.

Reamintesc că PPDD, cu acest electorat aparent marginal, a terminat la doar 2 procente (150 de mii de voturi) în spatele ARD, depăşind Alianţa România Dreaptă în 20 de judeţe şi în Italia/Spania.

25 de predicţii revizitate

Acum o lună, am prezentat 25 de predicţii. Scriam atunci: "La cât de fistichie şi plină de neprevăzut este politica românească, aş fi mulţumit cu o rată de succes de 84% (21 de predicţii corecte). Mai interesant va fi de văzut de ce o predicţie s-a dovedit a fi incorectă."

Iacătă:

 Ziua alegerilor

1. La vot vor veni mai puţin de 8 milioane de persoane. BINGO. 7,69 milioane persoane s-au prezentat la urne.

2. În diasporă vor vota mai puţin de 99 de mii de persoane. BINGO. 60 878 persoane au votat în diaspora.

3. Exit-pollurile vor supraestima diferenţa dintre ARD şi PPDD cu cel puţin 1,5% din totalul voturilor. BINGO. Diferenţă între ARD şi PPDD conform exit poll-urilor: CSCI 10%, CSOP 9%, CURS şi Avangarde 5,7%, CCSB 5,5%. În medie: 7,55%. Diferenţa reală 2,05%. Toate exit poll-urile au supraestimat diferenţa cu cel puţin 3,4%.

4. În strânsa bătălie dintre rural şi urban pentru care mediu de rezidenţă va avea prezenţa mai mică, urbanul va câştiga. BINGO. Prezenţă în rural: 43,4%. Prezenţă în urban: 40,49% . Urbanul a avut prezenţa mai mică.

5. Prezenţa la vot în Bucureşti va fi sub nivelul de 42% din totalul celor de pe liste. BINGO. Prezenţa în Bucureşti a fost de 39,36%.

Rezultatele - perspectiva macro

6. USL va obţine peste 50% din mandate. BINGO.

7. USL va obţine mai puţin de 66% din mandate. În alte cuvinte, USL va fi în poziţia de a putea modifica constituţia doar cu ajutorul unui alt grup parlamentar. FALS. USL a obţinut 395 de mandate din 588 (67,1%).

8. Ponderea ARD în parlament va fi cu cel puţin 1,5% mai mică decât scorul obţinut. BINGO. ARD a obţinut peste 16,5% din voturi şi doar 13,6 % din mandate (80 din 588).

9. ARD va obţine cel puţin 1,6 milioane voturi. FALS. Au fost 1,2 - 1,3 milioane.

10. UDMR va intra în parlament. BINGO.

Rezultatele - perspectiva micro

11. În cel puţin 5 judeţe USL va câştiga toate colegiile cu 50%+1 din voturi. BINGO. Au fost 25.

12. În cel mult 15 colegii ARD va obţine peste 50% din voturi. BINGO. ARD a reuşit acest lucru doar în diaspora, în colegiul lui Eugen Tomac.

13. Gigi Becali va obţine mai puţin de 50% din voturi în colegiul său şi nu va intra în parlament. FALS. ARD a ratat o mare oportunitate pe care probabil că nici n-a văzut-o.

14. Victor Ponta va obţine mai mult de 57,5% din voturi în colegiul în care candidează. Dan Diaconescu nu va intra în parlament. Precizare: principala modalitate ar fi redistribuirea naţională, dar mă îndoiesc că va prinde "lozul câştigător". BINGO DUBLU (contează însă drept unul singur). În Colegiul 6 Gorj, Victor Ponta a primit 60,0% din voturi iar Dan Diaconescu nu a intrat în parlament.

15. În competiţia din colegiul senatorial 8 din Bucureşti, Iulian Crăciun va obţine mai puţine voturi decât Dan Voiculescu. BINGO. Iulian Crăciun a primit 11 776 voturi, Dan Voiculescu 45 689 voturi.

Parlamentul

16. Vom avea cel puţin 525 de parlamentari. BINGO. Avem 588.

17. PNL va avea mai mulţi parlamentari decât în 2008, atunci când 93 de liberali au intrat în parlament. Fraza anterioară nu include parlamentarii PC şi nu se referă la ei. BINGO: sunt 147.

18. PNL va avea cel puţin 10 parlamentari mai mult decât PDL. BINGO. ARD (nu PDL) are 80 cu totul, cu 67 mai puţin decât PNL.

19. PSD va avea cel puţin 150 de parlamentari. BINGO. Au trecut de 200.

20. Partidul Forţa Civică va avea cel puţin 7 parlamentari şi cel mult 13. FALS. Forţa Civică nu a atins nici măcar pragul inferior al acestei predicţii.

Picanterii

21. Vor fi cel puţin 15 colegii din care vor intra în parlament trei candidaţi (legea electorală permite acest lucru). FALS. Sunt doar 8, multe cu aportul minorităţilor naţionale.

22. În seara alegerilor, indiferent de rezultatul propriu sau de rezultatul competitorilor politici, niciun partid nu va admite înfrângerea. FALS. Cuvinte ici şi colo, dar recunoaşteri de la vârf nu prea (excepţii: Cristi Preda şi, mai târziu în acea seară, Mihail Neamţu). Pe de altă parte, situaţia a tăiat orice fel de iluzii PDL-ului iar conceptul spargerii USL şi alianţei cu PNL nici n-a existat.

23. Mihail Neamţu şi Remus Cernea vor fi colegi de parlament. FALS. Neamţu nu, Cernea da.

24. În parlament vor fi cel puţin de două ori mai multe partide decât competitori electorali care au trecut pragul. BINGO. Au trecut pragul 4 competitori electorali (USL, ARD, PPDD, UDMR) şi au intrat 9 partide (PSD, PNL, PC, PDL, FC, PNŢCD, PPDD, UDMR şi UNPR).

25. Traian Băsescu nu îl va nominaliza pe Victor Ponta drept candidat pentru ocuparea funcţiei de premier. ÎN SUSPENSIE.

O rată de succes moderată/mediocră (17 / 24 = 70%). Unde au fost eşecurile? De la estimarea greşită nr. 9 (ARD va obţine cel puţin 1,6 milioane voturi) au pornit aproape toate celelalte: USL a obţinut peste 66% din mandate, Gh. Falcă n-a avut destulă forţă pentru a-l ajuta pe Mihail Neamţu să câştige colegiul, Gigi Becali nu a fost tras de contracandidatul său sub 50% deşi în 2008 tactica mersese, Forţa Civică nu a obţinut nici măcar şapte parlamentari.

Prăbuşirea ARD nu putea fi pronosticată pe baza votului de la locale. Dacă votanţii PDL din 2008 ar fi dorit să "abandoneze corabia", acela era momentul - primul scrutin de după tăierile din 2010. Nu au făcut-o. Nici înainte de alegerile locale PDL nu stătea bine în sondaje, dar s-a mobilizat la cote înalte. Acum n-a mai fost cazul.

Dihotomiile ARD pot fi surprinse de modalităţile de interpretare a rezultatelor. Pentru PD este un rezultat mediu. Mai prost ca în 2008 sau 1996. Dar mai bun decât cele din 1992 şi 2000.
Pentru vectorii care au identificat ARD drept singurul vehicul electoral al dreptei la alegerile din 2012, Alianţa este unul dintre cele mai crunte dezastre de după 1989. ARD a obţinut mai puţine voturi decât PNŢCD + PNL în 1990 (calculul poate fi făcut pe baza datelor de aici şi aici, pagina 5). Până şi înfrângerea din 1992 a adus CDR câteva procente mai mult decât are ARD azi (şi 800 de mii de voturi în plus).

Pentru partidele componente ale ARD nu vin alegeri locale, în urma cărora să-şi poată reface sau construi reţelele de putere din teritoriu. Următoarele alegeri nu sunt nici parlamentare, în perspectiva cărora să se poată aprofunda lecţiile învăţate. Următoarea provocare este dată de prezidenţiale, bătălia pentru ultimul giuvaer rămas în castel.

Harta cancerului

Procentul de după numele judeţului indică procentul de voturi pierdute de PDL/ARD între locale şi parlamentare. Altfel spus, "Botoşani, 74%" înseamnă că 74% din locuitorii judeţului Botoşani care au votat PDL la locale nu au mai făcut acest lucru şi la parlamentare.

Botoşani, 74%
Hunedoara, 69%
Neamţ, 68%
Ilfov, 67%
Tulcea, 66%
Dâmboviţa, 62%
Buzău, 61%
Brăila, 61%
Mehedinţi, 60%
Teleorman, 60%
Călăraşi, 59%
Bistriţa Năsăud, 56%
Vâlcea, 55%
Gorj, 51%
Alba, 51%
Bacău, 50%
Argeş, 49%
Mureş, 48%
Suceava, 48%
Galaţi, 48%
Arad, 47%
Olt, 46%
Giurgiu, 46%
Cluj, 46%
Bihor, 46%
Vrancea, 46%
Maramureş, 45%
Timiş, 45%
Braşov, 45%
Ialomiţa, 40%
Prahova, 39%
Vaslui, 37%
Dolj, 36%
Sălaj, 34%
Caraş Severin, 29%
Constanţa, 27%
Iaşi, 27%
Satu Mare, 24%
Sibiu, 15%
Bucureşti, spor faţă de locale, şi anume 12 mii de voturi. Aveam dreptate când spuneam că mai jos chiar nu se putea ajunge.

Observaţii:

- Teza blatului de la centru se prăbuşeşte (sorry, Radu Moraru). Clujul a pierdut voturi în aceeaşi proporţie ca şi Vrancea iar Arad-ul a pierdut mai mulţi votanţi, proporţional vorbind, decât Ialomiţa. Emil Boc sau Gheorghe Falcă nu au închis motoarele. Peste PDL/ARD a venit o furtună - cine avea organizaţii mai solide a părut să reziste mai bine, cine nu - a fost luat pe sus. Nu e vorba de cea meteorologică (prezenţa a fost foarte apropiată de cea din 2008), ci de primarii care au schimbat foaia şi de susţinătorii autonomi care au dat un vot de blam. În curând vom vedea şi care a fost contribuţia fiecărui grup.

- În 20 de judeţe PPDD a depăşit ARD.

- Acelaşi lucru s-a petrecut în circumscripţia electorală Europa de Vest (Italia/Spania/Franţa).

Voi reveni în cursul zilei de azi sau miercuri cu o postare despre Transilvania, având în vedere că tot deschisesem subiectul înainte de alegeri. Postarea de atunci poate fi citită aici.

Parlamentare - rezultatele în perspectivă

USL: Jagannatha

2008, parlamentare: 3,5 milioane voturi (PSD + PNL)
2012, locale:             4,4 milioane voturi
2012, parlamentare: 4,3 milioane voturi

Vineri scriam: "Ultimul sondaj CCSB confirmă trend-ul descendent care va duce în cele din urmă puterea sub numărul de voturi primit la locale". Şi aşa a fost, chit că doar cu foarte puţin.

Să localizăm scorul USL de la parlamentarele în 2008 prin intermediul a trei informaţii.

1. Pentru prima dată după 1990 un partid sau alianţă obţine mai mult de 40% din voturi.

2. Diferenţa dintre USL şi locul doi (43 de procente) este de două ori şi jumătate mai mare decât cea mai mare diferenţă înregistrată după 1990 între locul unu şi locul doi la alegerile parlamentare. Recordul anterior a survenit în 2000, când PSD obţinea un scor cu 16 procente mai bun decât cel al PRM.

3. Numărul de voturi obţinut de USL este cel mai mare primit de o alianţă sau de un partid după 1990. Repere (în voturi pentru Camera Deputaţilor, situaţia fiind identică la Senat):

2012, USL: 4,3 milioane
1992, FDSN: 3,0 milioane
1996, CDR: 3,7 milioane
2000, PDSR: 3,9 milioane
2004, PSD+PUR: 3,7 milioane
2004, ADA: 3,2 milioane

Toate aceste elemente pot fi explicate prin forţa PSD şi PNL, combinate. Lista de la punctul 3. conţine trei versiuni ale PSD din trecut, o coaliţie construită în jurul PNŢCD şi o alianţă între două partide care primiseră fiecare la alegerile anterioare mai puţin de 10% din voturi (ADA), situaţii foarte diferite faţă de cea în care se află PSD şi PNL sau faţă de cea în care se aflau la momentul formării USL.

ARD: Implozie

2008, parlamentare: 2,2 milioane
2012, locale:           2,1 milioane voturi (după înlăturarea aportului adus de alianţe)
2012, parlamentare: 1,2 milioane voturi

PDL a trecut prin criză, tăieri, proteste, etc. pierzând doar 100 de mii de voturi, dacă şi acelea. În schimb din iunie şi până acum au dispărut nouă sute de mii de votanţi. În curând vom afla şi în care judeţe se află, mediul de rezidenţă (rural/urban), etc etc.

Nu pe aceşti votanţi-lipsă trebuie dată vina. Cu 2,1 milioane voturi, ca la locale, PDL/ARD ar fi luat un 25%-27% care i-ar fi făcut mai mult rău, (re)creând iluzia că totul e OK şi neîmpiedicând USL de la obţinerea unei majorităţi. Problema e strategică. Cu 2 milioane de voturi nu eşti cel mai puternic partid din România. Cu 2 milioane de voturi, când vin 7 milioane de oameni la vot, ca în 2008, ai nevoie mare de aliat - sau de traseişti cu toptanul în caz că vrei să guvernezi de unul singur. Dacă vin 9 milioane de oameni la vot (ca la localele din 2012) Flutur pierde, primarii din oraşele Ardealului tremură iar restul partidului se scufundă. Pentru o forţă politică care se definea drept singurul partid de dreapta, a avea doar 2 milioane de votanţi într-o ţară în care vin la vot constant 7-11 milioane era de necomentat. Mai bine că a venit trezirea.

Ca element simbolic, ARD este foarte aproape de numărul de voturi obţinut de CDR 2000 + PNL acum doisprezece ani (1 293 398).

PPDD: Surpriza

Locale: 800 mii voturi
Parlamentare: 1,05 milioane

Singura forţă politică majoră care nu a pierdut voturi între locale şi parlamentare, ci dimpotrivă. PPDD a confirmat estimările din practic toate sondajele, care arătau că va depăşi scorul de la locale. Ca şi atunci, electoratul s-a mobilizat iar voturile au fost protejate în secţiile de votare, ceea ce denotă selectarea unui personal calificat (evident foşti membri ai altor partide).

UDMR: Emoţie

La 11 mii de voturi de ratarea pragului de 5%. Probabil că UDMR ar fi ajuns oricum în parlament pe baza pragului alternativ (ocuparea locului unu în 6 colegii de Camera Deputaţilor şi 3 de Senat), dar totuşi.. vorbim despre cea mai slabă performanţă electorală a UDMR din istorie, şi la voturi şi la procente.

Motivul principal? PPMT (Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania). Numărul votanţilor de etnie maghiară a rămas identic cu cel de la parlamentarele din 2008 (deja o problemă - al etnicilor români a crescut cu aproape jumătate de milion), dar mai mult de o zecime dintre aceştia s-au îndreptat acum spre PPMT.

Exit-poll-uri şi sondaje: Coroniţă

Exit-poll-uri practic pe linie. Diferenţe în genere minuscule, în marjă, de arătat doar cu lupa sau datorate voturilor din ultimele trei ore (ex. prezenţă crescută în Gorj şi Ilfov, nu chiar bastioane ale PDL).

Sondajele din timpul campaniei: în genere cine a dat cifrele cele mai sceptice pentru ARD şi cifrele cele mai optimiste pentru USL a avut dreptate. Precum în bancurile cu final sec, USL chiar avea 60 la sută.

Despre lupta electorală din Transilvania

Pe scurt:

În 8 judeţe din Transilvania puterea electorală a USL este limitată. De văzut în ce măsură ARD va reuşi să concretizeze oportunităţile ivite astfel.

Detaliat:

La alegerile locale USL a obţinut 49,8% din voturile acordate la nivel naţional iar PDL (sub nume propriu sau în alianţe) 25%. Scoruri nu foarte îndepărtate de cele pe care le-am vedea duminică în contextul unei prezenţe scăzute la vot. Din acest punct de vedere, folosirea alegerilor locale ca reper pentru ce se va întâmpla duminică nu este chiar nepotrivită.

Orice calcul privind scorurile formaţiunilor politice în această regiune este complicat de faptul că într-unele judeţe populaţia de etnie maghiară este considerabilă, "turtind" scorul partidelor politice care se adresează electoratului românesc. Chiar dacă excludem din discuţie Harghita şi Covasna, tot rămân Mureş (33% au votat UDMR la locale), Satu Mare (34%), Sălaj (21%), etc.

Întrebarea mai utilă este: în câte judeţe a obţinut la locale USL 50% din voturile electorilor de etnie română?

Transilvania: 6 din 16, iar dacă excludem Harghita şi Covasna 6 din 14 (43%)
Restul ţării: 19 din 26 (73%)

Cele 8 judeţe din Transilvania în care USL nu a avut la locale rezultate excepţionale pot fi găsite în graficul următor:

În toate aceste judeţe (cu o excepţie) PSD+PNL au obţinut scoruri în 2008 sub media naţională iar PDL peste media naţională. Excepţia este Hunedoara, unde PSD+PNL au obţinut mai mult decât media naţională iar PDL mai puţin.

În toate aceste judeţe cu o excepţie (Sibiu-PDL), USL a obţinut scoruri în 2012 sub media naţională iar PDL peste media naţională.

Acum patru ani, în jumătate din aceste judeţe PDL > PSD+PNL. La locale, această relaţie matematică a mai fost adevărată într-un singur loc: Alba.

Întrebări la care vom primi răspuns după anunţarea rezultatelor pe judeţe:

Alba şi Arad: Se va sparge echilibrul existent dintre ARD şi USL? În ce fel?

Braşov şi Cluj: Va reuşi ARD să transforme competiţia din aceste judeţe într-una strânsă, precum în Alba-Arad? Va trece USL de 50% în Braşov şi/sau Cluj?

Timiş: Cât de mult va conta intrarea PNŢCD în ARD?

O mică explicaţie legată de Sibiu: scăderea drastică a procentelor PDL între 2008 şi 2012 se datorează migrării de votanţi către Forumul Democrat al Germanilor din România. Această formaţiune va avea un singur candidat pe toate buletinele de vot din România, el urmând să obţină în Sibiu un scor relativ apropiat de cel al FDGR de la locale.

Calculele (pe care ar trebui să le facă) ARD

O estimare simplă a rezultatelor poate fi găsită aici.

Pe scurt:

Pentru ca USL să nu aibă majoritatea în parlament, ar fi necesar ca USL să obţină 43% din voturi sau mai puţin.
Cu fiecare procent de prezenţă peste 33%, şansele USL de a obţine majoritatea cresc. Pentru ca USL să piardă majoritatea chiar dacă la vot au venit 40% din cei de pe liste, ARD trebuie să spere că votanţii USL au fost afectaţi de absenteism dar că votanţii PPDD au ieşit la vot în număr foarte mare.


Detaliat:
 
Pentru ca USL să aibă mai puţin de 50%+1 din mandate, ar fi necesar ca USL să primească 43% din voturi sau mai puţin. Dacă această frază ţi se pare de neînţeles, te rog să citeşti următorul paragraf; dacă nu, te rog să treci direct la paragraful care începe cu "Ingrediente".

(De ce cu 44% din voturi USL ia peste 50% din mandate? România nu este omogenă şi nici performanţa USL nu va fi omogenă. La locale, unde USL a luat la nivel naţional 49,8% din voturi, a obţinut 35% din voturi în unele judeţe şi 65% din voturi în alte judeţe. Chiar şi în cazul în care, la nivel naţional, USL obţine 43% din voturi, acest lucru se datorează şi judeţelor cu populaţii maghiare semnificative, în care USL este tras sub media naţională. Implicit, există şi judeţe unde USL va obţine lejer peste 50% din voturi - aproape toată Valahia şi toată Moldova, cu excepţii punctuale. Într-un judeţ cu 10 colegii în care USL obţine 55% din voturi, câştigând 7 colegii cu peste 50% din voturi, USL nu primeşte "55% din 10 = 5 mandate (rotunjire în jos)", ci 7. După cum enunţam mai sus, nu vorbim de două sau trei judeţe în care USL va reuşi acest lucru, ci de minim zece. Ceea ce înseamnă zeci de parlamentari în plus, din cauza cărora 44% din voturi = 51% din mandate).
 
Ingrediente:
- o prezenţă mică a electoratului USL;
- o prezenţă mare a celorlalte electorate, numărul acestor votanţi "sufocând" din punct de vedere matematic voturile pentru USL şi reducându-le ponderea la 43%.

Cine sunt celelalte electorate?

500 de mii de votanţi din cadrul minorităţii maghiare;
400 de mii de votanţi pentru partide care nu intră în parlament (PRM, PER, minorităţi naţionale);
1,8 milioane votanţi ARD - o cantitate practic cunoscută şi stabilă;
Cât mai mulţi votanţi PPDD... într-un caz extrem şi foarte bun pentru ARD 1,5 milioane (mare atenţie, deja la acest nivel PPDD începe să ia multe mandate de la ARD).

Sumă votanţi-pentru-altceva-decât-USL: 4,2 milioane.

Pentru ca 4,2 milioane să reprezinte 57% din numărul total de votanţi sau mai mult, ar trebui ca numărul total de votanţi să fie de 7,36 milioane sau mai puţin (40,4% din cei de pe liste).

Altfel spus, la o prezenţă de 40%, doar în contextul în care performanţa PPDD este foarte bună, USL riscă să obţină sub 50% din mandate.


Propoziţia subliniată are importanţa ei: nici la acest nivel de prezenţă nu există garanţii. Este foarte posibil ca prezenţa PPDD să fi fost mai mică decât cea de 1,5 milioane estimată mai sus, iar în rândul celor 7,36 milioane care vin la vot să fie de fapt mai mulţi votanţi USL. Degeaba prezenţa e 40,4% dacă, de exemplu, PPDD eşuează (500 de mii de voturi) iar USL are 4,1 milioane voturi (55%!).
Un calcul mai realist ar fi bazat pe o prezenţă a votanţilor PPDD precum la locale (800 de mii). Atunci situaţia devine:

500 de mii de votanţi din cadrul minorităţii maghiare;
400 de mii de votanţi pentru partide care nu intră în parlament (PRM, PER, minorităţi naţionale);
1,8 milioane votanţi ARD - o cantitate practic cunoscută şi stabilă;
800 de mii de votanţi PPDD.

Sumă votanţi-pentru-altceva-decât-USL: 3,5 milioane.

Pentru ca 3,5 milioane să reprezinte 57% din numărul total de votanţi sau mai mult, ar trebui ca numărul total de votanţi să fie de 6,1 milioane sau mai puţin (33,7% din cei de pe liste).

La o prezenţă de 33,7%, chiar şi în contextul în care PPDD obţine la fel de multe voturi ca la locale, USL riscă să obţină sub 50% din mandate.

Evident există şi cazuri extreme. O reducere a electoratului PPDD la două treimi din valoarea de la locale (aprox. 530 000 voturi) ar pune ARD în situaţia de a spera că prezenţa va fi de 5,4 milioane (29,8%).


Calculele de mai sus sunt singurele valide când vine vorba despre aducerea USL la mai puţin de 50% din mandate. Celelalte nu iau în calcul lipsa de omogenitate politică a României sau legea electorală.

Estimările de vineri

O estimare a ce e necesar să aibă loc pentru ca USL să obţină sub 50% din mandate poate fi găsită aici.

1. Distribuţia voturilor este mai puţin importantă decât distribuirea mandatelor. Cu 49% din voturi USL ar lua mult peste 50% din mandate.

2. Dacă tot suntem la subiectul rezultatelor, voi risca un set de estimări în funcţie de prezenţa PPDD:

Număr total de voturi: 7,3 - 8,1 milioane (în funcţie de calitatea mobilizării votanţilor PPDD, de la foarte slabă la absolut ieşită din comun). Procentele din parantezele de mai jos depind de câţi PPDD-işti vin la vot, o participare mare a acestora scăzând scorurile ARD şi USL, o participare redusă mărindu-le.

USL 4 milioane voturi (49% - 54% din numărul total de voturi). Ultimul sondaj CCSB confirmă trend-ul descendent care va duce în cele din urmă puterea sub numărul de voturi primit la locale.

ARD 1,85 milioane voturi (23% - 26%). Un pronostic care favorizează ARD, luând în calcul disciplina şi bazinul urban considerabil, deci mai puţin afectat de intemperii atunci când vine vorba de mers la vot.

3. Pentru cei care lucrează în mediul politic şi au nevoie de un sociolog/analist în 2013 şi 2014: îi invit să mă contacteze până la sfârşitul lunii decembrie.

Marje pe ultima sută de metri

Pentru cine a venit aici de la articolul din Adevărul:

Nu am participat la scrierea lui. El conţine câteva erori sau scăpări:

- 15 procente nu este cota minimă a PPDD în sondaje ci cota maximă;
- a lega voturile anti-demitere de voturile pro-ARD este o eroare. Mulţi PPDD-işti şi UDMR-işti, de exemplu, ar fi votat NU la referendum dar nu vor vota ARD duminică;
- alte mici erori mai puţin importante sau irelevante.

Întrucât datele din postarea de mai jos au fost prezentate într-o modalitate ceva mai puţin clară, autorul articolului din Adevărul nu este de vină.

Acestea fiind zise:

Dacă doreşti o estimare simplă a rezultatelor alegerilor, o poţi găsi aici.

Dacă doreşti să afli ce este necesar pentru ca USL să obţină mai puţin de 50% din mandate, te rog să citeşti aici.

Pe scurt:

- USL în scădere masivă şi consistentă;
- ARD se luptă să ia 1,6 milioane voturi;
- Orice este posibil în legătură cu PPDD.

Luate în calcul: 16 sondaje de la referendum încoace (CCSB 4, CSOP 6, IMAS 2, CURS + Avangarde 1, Avangarde 2, CSCI 1).

USL:

Minim: 2,85 milioane (estimare pe baza unui sondaj CSOP de la sfârşitul lui septembrie).
Maxim: 6,3 milioane (IMAS august şi Avangarde la sfârşit de octombrie).

Trend: descendent.

Din populaţia aflată în ţară:

CCSB:
(sfârşit septembrie - început octombrie) 39%
(sfârşit octombrie - început noiembrie) 37%
(sfârşit noiembrie - început decembrie) 34,7%

Avangarde
(17-25 octombrie) 41%
(10-19 noiembrie) 34%

CURS+Avangarde
(27 noiembrie - 2 decembrie) 32,4%.

USL se apropie cu paşi mari de numărul de votanţi de la locale (4,4 milioane, adică 28% din cei din ţară - conform ultimului sondaj IMAS/Europa FM, deja a atins acest nivel). Ce voturi s-au pierdut pe drum, de la locale şi până acum, se recuperează cu primari PDL care, de-a lungul şi de-a latul ţării, fac campanie USL.

Întrebare-cheie: Cât pierde USL în lupta cu lapoviţa şi ninsoarea?

Observaţie: Primul competitor politic (alianţă sau partid) de după 1991 care va obţine mai mult de 40% din voturi.

ARD:

Minim 1,3 milioane (Avangarde 10-19 noiembrie).
Maxim 2,05 milioane (estimare pe baza sondajului Avangarde de la mijlocul lui octombrie).

Doar în 3 sondaje din 16 depăşeşte ARD 1,9 milioane voturi. Cele trei sondaje provind de la CSOP, IMAS (august) şi Avangarde.

Voturi la locale pentru PDL: 2,05 milioane.

Conform majorităţii sondajelor, ARD se află sub 1,6 milioane voturi. Estimez că totuşi acest număr va fi depăşit. În mod paradoxal, o vreme proastă ar putea bloca sutele de primari PDL din mediul rural care susţin ARD. Majoritatea electoratului acestei forţe politice este oricum în urban, deci impactul vremii proaste va fi mai mic.

Trend: neclar sau non-existent. Ascendent conform CSOP, până la începutul lui noiembrie, când s-a renunţat la publicarea rezultatelor. Dacă ne bazăm exclusiv pe rezultatele anunţate de liderii ARD: stagnare.

Întrebare-cheie: care va fi evoluţia ARD în Transilvania şi în Bucureşti?

Observaţie specială: Cea mai mare înfrângere de după 1991 a fost în 2000, când între locul unu şi locul doi au fost 16 procente. Acest record are mari şanse de a fi depăşit acum.

PPDD:

Minim: 660 de mii (IMAS, noiembrie-decembrie).
Maxim: 1,6 milioane (IMAS, august).
De fapt, în majoritatea sondajelor PPDD "joacă" între 850 de mii şi 1,35 milioane voturi.

Voturi la locale pentru PPDD: 800 de mii.

PPDD joacă un rol important în strategiile ARD. O mobilizare dezastruoasă a PPDD ar ajuta ARD, dar mai ales USL.

Exemplu: să ne gândim la un colegiu cu următoarea distribuţie de voturi:

USL 8 mii
ARD 5 mii
PPDD 3 mii
Alte partide o mie.

Total votanţi? 17 mii. USL are 47%, ARD 29%.

Dacă jumătate din votanţii PPDD din acel colegiu stau acasă...
USL 8 mii din 15 mii cinci sute =  51,6%
ARD 5 mii din 15 mii cinci sute = 32%.

Dacă două treimi din votanţii PPDD din acel colegiu stau acasă...
USL 8 mii din 15 mii = 53,3%
ARD 5 mii din 15 mii = 33%.

În primul caz USL câştigă 4,6%, în al doilea 6,3%.
În primul caz ARD câştigă 3%, în al doilea 4%.

Toate sondajele interne ale ARD arată că PPDD ar obţine 14% din voturi la nivel naţional. Orice performanţă a PPDD sub acest nivel ajută USL să treacă de 50%.

Întrebare: există "o spirală a tăcerii" apropo de votul pentru PPDD? Cât de mare este ea?

Observaţie specială: primul partid format după 1992 care ar intra în parlament prin forţe proprii.

Anii pe care îi vor mânca lăcustele?

Ioel, 2:24-25:

"Ariile se vor umple de grâu, vor geme tocitoarele şi teascurile de must şi de untdelemn,
Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele."

Anii în pericol de a fi ronţăiţi sunt 2013 şi 2014. La finele celui de-al doilea vom avea alegeri prezidenţiale. Este posibil ca alegeri prezidenţiale să aibă loc şi mai devreme, caz în care "anii" sunt "luni". În contextul în care PNL îl are pe Crin Antonescu sau ca alternativă pe Călin Popescu-Tăriceanu, intenţia de vot pentru Dan Diaconescu poate creşte pe fondul unei crize economice extrem de dure iar PSD îşi va propulsa candidatul în turul doi (oricare ar fi el) datorită forţei organizaţionale, dreapta pro-Băsescu riscă să rămână pe dinafară sau să piardă la zeci de procente distanţă în turul doi. Tocmai pentru că situaţia acestui segment este foarte dificilă, ea merită studiată în detaliu.

... de ce este foarte dificilă?

1. Organizaţional, se porneşte cu şansa a treia. Dacă mergem la firul ierbii, lupta la prezidenţiale nu se dă între mesaje ci între organizaţii de partid. PDL este actualmente cel mai slab din cele trei partide principale. Chiar dacă diferenţa nu este atât de mare precum cea dintre Crin Antonescu şi oponenţii săi la momentul alegerilor din 2009, ea este semnificativă.

2. Dependenţa de PDL este un punct slab. ... nici măcar nu este foarte clar dacă PDL va susţine un candidat propriu, sau dacă nu cumva o să vedem un candidat de mucava, ale cărui 700-900 mii voturi să fie tranzacţionate între cele două tururi pentru un avantaj sau altul. Astfel electoratul pe care contează acum dreapta reformistă va fi divizat sau împărţit între trei competitori. În trecut (2000, 2009) o astfel de experienţă s-a dovedit neplăcută şi dătătoare de frisoane, fie în primul tur fie în al doilea.

3. După perioada 2010-2012, cooptarea de noi votanţi reprezintă o provocare. A îmbina susţinerea electoratului pur pro-Băsescu cu atragerea altor votanţi este un proces important, dar care trebuie întreprins cu delicateţe. Poţi să rămâi suspendat între sârme - dezamăgind pe primii şi convingând prea puţini din grupul doi. Fără electoratul pur pro-Băsescu nu se intră în turul doi şi fără alţii în plus nu se câştigă turul doi.

4. Haosul strategic domină situaţia. Nu există un candidat la prezidenţiale asumat ca atare. Cel mai vizibil - MRU - este liderul unui partid mic, fără primari şi cu o infrastructură limitată. Partidul mai mare (PDL) e în criză de prezidenţiabili. În spaţiul politic al dreptei reformiste se află mai multe figuri interesante dar lipsite de putere organizaţională. Nu există semnale că vreuna din aceste persoane ar fi hotărâtă să facă pasul înainte.
Unii susţinători activi dar care nu sunt membri de partid sunt în cea mai nefericită dintre situaţii: nu au încredere în capacitatea organizaţiilor politice actuale de a livra un prezidenţiabil de calitate, dar nici nu au făcut paşii necesari pentru crearea unui proiect propriu. În curând nici n-o să mai aibă timp.

5. Lipsa de know-how este acută. Nu voi scrie aici despre domenii precum planificarea strategică sau analiza politică (cea serioasă, nu de televizor). Hai să vorbim despre cum sociologia te poate ajuta să câştigi alegerile prezidenţiale: care sunt generaţiile (cohortele) care vor decide câştigătorul alegerilor prezidenţiale? Care sunt zonele geografice asupra cărora ar trebui să se concentreze campania unui candidat de dreapta pentru a obţine rezultatele dorite la nivel naţional? Ce trebuie făcut în Bucureşti pentru ca declinul dreptei în capitală să fie oprit? De ce a pierdut dreapta prezidenţialele atunci când le-a pierdut? Care din greşelile de atunci pot fi evitate?

Răspunsurile greşite costă bani, timp şi procente. Dacă nu ai cifre şi lucrezi cu răspunsuri greşite poţi irosi efortul unor profesionişti realmente talentaţi în domeniul comunicării, ca să dau un exemplu la îndemână. Dreapta reformistă nu pare să posede în clipa de faţă aparatul analitic necesar pentru succes.

Până la prezidenţiale mai sunt doi ani. Pare mult. Este exact intervalul de timp dintre faimosul articol al lui Sebastian Lăzăroiu despre Albă-ca-Zăpada şi formarea în grabă a ARD. Alţi ani mâncaţi de lăcuste.

Alegerile parlamentare: "tortul" cu electorate

18,2 milioane de români adulţi sunt înscrişi pe listele electorale.

Dintre ei, aproximativ 2,5 milioane sunt în străinătate. Vor vota peste câteva zile foarte puţini dintre ei, sub 100 000 sau un pic peste.

Ergo se află în ţară (18,2 - 2,5 = ) 15,7 milioane persoane cu drept de vot.

Cum arată opţiunile lor de vot? Să ne imaginăm un tort cu mai multe straturi. Fiecare strat conţine ingrediente diferite în proporţii inegale. La baza tortului se află "electoratele dure", oameni extrem de hotărâţi să vină la vot. În celelalte straturi găsim oameni care ezită într-o măsură mai mare sau mai mică. Ce este foarte important în legătură cu aceste straturi mai "moi": şi oamenii aceştia au o preferinţă, dacă îi întrebi (şi sondajele asta fac).

Stratul unu. "Electoratele dure" sunt dispuse astfel:
2,8 milioane voturi USL
1,4 milioane voturi ARD
700 de mii voturi PPDD
400 de mii voturi UDMR
300 de mii alţii (PRM, minorităţi naţionale care trebuie să vină la vot pentru a avea reprezentare în parlament, etc.).

Avem aici 5,6 milioane persoane. Cu excepţia PPDD - unde datorită volatilităţii electoratului aproape orice este posibil - aceste voturi sunt practic garantate, în sensul în care numărul de voturi primit de USL, ARD, UDMR, etc. va depăşi aceste nivele.

Stratul doi. Aici se află 3,2 milioane de români care nu fac parte din "electoratele dure", însă mulţi dintre ei vor veni la vot. Opinia lor este în mare parte formată, dar intervin factori care îi fac să ezite: partidul spre care înclină le-a propus un candidat în colegiu cu care nu sunt de acord, votul este pur negativ ("nu votez pentru X, ci împotriva Y, deci nu am o foarte mare tragere de inimă să pun ştampila pe X"), etc. În unele sondaje ei răspund de parcă ar face parte din "electoratele dure", în altele se comportă de parcă ar fi la câteva secunde distanţă de a decide să nu mai voteze. Concret, în stratul doi se află:

2 milioane voturi USL
700 mii voturi ARD
250 de mii voturi PPDD
Restul: UDMR şi alte forţe politice.

Observaţii:
- estimez că vor veni la vot maxim trei sferturi dintre aceştia, dar este posibil ca participarea lor să fie superioară acestui nivel;
- mobilizarea electoratelor din stratul doi va fi inegală. În alte cuvinte, din acest grup pot veni la vot 1,8 milioane de votanţi USL şi 100 de mii de votanţi ARD sau 600 de mii de votanţi din ambele electorate sau 400 de mii de votanţi USL şi 600 de mii de votanţi ARD, etc;
- dacă există un Schwerpunkt al alegerilor, este vorba despre acest grup. Electoratele dure sunt... dure. Celelalte straturi, după cum vei vedea mai jos, nu au impact decisiv asupra rezultatului;
- o prezenţă de peste 49% conform BEC înseamnă că la vot au venit şi alţii decât cei din straturile unu şi doi, şi anume...

Stratul trei. În penultimul grup de posibili votanţi se află 2,5 milioane de persoane care vin să voteze la prezidenţiale şi uneori la alegerile locale. Sunt LIV-i (Low Information Voters), persoane care nu sunt foarte interesate de scena politică naţională şi a căror mobilizare se datorează unor impulsuri de moment sau cercului imediat de cunoştinţe. Dacă îi întrebi pe aceşti votanţi, şi ei au o opinie:

1,5 milioane: USL
300 de mii: ARD
500 de mii: PPDD
200 de mii: UDMR şi alte forţe politice.

Din punctul meu de vedere, această campanie nu a fost una care să-i mobilizeze. Ambele forţe politice principale au puncte slabe, n-au formulat un proiect naţional care să suprascrie apatia şi au realizat o campanie neatrăgătoare. În plus nu vorbim de prezidenţiale, ci de un scrutin care are în centru o instituţie nepopulară (Parlamentul). PPDD a atras disproporţionat de mulţi LIV-i, ceea ce s-ar putea să îl afecteze.

Unii votanţi din stratul trei vor veni la vot, dar nu prea mulţi, poate chiar mai puţin de 100 000. 

Stratul patru. Nu în cele din urmă, există 4,4 milioane persoane neinteresate de alegeri. Datorită campaniei electorale, doar mai puţin de un milion spun direct că nu s-ar duce să voteze, restul mimând nehotărârea. Este posibil ca unii dintre ei să vină la vot, dar numărul lor va fi infim.

Element de haos. Şansa de a veni la vot scade cu fiecare strat, dar oamenii nu sunt statistici. De exemplu, este posibil ca vecinul tău de vizavi să facă parte din stratul doi şi să nu vină la vot, în timp ce verii tăi, care fac parte din stratul trei, să voteze.

Trend-uri. Fandaxie aparentă, dar doar aparentă:

Trend-ul USL este descendent conform CCSB (în ultimele trei luni, din populaţia aflată în ţară: 39% - 37% - 34,7%).

Trendul USL este ascendent conform CSOP (în ultimele trei luni, din populaţia aflată în ţară: 18% - 19,7% - 25,4%).

Cele două institute privesc diferit tortul (CSOP se concentrează pe electoratele dure, CCSB include şi altele). Cel mai probabil votanţii USL devin din ce în ce mai puţini dar din ce în ce mai hotărâţi să voteze. În termenii articolului de azi, cei care intenţionau în trecut să voteze USL dar făceau parte din straturile doi şi trei "iau liftul" spre stratul unu sau spre stratul patru.

IRES: 5,7 milioane votanţi hotărâţi, restul în dubiu

Cel mai recent sondaj IRES (marjă de eroare 2,67%, efectuat într-o singură zi - 22 noiembrie - prin metoda CATI), arată câteva lucruri interesante:

Pentru 66% din electorat este important sau foarte important ca omul politic care le cere votul să se fi născut în judeţul în care candidează. Teoretic veşti proaste pentru Vasile Blaga, Petru Filip, Crin Antonescu, Elena Udrea, etc. Teoretic.

În ceea ce priveşte vechimea în politică, 54% vor un om politic care să aibă experienţă în domeniu şi 44% caută acest lucru în mică sau foarte mică măsură. Întrucât nu ştim care sunt votanţi şi care oameni care au abandonat votul de ani buni dar încă răspund la sondaje, ideea de marketing a ARD cu "75% oameni noi" va fi evaluată după alegeri.

Pentru 60% contează mult sau foarte mult partidul când îşi votează candidatul (în oglindă faţă de ce am scris aici). Doar 43% urmează recomandarea primarului.

Evit concluzii apropo de informaţiile de mai sus, şi asta pentru că nu ştim câţi din aceşti 100% votează...

... 72% afirmă că vor merge cu siguranţă la vot. Nivele apropiate se întâlnesc la toate institutele de sondare a opinie publice, IRES însă nu a filtrat rezultatele, neverificând de exemplu cât de mare este interesul faţă de politică al celor 72%, dacă până acum au votat de fiecare dată sau nu (în genere constanţa în ceea ce priveşte prezenţa la vot este importantă şi un bun predictor al prezenţei la vot în viitor), etc. Deşi IRES nu a făcut publice scorurile partidelor şi alianţelor, presupun că la acest nivel de prezenţă ARD are 15-17%, PPDD între 7 şi 10%, iar USL semnificativ peste 50%. Dacă rezultatele nu sunt acestea, există o şansă să avem oareşce surprize. Presupun că din motive contractuale IRES nu va putea face publice rezultatele, iar după alegeri despre prezentarea lor nu va putea fi vorba...

... şi asta pentru că prezenţa nu va fi de 72% (adică 11,2 milioane votanţi, mai mulţi decât în turul 2 al alegerilor prezidenţiale din 2009). IRES nu e de vină. Pur şi simplu unii spun că vin la vot dar renunţă, mint ca să pară implicaţi în comunitate sau ca să pară atotştiutori.

Ştiind asta, putem privi altfel cel mai discutat aspect al sondajului:

37% din respondenţi ştiu sigur cu cine vor vota. Electorate dure - cele din sondajele CSOP din septembrie şi octombrie. Distribuţie pe baza sondajelor respective: jumătate la USL, un sfert la ARD, un sfert la PPDD & alţii. Mă aştept ca aproape toţi aceşti oameni să iasă la vot - ar fi aproximativ 5,7 milioane.

19% au o idee cu cine vor vota, dar decizia nu e definitivă. Vorbim de 3 milioane de persoane. Dacă coroborăm informaţiile cu cele din alte sondaje efectuate în lunile anterioare, aceşti 19% erau teoretic distribuiţi între USL (aproape două treimi) şi restul partidelor (mai mult de o treime). Orice coroborare cu sondajul Avangarde este inutilă acum, întrucât ieşirile lui TB au remobilizat aproape tot ce mai era de remobilizat la ARD. Sondajul IRES pare să reconfirme că a existat o problemă, dar speculaţiile nu mai au sens în acest moment.

39% încă nu s-au hotărât cu cine vor vota. Cu excepţia cazului în care vom vedea o prezenţă record, mulţi dintre aceşti oameni nici nu vor veni la vot, răspunsul fiind o acoperire diplomatică a acestui fapt. Unii din aceştia pot însă veni la vot. Dacă BEC anunţă o prezenţă de peste 48% (56% din cei din ţară) în ultimele ore vom şti că unii din aceşti oameni au venit totuşi la vot.

Nu voi încerca să corelez aceste informaţii cu cele din alte grafice ale prezentării sondajului IRES, dar aş insista asupra faptului că situaţia nu e clară şi că, în contextul unei prezenţe mari la vot, pot exista surprize pentru absolut oricine, partid sau candidat.

Scorul PDL vs. scorul ARD. Ce şi de ce declară Vasile Blaga

Din interviul luat lui Vasile Blaga de către Sabina Fati, am extras următorul schimb de replici:

Sabina Fati: Din sondaje rezultă că formarea ARD colectează mai puţine procente decât ar fi luat PDL de unul singur.
Vasile Blaga: Într-adevăr, deocamdată se află sub scorul PDL cu două puncte, potrivit ultimelor analize.
(...)
Sabina Fati: În multe locuri din ţară ARD este sub scorul PDL. Ce mai puteţi face, fiindcă mai sunt doar două săptămâni până la alegeri?
Vasile Blaga: [înceapă să răspundă fără a nega prima propoziţie] Două săptămâni foarte importante, în care vom populariza mai mult sigla, programul nostru de guvernare, oferta şi cred că în cele din urmă lucrurile se vor rezolva [confirmă existenţa problemei].

Există două modalităţi de a citi frazele de mai sus, iar aceste modalităţi se exclud reciproc:

1. În sondajele pe care le comandă, PDL monitorizează în mod separat intenţia de vot pentru ARD şi respectiv pentru PDL, FC, NR, etc. Astfel, în acelaşi sondaj, există două întrebări identice care se referă la intenţia de vot dar care au liste diferite de răspunsuri (într-un caz ARD, USL, UDMR, etc., în celălalt PDL, FC, NR, PNŢ, USL, UDMR; acest lucru s-a făcut sub o formă diferită în august).

Dacă în acest caz scorul PDL > scorul ARD, identitatea ARD este insuficient cunoscută, unii votanţi PDL nefiind foarte informaţi cu privire la existenţa ARD. Cel mai probabil vorbim despre susţinători PDL din mediul rural.

Ce aflăm în plus faţă de ce ştiam înainte de interviu? Având în vedere sondajele utilizate de PDL/V.Blaga, scorul ARD despre care face vorbire preşedintele PDL este cel cunoscut de pe baza sondajelor CSOP: 24% (dacă luăm în calcul afirmaţiile lui A.Videanu, 25%). PDL în acest caz ar avea 26-27% din voturi dacă ar candida singur.

Edit: conform gandul.info, aşa stau lucrurile.

2. "Scorul PDL" de care fac vorbire cei doi nu este scorul din sondaje, pentru că în acestea se măsoară exclusiv scorul ARD. "Scorul PDL" este performanţa PDL de la votul politic de la alegerile locale (duce în această direcţie referirea la "multe locuri din ţară"). Situaţia şi discuţia sunt complicate imens de faptul că în aproape jumătate din judeţe PDL nu a candidat sub nume propriu ci sub forma unor alianţe cu UNPR, PNŢCD şi alte organizaţii relativ mici. Ignorăm acest lucru? PDL a primit 24,7% din voturi. Încercăm să estimăm efectul acestor alianţe (ceea ce PDL nu cred că face)? PDL a primit de fapt 23,1% din voturi.

Dacă acesta este sensul în care "scorul PDL" > "scorul ARD", atunci ARD are în sondajele de care vorbesc S.Fati şi V. Blaga 22-23% ("se află sub scorul PDL cu două puncte"). Diferenţa faţă de scorul de la locale nu este semnificativă din punct de vedere statistic - ba chiar nu există, odată ce luăm în calcul efectul alianţelor.

De asemenea, discuţia pierde din relevanţă întrucât procentele sunt calculate prin referinţă la totaluri diferite (câţi au venit la vot la locale vs. câţi spun în sondaje că ar veni la vot la parlamentare).

Despre "Antena 3" - constatare sociologică

Antena 3 este un motiv comod pentru a scuza previzibila înfrângere a ARD de la alegerile care vin. Dar nu e un motiv potrivit.

În luna august cea mai vizionată emisiune de la Antena 3 a avut în medie 534 de mii de telespectatori (sursa). Nu este vorba de aceiaşi 534 de mii de fiecare dată. Mai există şi alte emisiuni, cinci la număr, care au peste 300 de mii de telespectatori. Este greu de crezut că fiecare din aceste emisiuni are un public aparte. Cel mai probabil vorbim de maxim 4 milioane de telespectatori care urmăresc măcar una dintre aceste emisiuni.

În fapt, numărul total este mai mic: publicul este fidel postului, mulţi dintre telespectatorii Antenei 3 urmărind multe emisiuni "la pachet", una după alta. Iar o mare parte din acest public constă tocmai din... fani ARD, care vor să se ţină la curent cu ce zic oponenţii. Dar hai să ignorăm aceste două elemente.

Antena 3 are, să zicem, patru milioane de telespectatori. Votanţi USL sau anti-PDL la care ARD nu a avut şi nu va avea niciodată acces.
Maxim trei milioane de persoane votează ARD.
Patru plus trei egal şapte.
Dar în România nu sunt şapte milioane de persoane cu drept de vot. În ţară se află aproximativ 16 milioane de adulţi cu drept de vot. Dacă scădem patru milioane de telespectatori Antena 3 şi trei milioane de votanţi ARD, rămânem cu nouă milioane de persoane care îndeplinesc simultan următoarele criterii:

1. Nu se uită la Antena 3.
2. Nu votează ARD.

Nouă milioane de persoane.
De trei ori mai mult decât electoratul maxim al ARD.
De cel puţin două ori mai mult decât publicul maximal al Antenei 3.

Sondaj Avangarde: votanţii ARD încep să ezite?

Schimb de replici din serialul "The Wire":
(El se uită la un meci la televizor. Ea trece pe lângă el).
Ea: Cine câştigă?
El: Nimeni nu câştigă. Una dintre echipe pierde mai încet.

Cel mai recent sondaj naţional (11-19 noiembrie), realizat de către Avangarde faţă-în-faţă la domiciliul respondenţilor, o metodă preferabilă sondajelor telefonice. Marjă de eroare 3,3%.

Îl voi compara întâi cu precedentul sondaj Avangarde:

Octombrie: USL 60% - ARD 19% - PPDD 11%
Noiembrie: USL 62% - ARD 15% - PPDD 14%

Evidenţă: situaţia ARD s-a înrăutăţit.
Întrebare: Să fi luat PPDD votanţi de la ARD?
Răspuns: ... nu.

Ca să aflăm ce s-a întâmplat de fapt, trebuie să mergem pe alt drum:

Câţi oameni zic că vin la vot?
Octombrie: 69% (11 milioane)
Noiembrie: 55% (8,8 milioane)

Boom! Explozie! Exact ca în 2008, numărul celor care vor să vină la vot scade dramatic odată cu apropierea scrutinului. Şi ne apropiem de o prezenţă mai realistă (n-am mai avut 11 milioane de votanţi la parlamentare de prin 2000).

Cine să fie cei 14% care s-au lăsat de votat?

Procente din populaţia totală aflată în ţară care votează pentru un competitor politic sau altul:

USL: octombrie 41%, noiembrie 34% (minus 7%)
ARD: octombrie 13%, noiembrie 8% (minus 5%)
PPDD: octombrie 7,6%, noiembrie 7,7% (stabil).
Alţii: octombrie 7%, noiembrie 5% (minus 2%)

Potrivit Avangarde, USL şi-a pierdut cam o cincime din electorat. În sondajul din octombrie al Avangarde, vedeam un electorat pro-USL mai numeros decât în toate celelalte sondaje din ultimele luni (41% din cei aflaţi în ţară). O cădere e normală.

Fenomenul interesant este cel legat de ARD, care potrivit Avangarde şi-a îndepărtat cel puţin temporar o treime din electorat. Observaţiile lui Dragoş-Paul Aligică vin la momentul potrivit. Declaraţiile lui Blaga privind o alianţă cu PNL au reuşit să realizeze ceea ce părea imposibil: să enerveze şi să demobilizeze cel mai disciplinat electorat din România.

Factori care temperează situaţia:

1. Marja de eroare. Nu există garanţii privind amploarea fenomenului.

2. Emoţia. Nu mă aştept ca situaţia să se cronicizeze - mulţi oameni care acum declară că nu ar mai vota ARD vor veni totuşi la vot... pentru a vota anti-USL.

3. Insolitul. Dacă vorbim despre electoratul unui partid în termeni de procente din populaţia totală aflată în ţară, sondajul Avangarde dă cel mai prost scor pentru ARD de la referendum încoace prin comparaţie cu 14 (!) alte sondaje care au fost făcute publice. Nu o diferenţă semnificativă, dar cel mai prost scor. Şi asta după un trend pozitiv în octombrie. În alte cuvinte, este posibil să vorbim de un sondaj-excepţie ("outlier").

1,4% în doi ani şi jumătate

Mai 2010. La câteva zile după discursul prezidenţial privind tăierile de pensii şi de salarii din sistemul bugetar, sondaj CCSB. Una dintre întrebări: "Ce părere aveţi despre măsurile anunţate de preşedintele Traian Băsescu?". 11% dintre respondenţi aveau o părere bună / erau de acord.

Să reţinem acest 11% din cei aflaţi în ţară, un procent confirmat de altfel şi la alegerile locale la votul politic pentru PDL (consilii judeţene), şi să ne uităm acum la tabelul de mai jos, care face referire la sondaje din ultimele luni:

Medie aritmetică: 10,9.
Medie ponderată pe numere întregi rotunjite: 8*1 + 9*1 + 10*2 + 11*1 + 12*1 + 13*3 = 99 / 9 =... 11.
Sondaje sub 11%: patru.
Sondaje peste 11%: cinci.
Media aritmetică a ultimelor trei sondaje (sunt de la institute diferite): 12,4.
Trend: Oscilant conform CCSB (11,6 - 9,8 - 11,4).
          Pozitiv conform CSOP (8,4 - 8,7 - 10 - 12,7). Impactul este atenuat în prezentarea rezultatelor sondajelor de faptul că USL a câştigat de asemenea susţinători în ultimele săptămâni - în principal datorită apropierii alegerilor, element care măreşte interesul faţă de politică.

Din mai 2010 şi până acum, PDL şi-a schimbat numele, culoarea şi echipa de conducere, a plecat în opoziţie, a captat două forţe politice care încercau să fie alternative la PDL (NR şi ICCD/FC), a adus trei comunicatori din afara partidului (Ungureanu - Neamţu - Pavelescu), a renunţat să mai susţină în campanie reformele propuse de preşedinte în perioada 2010-2012 şi a beneficiat şi de un referendum care a mobilizat psihologic toţi susţinătorii lui Traian Băsescu...

... aproape degeaba. Dacă ignorăm total conceptul de marjă de eroare şi ne concentrăm numai pe sondajele cele mai recente, PDL a reuşit să atragă în plus faţă de cei care susţineau tăierile 1,4% din românii aflaţi în ţară. Eforturile din paragraful anterior par a fi disproporţionate faţă de rezultat.

Emoţii şi nu prea pentru câţiva lideri ARD. Situaţia "trend-ului USL" se complică :)

Sondaje CSCI, efectuat între 9 şi 12 noiembrie, apărute pe surse în presă. Prezint scorurile fără a face comentarii, vom vedea la momentul votului ce şi cum:

Colegiul Elenei Udrea: Elena Udrea 34%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui MRU: MRU 29%, oponentul de la USL 50%.
Colegiul lui V. Blaga: Vasile Blaga 35%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui Cezar Preda: Cezar Preda 31%, oponentul de la USL 54%.
Colegiul Robertei Anastase: Roberta Anastase 30%, oponentul de la USL 52%.

Reamintesc că, chiar în cazul aceste rezultate se vor verifica la vot, liderii ARD menţionaţi mai sus încă au şansa să intre în Parlament. Ei ar obţine unul dintre mandatele la care ARD are dreptul în judeţul respectiv datorită faptului că au fost plasaţi în colegii superioare ca număr de votanţi celorlalte colegii din judeţ. Iar când se determină care candidat/candidaţi ARD dintr-un judeţ intră în parlament, departajarea între candidaţii ARD din judeţ se face pe baza numărului de voturi primite...

În completarea postării de ieri: conform lui Adriean Videanu, USL are 46%, ARD 25%. Poate că vom vedea şi o prezentare detaliată a sondajului, poate că nu. Dar merită menţionat oricum.

Tot în completarea postării de ieri: în februarie 2012 apare un sondaj CSOP (efectuat între 16-17 februarie, USL: 47% din voturi), dar în martie 2012 apare un alt sondaj CSOP efectuat ... tot în februarie (dar între 11 şi 19 februarie), şi cu alte rezultate (USL 48% din voturi). Numai unul dintre ele a fost inclus în retrospectiva CSOP din martie 2012 cu privire la sondajele efectuate în lunile anterioare (aici, pagina 11). Nu este vorba de sondajul în care USL stă mai prost. Iar tabelul de ieri a fost efectuat pe baza acestor retrospective, pe care CCSB le prezintă din când în când.

Concret: sunt luni când CSOP realizează mai multe sondaje. Pe baza unor criterii pe care nu le cunosc, probabil legate de utilizarea aceleiaşi metodologii, numai unele din sondajele CSOP sunt considerate de către CSOP însuşi drept "reprezentative" pentru luna respectivă şi încluse în retrospective precum cea de mai sus. Pe acestea le-am luat în calcul în alcătuirea postării de ieri.

Trendul descendent al USL...?

Important: de la data postării câteva lucruri s-au schimbat. O parte din concluziile de mai jos nu mai sunt valide sau sunt discutabile. Detalii aici.

Pe scurt:

1. Conform sondajelor CSOP, institutul de sondare a opiniei publice care dă cele mai slabe scoruri pentru USL, Uniunea Social-Liberală este în acest moment aproape de maximul său istoric ca susţinere în rândul populaţiei decise să vină la vot.

2. Tot conform sondajelor CSOP, în ultimele două luni, micuţul trend anti-USL datorat referendumului şi formării ICCD s-a stabilizat, situaţia fiind perfect statică.

Detaliat:

De la referendum şi până acum CSOP a realizat mai multe sondaje care au fost făcute publice. Iată scorurile USL, exprimate ca procente din totalul populaţiei aflate în ţară:

10-13 august: 23,5 / 24,5 (în funcţie de menţionarea în sondaj a ICCD+NR)
mijloc august: 20
7-10 septembrie: 23
28 sept. - 3 octombrie: 18,2
5-8 octombrie: 19,7
2-5 noiembrie: 25,4

Acestea sunt scorurile care contează cu adevărat. Ele arată în ce măsură votanţi vin sau pleacă de lângă USL şi pot fi cuantificate teoretic în voturi (ex. 25% = aproximativ un sfert din românii cu drept de vot aflaţi în ţară = 4 milioane de voturi).

Vedem un scor USL care variază intens - în principal datorită limitărilor sondajului ca unealtă de investigaţie statistică. Dacă citim cifrele cu lupa şi încercăm să găsim semnificaţie în orice detaliu vedem că USL este pe un trend ... ascendent, înregistrând cel mai scăzut nivel de la referendum încoace la sfârşitul lui septembrie (18%) şi cel mai înalt acum (25%).

Dar am mers mai departe. Am analizat sondajele CSOP de dinainte de referendum - toate sondajele CSOP de când există USL care măsoară intenţia de vot a oamenilor cu probabilitate mare de a veni la scrutin. Rezultatul este uluitor.

Dacă folosim exclusiv datele din sondajele CSOP şi votul de la alegerile locale, doar de două ori în ultimii ani a avut USL susţinerea a mai mulţi români decât acum: într-un sondaj din iunie 2012 şi ... la vot, anume la votul politic - pentru consilieri judeţeni - de la alegerile locale.

Până aici am văzut jumătate de poveste.

Scorul unei forţe politice nu depinde însă doar de câţi oameni votează pentru ea, ci şi de câţi oameni votează pentru ceilalţi. Degeaba vin 500 de mii de oameni alături de mine dacă tu ai atras în acelaşi interval de timp două milioane.

Iată deci scorurile USL şi ARD exprimate ca procente din totalul celor care intenţionează să vină la vot, tot conform sondajelor CSOP de după referendum:

10-13 august: 50 la 22 (ARD nu există încă, vorbim doar de PDL)
mijloc august: 50 la 21
7-10 septembrie: 49 la 24
20-23 septembrie: 48 la 24
28 sept. - 3 octombrie: 48 la 23
5-8 octombrie: 48 la 24
2-5 noiembrie: 48 la 24

Să ne uităm la primul şi la ultimul rând. Tehnic vorbind, o diferenţă de 2% este mai mică decât marja de eroare şi nu ar trebui să fie semnificativă. Dar hai să ne închipuim că este relevantă. Chiar şi aşa, de la începutul lui septembrie şi până acum situaţia nu s-a schimbat deloc. Ce trend descendent avea USL sau ce trend ascendent avea ARD au dispărut.

Repet că în tot acest articol am folosit exclusiv datele CSOP. Dacă eşti fan ARD, sondaje mai optimiste nu există, indiferent de criteriul folosit (% din populaţia aflată în ţară care votează USL, scorul USL sau scorul ARD).

25 de predicţii despre alegerile parlamentare

La cât de fistichie şi plină de neprevăzut este politica românească, aş fi mulţumit cu o rată de succes de 84% (21 de predicţii corecte). Mai interesant va fi de văzut de ce o predicţie s-a dovedit a fi incorectă.

Ziua alegerilor

1. La vot vor veni mai puţin de 8 milioane de persoane. În alte cuvinte, prezenţa va fi mai mică de 44% (din alegătorii înscrişi pe liste).

2. În diasporă vor vota mai puţin de 99 de mii de persoane.

3. Exit-pollurile vor supraestima diferenţa dintre ARD şi PPDD cu cel puţin 1,5% din totalul voturilor.
Exemplu:
Rezultatul mediu al exit-poll-urilor: ARD 22%, PPDD 12%. Diferenţă: 10%.
După numărarea voturilor la nivel naţional se va constata că diferenţa de fapt este de 8,5% sau mai puţin.

... de vină nu vor fi institutele care vor efectua exit-poll-uri, ci anumiţi respondenţi.

4. În strânsa bătălie dintre rural şi urban pentru care mediu de rezidenţă va avea prezenţa mai mică, urbanul va câştiga.

5. Prezenţa la vot în Bucureşti va fi sub nivelul de 42% din totalul celor de pe liste (repere: prezenţă la locale 44%, prezenţă la referendum 40%).

Rezultatele - perspectiva macro

6. USL va obţine peste 50% din mandate.

7. USL va obţine mai puţin de 66% din mandate. În alte cuvinte, USL va fi în poziţia de a putea modifica constituţia doar cu ajutorul unui alt grup parlamentar.

8. Ponderea ARD în parlament va fi cu cel puţin 1,5% mai mică decât scorul obţinut. De exemplu, dacă ARD obţine 24% din voturi va avea 22,5% din mandate sau mai puţin.

9. ARD va obţine cel puţin 1,6 milioane voturi.

10. UDMR va intra în parlament.

Rezultatele - perspectiva micro

11. În cel puţin 5 judeţe USL va câştiga toate colegiile cu 50%+1 din voturi.

12. În cel mult 15 colegii ARD va obţine peste 50% din voturi.

13. Gigi Becali va obţine mai puţin de 50% din voturi în colegiul său şi nu va intra în parlament.

14. Victor Ponta va obţine mai mult de 57,5% din voturi în colegiul în care candidează. Dan Diaconescu nu va intra în parlament. Precizare: principala modalitate ar fi redistribuirea naţională, dar mă îndoiesc că va prinde "lozul câştigător".

15. În competiţia din colegiul senatorial 8 din Bucureşti, Iulian Crăciun va obţine mai puţine voturi decât Dan Voiculescu.

Parlamentul

16. Vom avea cel puţin 525 de parlamentari.

17. PNL va avea mai mulţi parlamentari decât în 2008, atunci când 93 de liberali au intrat în parlament. Fraza anterioară nu include parlamentarii PC şi nu se referă la ei.

18. PNL va avea cel puţin 10 parlamentari mai mult decât PDL.

19. PSD va avea cel puţin 150 de parlamentari.

20. Partidul Forţa Civică va avea cel puţin 7 parlamentari şi cel mult 13.

Picanterii

21. Vor fi cel puţin 15 colegii din care vor intra în parlament trei candidaţi (legea electorală permite acest lucru).

22. În seara alegerilor, indiferent de rezultatul propriu sau de rezultatul competitorilor politici, niciun partid nu va admite înfrângerea.

23. Mihail Neamţu şi Remus Cernea vor fi colegi de parlament.

24. În parlament vor fi cel puţin de două ori mai multe partide decât competitori electorali care au trecut pragul.
Explicaţie: Partide = PSD, PNL, PDL, Partidul Forţa Civică, PPDD, UNPR, etc.
Competitori electorali = ARD, USL, PPDD, etc.

25. Traian Băsescu nu îl va nominaliza pe Victor Ponta drept candidat pentru ocuparea funcţiei de premier.

Alegerile parlamentare: mic îndreptar geografic

Această postare este însumarea mai multor analize din ultimele două săptămâni care au luat în calcul forţa organizaţiilor locale ale USL, ARD şi PPDD.

Cele 43 de circumscripţii pot fi împărţite astfel:

Fiefuri USL (15 circumscripţii, 176 de colegii): Bucureşti, Argeş, Caraş Severin, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.
În cât mai multe din aceste judeţe USL doreşte să realizeze "chinta perfectă": toţi candidaţii câştigă cu peste 50%+1 din voturi. În majoritatea acestor judeţe USL poate de altfel să atingă acest obiectiv.
Notă specială: în Giurgiu, Caraş Severin şi Olt, PPDD are şansa de a obţine mai multe voturi decât ARD.

"USL în prim-plan" (7 circumscripţii, 72 de colegii): Bacău, Brăila, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Dolj, Maramureş.
Cel mai probabil în aceste judeţe USL va ocupa locul unu fără să câştige prea multe mandate cu 50%+1 din voturi. Evident, prioritatea organizaţiilor locale ale USL este să aducă aceste judeţe în categoria "fiefurilor". Aproape fără excepţie ARD este slab sau demoralizat în aceste zone, având totuşi capacitatea de a furniza mici surprize.
Notă specială: în Brăila şi Gorj PPDD are şansa de a obţine mai multe voturi decât ARD.

"ARD în prim-plan" (9 circumscripţii, 96 de colegii): Bistriţa, Braşov, Cluj, Dâmboviţa, Hunedoara, Mehedinţi, Prahova, Tulcea, Suceava.
Este probabil ca ARD să depăşească USL în aceste judeţe. Nu este exclus ca o mobilizare bună a USL sau, dimpotrivă, o performanţă slabă a organizaţiilor locale ARD să schimbe situaţia, aducând procente preţioase USL.

Fiefuri ARD (3 circumscripţii, 29 de colegii): Alba, Arad, Neamţ.
Judeţe în care forţa PDL este considerabilă. Majoritatea candidaţilor ARD din aceste judeţe vor avea un drum uşor spre parlament.
Notă specială: în Neamţ PPDD poate avea o performanţă electorală deosebit de bună.

"Frontul transilvănean" (6 circumscripţii, 60 de colegii): Bihor, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiş. Situaţii complicate şi interesante în toate aceste judeţe:
- În majoritatea acestora avem etnici maghiari care, votând UDMR, reduc procentele USL şi ARD.
- Democrat-liberalii au suferit surprize neplăcute în aceste judeţe la locale.
- Prezenţa la referendum a fost sub media naţională.

Este posibil ca rezultanta să fie absenteism masiv sau, dimpotrivă, o revenire a electoratului la PDL/ARD. O deplasare a acestora spre USL pare puţin probabilă, iar o creştere a PPDD aproape imposibilă.

Fiefuri UDMR (2 circumscripţii, 13 colegii): Harghita, Covasna.
Partidele non-UDMR care se adresau etnicilor maghiari au suferit o înfrângere semnificativă la locale, după cum poţi citi aici. În 2008, din aceste judeţe, două mandate au revenit ... PSD.

Diaspora (o circumscripţie, 6 colegii): Un pic peste 1% din numărul total de parlamentari. O scădere dramatică a voturilor pentru PDL în diaspora, de la 46% în urmă cu patru ani la 26% acum, ar reduce numărul de parlamentari ai PDL/ARD cu... unu.

Două observaţii generale dar foarte importante:

1. Un colegiu nu înseamnă un mandat. Dacă într-un judeţ cu 10 colegii USL câştigă în fiecare cu 51% din voturi, iar ARD obţine 40%, atunci USL obţine 10 mandate iar ARD 4. Din cele zece colegii vor proveni în total ... 14 mandate.
Mizele USL şi respectiv ARD sunt ca cele 176 respectiv 29 de colegii din fiefuri să fie "stoarse" la maxim. A obţine peste 50% nu e îndeajuns. Să reluăm exemplul de mai sus, dar să ne imaginăm că USL obţine 80% din voturi în fiecare colegiu, iar ARD 20%. Din nou USL obţine 10 mandate, dar ARD obţine doar două (20% din 10 = 2). Din judeţ provin acum 12 mandate.

... astfel:

Cazul 1: USL 51% din voturi, 71% din mandatele din judeţ (adică 10 din 14).
Cazul 2: USL 80% din voturi, 83% din mandatele din judeţ (adică 10 din 12).

Nu pare să fie o foarte mare diferenţă. O diferenţă mare la procente nu aduce o creştere gigantică în ponderea mandatelor USL din judeţ. Dar hai să ne uităm la ce s-a întâmplat cu ARD:

Cazul 1: ARD 40% din voturi, 28% din mandatele din judeţ (adică 4 din 14).
Cazul 2: ARD 20% din voturi, 16% din mandatele din judeţ (adică 2 din 12).

Ponderea mandatelor ARD (ca şi numărul lor, de altfel) s-a redus la jumătate. Principalul efect al dominaţiei cvasi-totale într-un fief nu este obţinerea de mandate adiţionale (mai mult de nr. de colegii din judeţ nu ai cum să iei) ci reducerea numărului de mandate care s-ar aloca celorlalte forţe politice. România însă este mai omogenă decât s-ar crede:  USL nu va depăşi 65% din voturi în prea multe judeţe din ţară, sau poate chiar în niciunul.

2. Împărţirea circumscripţiilor conform listei de mai sus nu este o garanţie sau o predicţie cu privire la rezultatele alegerilor. Şarmul scrutinului constă tocmai în neprevăzut. Înainte de alegerile locale, prognozele interne ale USL ... supraestimau forţa PDL. În mod asemănător, PDL considera pierdută bătălia pentru preşedinţia CJ Arad ... pe care ulterior a câştigat-o. Nu este exclus ca faţă de împărţirea de mai sus să avem modificări neprevăzute - judeţe care "sar" dintr-o listă în alta. Campania electorală a tuturor competitorilor pe asta se şi bazează.

Lămuriri in ceea ce priveste legea electorala

Să ne amintim elementele-cheie ale legii, preferabil cu o cană de cafea în faţă:

Unitatea principală a sistemului electoral este circumscripţia (judeţul, capitala sau diaspora), nu colegiul şi nu naţiunea. La nivelul fiecărei circumscripţii se stabileşte în mod separat la câte mandate are dreptul fiecare forţă politică în circumscripţia respectivă. Se folosesc două principii:

A. Dacă un candidat obţine peste 50% din voturi în colegiul său, intră în parlament.
şi
B. Numărul de mandate primit de o alianţă/un partid într-o circumscripţie este direct proporţional cu scorul în procente obţinut de acea alianţă/partid în acea circumscripţie obţinut prin raportarea la totalul voturilor acordate alianţelor/partidelor care intră în parlament. Rotunjirile se fac întotdeauna în jos. Concret, într-o circumscripţie cu 6 colegii în care PPDD ia 40% din voturi, iar 90% din voturi s-au dus către forţe politice care intră în parlament, PPDD are dreptul la ( 40% / 90% ) din 6 mandate = 44% din 6 = 2,6 mandate = 2 mandate.

Dacă A şi B intră în conflict - adică în judeţul-exemplu de mai sus, USL a câştigat 4 colegii conform principiului A., dar a obţinut doar 45% din voturile-pentru-partide-parlamentare din toată circumscripţia, meritând conform principiul B. 2 mandate din şase - numărul de mandate se suplimentează, în cazul de faţă cu doi.

Erorile de mai jos nu sunt descrise pentru a critica, ci pentru a lămuri. Conceptul care a fost scăpat din vedere este enunţat cu bold şi numerotat. 

1. Dintr-un colegiu pot intra în parlament doi sau mai mulţi candidaţi, atâta timp cât cel puţin unul dintre ei a obţinut peste 50% din voturile din colegiu (condiţie necesară dar nu suficientă).

Econtext nu ia în calcul acest lucru în cea mai recentă analiză pe care a publicat-o, scriind despre cum "social-liberalii ar iesi invingatori in 229 de colegii, ceea ce ar insemna 51,4%. ARD se plaseaza pe locul doi, putand obtine 144 de colegii, care ar insemna 32,3% din locurile de deputati si senatori."

Econtext probabil că supraestima caracterul proporţional al sistemului, având în minte situaţiile din 2008 când un candidat de pe locul unu nu ajungea în parlament, iar cel de pe locul doi devenea parlamentar. Vom avea şi acum astfel de situaţii. Problema este că Econtext scapă din vedere faptul că numărul de mandate se suplimentează dacă un candidat câştigă cu peste 50%+1 din voturi. Astfel, conform exemplului de la început:

6 colegii în judeţ
Pe baza procentelor obţinute la nivel de judeţ, USL are dreptul la 3 mandate (principiul B)
... ARD şi PPDD au însumat dreptul la 3 mandate (tot principiul B)
dar... 4 colegii/mandate câştigate de USL cu peste jumătate din voturi (principiul A)
4 [USL] + 3 [ARD+PPDD] > 6 [numărul de colegii / parlamentari prognozat iniţial de lege]
Numărul de mandate se suplimentează cu 1 (rezultat final: USL 4 mandate, ARD şi PPDD împreună 3)
Din 6 colegii avem... 7 parlamentari.

2. Sistemul nu asigură în mod obligatoriu proporţionalitate între compoziţia parlamentului şi rezultatul votului, principiul A. de mai sus fiind o "primă electorală" care elimină proporţionalitatea din spatele principiului B.

Acest lucru e scăpat din vedere de Alexandru Gussi în revista 22, atunci când spune: "Sistemul de vot conceput în 2008 de PNL şi PSD, dar neschimbat apoi, împinge ARD să fie interesat în câştigarea cu peste 50% a cât mai multor colegii de către candidaţii... USL! Sigur, ideal nu cu mult peste 50%. Pentru a se ajunge la re­prezentarea proporţională vor fi astfel mai mulţi parlamentari ARD, PPDD şi UDMR"

Există două moduri de a explica de ce ultima propoziţie nu e adevărată.

Simplu spus: singura mare diferenţă dintre un parlament ales pe liste într-un sistem proporţional (cum am avut până în 2008) şi sistemul actual este principiul A. Singurii care beneficiază de mandate "în plus" în urma câştigării de colegii cu peste 50% din voturi sunt cei care câştigă aceste colegii. Şi foarte, foarte puţini dintre ei vor fi de la ARD. Datorită acestor victorii - în 50 de colegii? 100? 150? - ponderea USL în parlament va fi disproporţionat de mare prin comparaţie cu scorul obţinut la nivel naţional.

Detaliat: la nivel judeţean, dacă o forţă politică obţine x % din voturile acordate partidelor care intră în parlament, necâştigând niciun colegiu cu 50%+1 din voturi... nu contează performanţa oponenţilor. Va avea dreptul la un număr de mandate egal cu x% din numărul originar de mandate.

Concret, la Bucureşti, unde sunt 28 de colegii la Camera Deputaţilor, USL poate obţine 25 de deputaţi sau 17 sau 28. Indiferent de performanţa USL, dacă ARD obţine 20% din voturile din Bucureşti, va primi 20% din 28 = 5,6 = 5 mandate. Nimic din lege nu echilibrează situaţia pentru ARD, "legând" numărul de mandate al ARD în Bucureşti de numărul de mandate al USL.

Am văzut mai sus cum tendinţa înspre proporţionalitate a sistemului nu funcţionează perfect la nivel de circumscripţie. Mai există un nivel la care ea se poate face simţită: redistribuirea la nivel naţional a mandatelor rămase nealocate. Problema este că acestea vor fi prea puţine - chiar dacă ar fi toate date ARD, PPDD şi UDMR. În alte cuvinte vor fi prea puţine judeţe (aproape toate în Transilvania) în care pe baza principiilor A. şi B. nu s-au alocat toate mandatele. La această redistribuire naţionale nu există o suplimentare a numărului de mandate peste numărul celor care trebuie deja alocate. Nici aici legea nu stabileşte vreo legătură, o proporţionalitate obligatorie între numărul de mandate al ARD în Parlament şi numărul de mandate al USL.


3. Întrebarea "Va obţine USL sub 50% din voturi?" este irelevantă din mai multe motive.

3.1. Legea vorbeşte despre procente calculate din voturile acordate partidelor care au intrat în parlament. Nimic nou: la fel funcţiona şi sistemul de vot de dinainte de 2008. Dacă la nivel naţional 10% din voturi se duceau către partide sau independenţi care nu intră în parlament iar USL obţinea 46% din voturi, USL obţinea 51,06% din mandate în urma redistribuirii acelor voturi. Dar sistemul actual de vot este uşor diferit. Mai există un avantaj pentru USL...

3.2. ... după cum am arătat mai sus, legea favorizează "titani electorali", alianţe sau forţe politice care pot obţine peste 50% din voturi în multe judeţe, adăugându-le mandate în plus. Pe baza simulărilor efectuate cu ajutorul RomPol, abia dacă USL obţine sub 45% din totalul voturilor riscă să aibă mai puţin de 50% din mandate. Şi chiar şi cu 42% din totalul voturilor USL poate obţine majoritatea - accentul căzând pe "poate".

3.3. Constituţia face vorbire despre mandate, nu voturi, şi despre partide, nu alianţe. Reamintesc că spre deosebire de alegerile prezidenţiale, parlamentarele nu au un câştigător bine definit (decât dacă un partid obţine peste 50% din mandate, ceea ce nu se va întâmpla). Experienţa ultimilor opt ani ne demonstrează cât de volatil este totul. Odată ce votul a plecat spre parlamentar, nu mai controlezi ca votant absolut nimic - nici alianţele, nici negocierile, nici măcar partidul în care se va înscrie alesul tău/aleşii tăi la o lună după scrutin, sau trei, sau şaisprezece. All bets are off.

6 mituri despre votanţii USL şi ARD

Deja vedem alegoria în funcţiune. Alegerile actuale vor fi prezentate în 2013 de către foarte multe voci din spaţiul public drept o confruntare între "bătrânii din satele Moldovei" şi "oamenii tineri, educaţi, din marile oraşe şi din Ardeal". Precum în 1992, imaginea aceasta confirmă pentru unii justeţea intrinsecă a cauzei ARD, măcar asta urmând să rămână după o înfrângere previzibilă.

Imaginea de mai sus are o problemă: e falsă.

Să analizăm bucăţile componente ale alegoriei conform studiului IRESCOP - deşi alte studii de pe piaţă indică exact aceleaşi lucruri, acesta este cel mai recent.

1. "Votanţii USL sunt aproape toţi oameni în vârstă, care nu se mai pot adapta la capitalism şi cer susţinerea statului".
Adevărat sau fals? FALS. 

Electoratul cu vârsta de peste 65 de ani are o pondere mai mare în electoratul ARD (16%) decât în electoratul USL (10%).

De fapt, când vine vorba de dependenţa partidelor de votanţi cu vârsta peste 50 de ani, situaţia este extrem de asemănătoare:

ARD 47%
USL 55%
PPDD 54%

2. "Absolvenţii de facultate nu votează USL. Mesajele asistenţiale ale USL nu au succes în rândul oamenilor educaţi".
Adevărat sau fals? FALS.

19% din votanţii USL au studii superioare votează USL. Prin comparaţie, 28% din votanţii ARD au studii superioare. Dar întregul este cu totul altul (electoratul USL este cel puţin dublu ca mărime faţă de cel al ARD). Majoritatea oamenilor cu studii superioare care vor să vină la vot sunt votanţi USL.

(Dacă paragraful de mai sus ţi se pare neinteligibil, iată un exemplu matematic simplu: 28% din 50, adică 14, este mai puţin decât 19% din 100, adică 19).

3. "Aproape toţi votanţii USL se află în Moldova şi Muntenia; în Ardealul mult mai occidentalizat, situaţia USL e catastrofală".
Adevărat sau fals? FALS.

Sub impresia victoriilor PDL de la locale în câteva oraşe importante (Braşov, Cluj, Arad), mulţi oameni cred că Ardealul este un fief al ARD, uitând cât de greu au fost obţinute aceste victorii, practic la câteva procente.

30% din votanţii USL locuiesc în Ardeal.

4. "Majoritatea votanţilor USL se află în Moldova, o zonă săracă, lovită puternic de criză şi deci vulnerabilă la mesaje de stânga".
Adevărat sau fals? FALS.

19% din electoratul USL este din Moldova. Dar ce vedem? 18% din electoratul ARD este în Moldova. Prin comparaţie, PPDD este mai puţin dependent de Moldova decât ARD (doar 11% din electoratul PPDD provine din această zonă). 

5. "Majoritatea votanţilor USL se află în mediul rural, acolo unde valorile capitalismului şi democraţiei nu a pătruns de fapt."
Adevărat sau fals? FALS.

57% din votanţii USL se află în mediul urban. 43% locuiesc la sat.


6. "Votanţii ARD sunt în majoritate oameni cu educaţie superioară. Aceştia sunt cei care apreciază mesajul dreptei."
Adevărat sau fals? FALS.

Doar 28% din votanţii ARD au absolvit o facultate. Mai pe româneşte: trei votanţi ARD din patru au terminat cel mult liceul.

Care va fi substratul sociologic real al alegerilor de peste o lună? Precum în 2000, grupuri disparate din punct de vedere social vor colabora prin vot pentru a susţine USL, motivele fiind diferite. Nu există o imagine clară sau un arhetip lejer care să-i cuprindă pe toţi. De cealaltă parte, o imagine la fel de pestriţă: votanţi asistenţiali din judeţele-fief ale PDL, publicul real de dreapta, fani ai lui Traian Băsescu.