Faceți căutări pe acest blog

marți, 5 iunie 2012

Cederizarea PDL? O mică discuţie statistică

Situaţia 1:

                           (poză efectuată de Adi Zăbavă)

Traversăm munţii, mergem la Cluj.

   (sareinochi.com)


 "USL = comunism, ruşi, Iliescu, mineri, mineriade, trecut, vechi."

 Sună familiar? Să fie 2009? Sau 2008?

Iată fragmente dintr-un text al lui Ion Cristoiu de acum unsprezece ani şi şapte luni:

"Sloganul cu care ţine să participe CDR 2000 la scrutinul din această iarnă e semnificativ pentru felul în care strategii alianţei au gândit să abordeze bătălia. Singuri împotriva stângii! Această teză a singurătăţii în lupta împotriva PDSR, în lupta împotriva tuturor a dominat discursurile de la tribună, lozincile strigate din sală. PNŢCD, care e stâlpul de susţinere al alianţei, şi-a axat campania pe tema trădării de către foştii aliaţi (PNL şi PD), formaţiunea condusă de Ion Diaconescu străduindu-se a se prezenta drept singura care nu se lasă descurajată de sondajele de opinie, drept singura forţă de dreapta care preferă să intre-n opoziţie decât să facă grave compromisuri pentru a rămâne la putere prin alierea cu PDSR. Din punct de vedere electoral strategia nu-i lipsită de o anume inteligenţă politică. Totuşi, mai există români animaţi de o ostilitate răvăşitoare faţă de PDSR şi de o simpatie necondiţionată faţă de adversarii partidului condus de Ion Iliescu.

(...)

Materialele de propagandă electorală, unele discursuri au dezvăluit şi încercarea CDR-2000, mai precis a PNŢCD, de a convinge electoratul că în cei patru ani de guvernare s-au făcut multe lucruri bune, că greul a trecut, întrezărindu-se deja semnele prosperităţii pentru care români au fost obligaţi să plătească în chip fatal, dat fiind că reforma a presupus sacrificii."


Evident, istoria nu se repetă, dar...

... există un indicator foarte util pentru starea de spirit a electoratului, şi anume încrederea într-un lider politic sau altul. Acest factor determină de obicei şi potenţialul de a obţine voturi în viitor. Tabelul de mai jos arată cum stăteau lucrurile în 2000 şi cum stau ele acum.


 
Dacă o rubrică ţi se pare neclară, în paragraful următor există câteva mici explicaţii:

"Lideri secundari" = media încrederii în primii trei lideri ai organizaţiei politice cu excepţia fostului premier. I. Diaconescu, Ciorbea, Mureşan în 2000; Blaga, Stolojan, Anastase în 2012.
Medie factori interni = Ce ţine exclusiv de organizaţia politică - nu preşedintele ţării, şi nu salvatorul din afara partidului.
"Magicianul" = omul din afara organizaţiei politice de la care se aşteaptă să aducă voturile. Pentru MRU am făcut media sondajelor, întrucât procentele (nu şi locul în clasament) diferă foarte mult de la sursă la sursă.
Medie pentru toţi factorii implicaţi = din tabel se selectează cei patru factori (fostul premier, liderii secundari, preşedintele ţării, "magician") şi se face media. Fiecare factor are o pondere egală.

Ultimul rând din tabel este şi cel mai important. Cum de s-a ajuns la o situaţie aproape identică?

Ne uităm la încrederea în fostul premier - încă important în partid, încă important în percepţia publicului cu privire la partid. Ne uităm în acelaşi timp şi la preşedintele ţării sau la liderii principali. Pe aceşti trei factori, PDL > CDR. 
Media PDL: 9,2%. 
Media CDR: 5,8%.  
Indice de similaritate: 52%. Mult, dar e doar jumătate. Poate fi un accident.

... dar atât PDL cât şi CDR 2000 au apelat la un om din afara partidului pentru a le remonta scorul electoral. Appeal-ul lui MRU în 2012 este mult, mult mai restrâns decât cel al lui Mugur Isărescu acum doisprezece ani:
Mugur Isărescu avea încrederea a 33% dintre românii care nu votau CDR. 
MRU are încrederea a 17% dintre românii care nu votează PDL. 
Potenţialul de creştere este evident mai mic.

Şi ajungem la ultimul rând din tabel, cel care însumează situaţia: 
Media încrederii în factorii aflaţi la dispoziţia PDL: 13,4%. 
Media încrederii în factorii aflaţi la dispoziţia CDR2000: 13,6%. 
Indice de similaritate: 98,53%. "Cântă, zeiţă, mânia..."

Dacă tăiem prin tot hăţişul de cifre, ajungem la trei propoziţii importante:

1. Din perspectiva încrederii, PDL are un nucleu dur aproape de două ori mai mare decât avea CDR.

2. Potenţialul de creştere al PDL este considerabil mai mic decât cel pe care îl avea la dispoziţie CDR.

3. Luând în calcul întreaga situaţie (încrederea în lideri, încrederea în preşedintele ţării, potenţialul relativ îngust al lui MRU), PDL se află într-o situaţie extrem de asemănătoare cu CDR: o limitare vizibilă a capacităţii de a propaga mesaje şi de a converti votanţi noi. Cele mai bune mesaje sau slogane pot da greş în clipa de faţă, pentru că sunt ataşate unui partid necredibil.

Situaţia mai conţine şi doi factori care nu sunt prezenţi în tabel:
A. În defavoarea PDL: sondajele din mai prezintă un nivel de popularitate înalt pentru liderii USL, datorită efectului bandwagon.
B. În favoarea PDL: opoziţia non-tradiţională - adică PPDD - nu posedă încrederea votanţilor în aceeaşi măsură ca PRM în noiembrie 2000. 

În tabelul de mai sus am folosit informaţii din cele mai recente sondaje IMAS şi CCSB, dar şi din Barometrul Opiniei Publice efectuat în luna noiembrie a anului 2000. Mulţumesc Fundaţiei Soroş pentru faptul că a făcut disponibilă baza de date aferentă.

5 comentarii:

  1. se pare ca poti face si analize bune! :) de acord cu ce spui tu, cateva observatii, totusi:

    1) la alegerile din 2000 nu exista votul uninominal. asta va face o diferenta in favoarea PDL comparativ cu CDR: daca iti place un lider local PDL poti sa-l votezi linistit, chiar daca nu-ti place partidul.
    2) pp ca MRU e masurat dupa ce a fost picat, de are 17% din non-votantii PDL. cat inca era in functie, parca vazusem niste date unde era trecut de 20%. repet: PARCA vazusem. ar putea avea relevanta aspectul asta pentru ca inca nu a inceput sa-si faca victimizarea si cand o va face s-ar putea sa mai ia ceva intentie de vot.
    3) nu inteleg exact ce vrei sa spui la punctul B). daca USL va scadea, atunci capitalul de incredere nu are cum sa se duca la PPDD ci mai probabil la PDL? asta e?
    4) tema asocierii PSD cu iliescu, comunismul si KGB nu dateaza din 2000. ci cam de prin '90 :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 1) foarte adevărat, dar PDL are lideri locali mult peste media partidului în doar câteva judeţe.
      2) într-adevăr, de urmărit.
      3) dacă USL pierde, PPDD câştigă. Cu un discurs orientat spre ideologic şi poate fiscal, PDL nu poate lua mult din dezamăgiţi. E prea înalt şi elitist. Pe de altă parte, nici nu prea au ce să facă.
      4) Mai e relevant în 2012 ce s-a scandat în 1990? Asta e una din întrebările la care PDL/MRU speră că răspunsul e pozitiv. Pentru că alte teme nu prea au la dispoziţie.

      Ștergere
  2. Cred că e o situaţie total diferită de 2000. Acum PDL va trebui să se lupte pentru a intra în parlament nu făcând pragul ci ieşind pe primul loc ceea ce va fi extrem de greu.
    Pentru că nu am mai scris de mult iată cum văd lucrurile ţinând cont de condiţiile politice actuale.
    Noul sistem de vot va face, aşa cum remarcai şi tu, ca USL să primească un bonus de 20-25% din mandate doar pentru că va fi pe primul loc în majoritatea covârşitoare a colegiilor electorale.
    Dacă legea electorală nu e respinsă de Curtea Consituţională (şi nu cred că va fi pentru că atunci nici alegerea primarilor din primul tur nu e OK), atunci PDL are o problemă uriaşă cauzată chiar de zicala "Ai grijă ce-ţi doreşti că s-ar putea să primeşti".
    Traian Băsescu şi PDL au tot trâmbiţat că USL-ul se opune acestui sistem de vot şi iată că ei sunt cei cărora nu leconvine.
    Eu personal cred că sistemul în două tururi, ca în Franţa, ar fi fost mult mai echitabil şi ar fi crescut legitimitatea aleşilor, dar, asta e...
    După cucerirea parlamentului, USL mai are de cucerit o singură redută - Palatul Cotroceni.
    Problema care se pune strategic este când şi cu ce pretext să atace: înainte sau după alegerile parlamentare? Tăcerea necaracteristică a lui T.B. cred că vine din dorinţa de a nu oferi pretexte. Totuşi, pretexte numeroase există în trecut.
    Eu cred că momentul optim este imediat după alegerile parlamentare însă se suprapune peste sezonul rece ceea ce nu e bine. de aceea se doreşte devansarea cât mai mult (chiar şi cu o lună) a alegerilor parlamentare pentru ca referendumul de demitere a preşedintelui să aibă loc cel mai târziu la sfâritul lui noiembrie.
    Om trăi şi om vedea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La CCR, va cădea faza cu locuri pentru minorităţi dacă ele nu obţin mandate în judeţe unde reprezintă 7% din populaţie.

      UDMR va da înapoi... nu ştiu dacă va mai exista atunci o majoritate când legea va fi redezbătută în parlament.

      Ștergere
    2. Nu cred că va cădea pentru acest motiv. Nu cred că va cădea deloc. Păi şi acum sunt 18 parlamentari ai minorităţilor care fiecare nu au obţinut nici măcar 1% din voturi.

      Ștergere

Arhivă blog