Faceți căutări pe acest blog

luni, 25 martie 2013

10 judeţe-miză în viitorul foarte apropiat

Postarea de mai jos reprezintă o continuare logică pentru o postare din week-end (Partidul lui Traian Băsescu - perspectiva sociologică).

Să luăm în considerare municipiul Bucureşti şi următoarele 9 judeţe: Alba, Arad, Braşov, Cluj, Dâmboviţa, Neamţ, Prahova, Suceava şi Timiş. Să denumim acest grup "Top Ten".

Pentru oponenţii USL şi chiar şi pentru PNL, voturile din Top Ten sunt cruciale. Totul devine şi mai clar dacă analizăm importanţa Top Ten în contextul convulsiilor din PDL. Nu e vorba doar de circumscripţii cu un număr mare de votanţi, ci şi de un anumit profil.

Iată despre ce e vorba:

Performanţele PDL în Top Ten:

2008, locale: 993 de mii de voturi.

2008, parlamentare: 938 de mii de voturi.

2009, prezidenţiale: 1,23 milioane voturi.

2012, locale: 960 de mii de voturi.

2012, ARD, parlamentare: 557 mii voturi.

Vorbim de un milion de voturi în zilele bune şi 500-600 de mii atunci când organizaţiile locale erau vulnerabile.

În procente, vorbim despre:

2008, locale: 41% din voturile partidului.

2008, parlamentare: 40,5% din voturile partidului.

2009, prezidenţiale: 40% din voturile primite de TB în primul tur.

2012, locale: 42,6% din voturile partidului.

2012, ARD, parlamentare: 45% din voturile ARD.

Acest "Top Ten" - adică nouă judeţe şi Capitala - reprezintă aproape jumătate din forţa electorală a PDL, indiferent de scrutin. Restul de 32 de judeţe dau cealaltă jumătate.

Concluzie de etapă: atenţie cine pleacă şi de unde, judeţele au o "greutate" diferită atunci când vine vorba de importanţa lor. Două judeţe din Top Ten sunt cruciale, importanţa a două judeţe din afara Top Ten este ceva mai mică.

Adăugirea A: figurile importante din Top Ten conform susţinerii pentru moţiunile din PDL:

Alba = Hava = Blaga.
Arad = Falcă = Udrea.
Braşov = Scripcaru = Udrea.
Cluj = Boc = Udrea.
Dâmboviţa = Popescu = Udrea.
Neamţ = Ştefan = Udrea.
Prahova = Anastase = Udrea.
Suceava = Flutur = Blaga.
Timiş = Ostaficiuc = Blaga.
Bucureşti = situaţie complicată.

Tragem linia: 3 organizaţii la Blaga, restul nu. Ce se pierde cu cei trei ... în caz că nu fac tranziţia spre un nou vehicul electoral ... se poate recupera prin alte judeţe din afara Top Ten.

Adăugirea B. În cazul plecării judeţelor Top Ten, PDL-Blaga rămâne cu fiefuri PSD sau judeţe mici din Ardeal, cu un impact ceva mai redus asupra alegerilor.

Adăugirea C. În judeţele din Top Ten:

În 2004, Traian Băsescu a luat în primul tur 51% din toate voturile pe care le-a obţinut la nivel naţional.

În 2004, ADA a luat 43% din toate voturile pe care le-a obţinut la nivel naţional.

Valori apropiate au fost înregistrate în 1996 de Emil Constantinescu (41%) şi CDR (42%).

9 comentarii:

  1. "Top Ten sunt judeţe aproape exclusiv ardelene"
    Mda...Aproape jumatate din ele nu sunt ardelene: Dâmboviţa, Neamţ, Prahova, Suceava.
    "Aproape exclusiv" :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mai mult de jumatate nu sunt ... Timisul nu e Ardeal :)

      Ștergere
    2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
  2. orase conduse de securisti batrani sau tineri ,dar corupti, cu protectie in fata justitiei. insa nici nastase nu si-a imaginat ce i se va intampla

    RăspundețiȘtergere
  3. ar fi interesante si datele de la referendum din aceste judete. participare si vot impotriva lui tb.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Prezenţa la referendum, în procente, în ordine alfabetică: 37, 35, 43, 32, 53 (Dâmboviţa), 45, 48, 42, 36 şi în Bucureşti 40.

      Voturi anti-tb: între 80% şi 88% în fiecare, cu excepţia Bucureşti (90%).

      Ștergere
    2. acum e complet tabloul... iar basescu nu prea mai are loc in el. nici pdl de fapt.

      Ștergere
  4. Poporu’ l-ai doborît, dar cu viermii ce-ai avut?
    26 martie 2013Doru Bușcu

    Din 2000, de cînd a luat partidul, și pînă sîmbătă seară, cînd l-a lăsat, Traian Băsescu a fost mulțumit de colecția lui de viermi democrat-liberali. În cutia în care i-a ținut se mai aflau și cîteva musculițe – un Roman, un Duvăz, un Sassu –, dar ele și-au luat zborul înainte ca peste nevertebratele rămase să fie înșurubat capacul. Povestea creșterii Partidului Democrat amintește de grija pe care vînzătorii de momeli din Obor o arată găleților cu rîme. Nu poți pescui în ape tulburi – fie ele în portul Anvers, în portul Constanța sau în portul civil al colaboratorilor Securității – fără nadă. Traian Băsescu a fost adeptul momelilor vii, cele care se zbat în cîrlig înainte să pună alegătorii botul pe ele. Din pasiunea lui pentru pescuitul autoritar s-au născut un partid-paiață și năravul de a bracona la democrație.
    În cei treisprezece ani de liderșip despotic, Băsescu a modelat partidul după chipul și asemănarea unui parazit inelat, capabil să se hrănească din bani publici, dar incapabil să ridice capul din căcat. De la Emil Bobu la Manea Mănescu, de la Florin Condurățeanu la calul lui Harap Alb, istoria slugărniciei n-a dat exemplare mai strălucite decît politicienii-preș făuriți de Traian Băsescu. Umili și bogați, ca Videanu, umili cu fălcile încleștate, ca Blaga, umili din obrăznicie, ca Boureanu, umili la ordin, ca Stolojan, umili din pasiune, ca Boagiu, sau umili din vocație, ca Boc, pedeliștii și-au consumat vehemența în exterior, lătrînd numai în direcția indicată de stăpîn. A dorit Băsescu să-i iasă marionetele din Guvernul Tăriceanu? Au ieșit – cu toate că mai aveau de recuperat din sumele investite ca să ajungă acolo. I-a poftit inimioara să rupă o halcă din PNL? S-au găsit douăzeci de profiluri de slugă care să fuzioneze, mișelește, cu PD. I s-a năzărit să aducă PSD-ul la putere, în 2008, îndesîndu-l pe gît unui electorat care votase împotrivă? N-a trebuit decît să bată din picior. A simțit nevoia să măture pe jos cu toate cele patru guverne Boc? A măturat. I-a venit chef să asmută poporul pe ele? L-a asmuțit, și nu oricum, ci gata înfometat. Dacă e să înșirăm toate tratamentele la care Băsescu a supus PDL-ul, nimic din ceea ce arată filmele porno nu poate fi sărit. Se pot adăuga documentarele de pe Discovery, alea în care vezi oameni înghițind gîndaci de bucătărie și oameni afundîndu-se în canal.
    Cu excepția unor curajoase îndepărtări de scame de pe costum, nimeni, niciodată, n-a îndrăznit să-i sufle tiranului în pahar. Viermușii PDL au stat liniștiți în cutie, respirînd supunere, inspirînd cash și sculptînd portretul demnității în bălegar. Sîmbătă seară, cîțiva dintre ei s-au revoltat la adăpostul votului secret și, după ce Băsescu și-a deșertat peste ei berile consumate mai devreme, au gustat pentru prima dată libertatea. Acum se zbenguie prin iluzie, cu dreapta încleștată pe semafor, ca orbii care traversează pe roșu. Așteptînd, parcă, să audă vocea care le dă sens: „Pauza s-a terminat. Scufundarea!“.
    Publicat în Cațavencii, nr. 12 (90) 2013

    RăspundețiȘtergere

Arhivă blog