Ce spun datele?
Pe data de 1 septembrie 2011, Uniunea Social-Liberală a făcut publice rezultatele sondajelor de opinie pe care Avangarde, CSCI şi alte institute le-au efectuat pentru USL în perioada mai-iulie 2011.
Având în vedere sursa acestor informaţii, există în mod natural dubii cu privire la acurateţea lor. Aceste dubii vor fi detaliate - şi luate în calcul - la momentul potrivit. Dacă ne concentrăm însă asupra intenţiei de vot aşa cum a fost ea surprinsă de aceste sondaje de opinie, există câteva elemente uşor de observat cu ochiul liber:
1. Dacă vorbim strict de votul politic, PDL nu ar ocupa locul 1 în niciun judeţ.
2. În doar şapte judeţe PDL ar obţine 30% sau mai mult din voturi: Alba, Arad, Caraş-Severin, Cluj, Mehedinţi, Neamţ, Suceava. Patru dintre aceste şapte judeţe se află în Transilvania.
3. Deşi cele mai mari intenţii de vot pentru USL la nivel judeţean sunt înregistrate în judeţe din Moldova (Galaţi 76%, Iaşi 71%, Vaslui 71%), altă regiune istorică - şi anume Muntenia - este fieful real al opoziţiei. USL are în toate judeţele din Muntenia un avans de cel puţin 25% faţă de PDL, cu excepţia judeţului Mehedinţi.
4. Există indicii că fenomenul denumit de americani "favorite son" (un politician care s-a născut şi a trăit într-o regiune obţine de obicei multe voturi din regiunea respectivă la alegeri - "pentru că e de-al nostru!") se aplică Partidului Democrat Liberal în Cluj (Emil Boc) dar nu în Constanţa (Traian Băsescu) şi nu se aplică Uniunii Social-Liberale în Tulcea (Crin Antonescu).
5. În Cluj şi Mureş voturile pentru UDMR pot înclina balanţa într-o parte sau alta. Alianţele încheiate de UDMR la nivel local sau naţional ar putea decide soarta politică a acestor judeţe, în funcţie de conţinutul legii electorale care va fi în vigoare la următoarele alegeri locale şi/sau parlamentare.
Sondajele de opinie nu reprezintă însă o imagine corectă a rezultatului unor alegeri viitoare, ci doar o fotografie imperfectă a stării de fapt. De aceea, îl invit pe cititor la explorarea unei ipoteze pe care o consider veridică, dar nu un adevăr absolut, iar apoi să testăm cum s-ar modifica rezultatele sondajelor prezentate de USL în funcţie de premizele acestei ipoteze.
În primul rând, să presupunem că performanţa USL la alegerile următoare, oricare şi oricâte vor fi ele, va fi mai slabă decât în sondajele de mai sus. Poate că institutele respective au modificat datele pentru a satisface orgoliul clienţilor; poate că aceştia le-au modificat înainte de a le face publice (anunţul lui Victor Ponta cum că bazele de date vor fi făcute publice are rolul de a elimina astfel de posibilităţi, întrucât este dificil să modifici zeci de baze de date fără a lăsa urme). În mod inevitabil, aceste sondaje au şi marje de eroare care trebuie luate în calcul - faptul că în fiecare judeţ au fost efectuate două sondaje ar trebui să reducă această marjă de eroare, dar errare humanum est. De asemenea, este posibil ca USL să aibă o campanie slabă la nivel naţional, să utilizeze mesaje inferioare calitativ celor ale PDL-ului, duo-ul Ponta-Antonescu să se uzeze în planul percepţiei publice, etc.
În al doilea rând, să luăm în considerare posibilitatea ca performanţa PDL să fie superioară celei din sondajele realizate de adversarii săi politici. În afară de cauzele menţionate deja, poate fi vorba şi de o organizare superioară unei alianţe (USL) de alianţe (PSD + ACD). Nu este de exclus ca PDL să se prezinte în 2012 cu o strategie de calitate şi să utilizeze în mod eficient puţinii vectori pozitivi de imagine pe care îi mai au, de exemplu anumiţi lideri locali (sondajele au luat în calcul votul politic, şi nu impactul personalităţilor care vor candida). Fiind un partid aflat la guvernare, PDL poate utiliza mecanismele statului pentru a obţine simpatie: scăderea TVA, reducerea taxei unice, eventuale măriri salariale pentru bugetari, creşterea punctului de pensie sau reintroducerea sporurilor salariale. De asemenea, "sacoşele electorale" nu vor dispărea în 2012, iar PDL-ul este partidul cu cea mai bună situaţie financiară dintre toate, implicit fiind şi cel mai bine plasat în competiţia pentru captarea voturilor via ulei plus zahăr.
În mod concret, la nivel naţional şi uniform în toate judeţele, am reduce rezultatul USL cu 15% faţă de cel din sondajele sale, iar scorul PDL s-ar mări 15%. Acest 15% menţine o situaţie recunoscută de toate sondajele de opinie - avansul USL faţă de PDL - dar reprezintă o scădere semnificativă a scorului celei dintâi şi respectiv o creştere majoră a intenţiei de vot faţă de PDL. Efectul unor modificări mai mari (+/- 20%) sau mai mici (+/-10%) poate fi dedus pornind de la acest punct de referinţă. Această ipoteză surprinde un adevăr familiar celor mai mulţi dintre noi: cu cât scorul electoral al unui partid sau alianţe este mai înalt, cu atât şansele ca acesta să scadă sunt mai mari.
Nu procentele sunt importante aici, ci capacitatea ipotezei de a stimula gândirea. Este intenţia de vot pentru PDL inferioară mijloacelor sale de a o modifica? Este intenţia de vot pentru USL solidă sau este ea dependentă de factori în afara controlului USL? Ipoteza "15" porneşte de la premiza că răspunsul la aceste întrebări este "da", şi cuantifică la 15% implicaţiile acestui răspuns.
Un astfel de calcul este şi într-o concordanţă mai mare cu realitatea de pe teren, respectiv alegerile din Neamţ şi Maramureş de acum câteva săptămâni. Chiar dacă rezultatele de la nivel de colegiu nu sunt nici pe departe comparabile cu cele de la nivel de judeţ, ele arată într-o măsură mai mare capacitatea de mobilizare a celor două forţe politice. După cum se poate vedea mai jos, ipoteza "15" este mai apropiată de realitatea unui scrutin real decât cea din sondaje, fără ca asta să însemne că ipoteza este "adevăr" sau că sondajele USL au fost falsificate:
Maramureş
Situaţia în judeţ conform sondajelor USL (scor PDL - scor USL): 19%-52%
Ipoteza "15" (scor PDL - scor USL): 34%-37%
Alegeri (scor PDL - scor USL): 42%-35%
Diferenţa dintre rezultatul de la alegeri şi cel din ipoteza "15": 8% (la scorul PDL) + 2% (la scorul USL) = 10%
Neamţ
Situaţia în judeţ conform sondajelor USL (scor PDL - scor USL): 37%-47%
Ipoteza "15" (scor PDL - scor USL): 52%-32%
Alegeri (scor PDL - scor USL): 55%-44%
Diferenţa dintre rezultatul de la alegeri şi cel din sondajele USL: 18% (la scorul PDL) + 3% (la scorul USL) = 21%
Diferenţa dintre rezultatul de la alegeri şi cel din ipoteza "15": 3% (la scorul PDL) + 12% (la scorul USL) = 15% Ce se întâmplă cu harta electorală a României dacă aplicăm ipoteza "15"?
- Transilvania devine o redută a PDL. Toate judeţele cu excepţia Maramureşului, Hunedoarei şi regiunii Har-Cov ar susţine PDL într-o măsură mai mare decât USL.
- Populaţia Transilvaniei reprezintă însă doar un pic peste o treime din populaţia ţării. O scădere radicală a prezenţei la vot a votanţilor USL în judeţele regăţene ar fi necesară pentru ca PDL să recupereze teren din punct de vedere electoral.
- Câteva judeţe din Vechiul Regat (Brăila, Dâmboviţa, Mehedinţi, Neamţ, Suceava, Tulcea) şi-ar schimba "culoarea", dar majoritatea ar rămâne sub controlul USL, precum în sondajele făcute publice în 2011.
- În contextul în care alegerile parlamentare ar avea loc în acelaşi timp cu cele locale, scorul USL la nivel naţional ar deveni 45% iar cel al PDL 35%. În Parlament ar mai intra UDMR şi probabil partidul-om-televiziune OTV. O cantitate neglijabilă de voturi (aproximativ 4%) se va fi îndreptat spre partide care nu au intrat în Parlament şi ar fi redistribuită.
Dacă starea de fapt descrisă de ipoteza "15" s-ar produce, cine ar beneficia? Cine nu?
Pentru USL, îndeplinirea ipotezei "15" ar marca un eşec major, nepermiţând bruscarea preşedintelui întru nominalizarea lui Victor Ponta drept candidat la poziţia de prim-ministru. În 2013 am putea vorbi de preşedintele PSD Mircea Geoană şi preşedintele PNL Ludovic Orban. Pe de altă parte, PDL ar fi obligat să se alieze atât cu partidul lui Dan Diaconescu cât şi cu UDMR întru formarea unei noi coaliţii de guvernare. Probabil că ele ar fi dispuse să se sacrifice pentru binele ţării.
Poate face ceva mai mult PDL decât ce s-a menţionat anterior? Este ipoteza "15" o subestimare a scorului pe care îl va înregistra PDL?
Ipoteza "15" porneşte de la premiza că PDL îşi va mări capitalul electoral cu 75% (aproape o dublare). Acest lucru este greu de realizat, darămite de depăşit. Scopul PDL nu este neapărat de a ocupa primul loc la alegerile parlamentare (deşi nu s-ar opune dacă i s-ar da posibilitatea), ci oprirea USL de la a obţine 50% +1 din locurile din Parlament. Aparent, cele două lucruri sunt sinonime: fiecare vot pentru PDL - indiferent dacă vine de la un susţinător USL, un nehotărât sau un fan al partidului OTV - duce la o scădere implicită a scorului electoral al USL. Există însă câteva diferenţe importante între "a ocupa primul loc" şi "a opri un competitor electoral anume de la a lua 50%+1". Înţelegerea lor este cheia anului electoral 2012.
Un indiciu: conform informaţiile unui sondaj realizat de IRES în luna februarie a acestui an1, un nou partid ar fi atractiv pentru 54% dintre votanţii USL faţă de doar 37% dintre votanţii PDL. Tinerii, votanţii între 51 şi 65 de ani, locuitorii din mediul rural şi cei din Moldova sunt categoriile sociale cel mai interesate de apariţia unei noi formaţiuni politice; conform acestora, un nou partid ar trebui să nu fie nici de stânga, nici de dreapta, ci de centru (ceea ce arată mai mult lipsa de perspective a electoratului decât o pasiune pentru echidistanţă doctrinară). Apariţia unui partid care să se adreseze categoriilor menţionate mai sus ar crea falii în intenţia de vot pentru USL, permiţând într-un târziu chiar cooptarea acestui nou partid în coaliţia de guvernare PDL-OTV-UDMR de după 2012. Mai este însă timp?
1. Potrivit recensământului din 2002, în judeţul Satu Mare raportul locuitori de etnie română / locuitori de etnie maghiară este de 7 la 4. Totuşi, datorită împărţirii voturilor majoritarilor între USL şi PDL, datorită prezenţei disciplinate la vot a minorităţii maghiare, precum şi datorită dezinteresului faţă de politică al cetăţenilor de etnie română, UDMR-ul este partidul care ar obţine cele mai multe voturi în judeţ (UDMR - 36%, USL - 32%, PDL - 15%). Mulţumită schimbărilor aduse modului de alegere al deputaţilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, este posibil ca, după 2012, toţi parlamentarii care reprezintă judeţul Satu Mare, preşedintele Consiliului Judeţean precum şi membrii consiliului judeţean să fie membri UDMR, deşi doar o treime din populaţie a votat pentru acest partid. Această observaţie nu are un substrat xenofob, ci surprinde modul în care sistemul de vot într-un singur tur este incompatibil cu reprezentativitatea necesară democraţiei.
2. În opt judeţe unde candidatul la şefia Consiliului Judeţean este membru PSD, candidatul la primăria reşedinţei de judeţ aparţine ACD. Este vorba de Bacău, Dâmboviţa, Galaţi, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş şi Vâlcea. În alte 7 judeţe se petrece situaţia inversă - în Braşov, Botoşani, Buzău, Caraş Severin, Harghita, Mureş şi Satu Mare candidatul la şefia Consiliului Judeţean aparţine ACD, iar candidatul la primăria reşedinţei de judeţ este membru PSD (Iaşi fiind un caz special nu este luat în calcul). În alte 25 de judeţe candidaturile sunt "uni-lineare", adică acelaşi partid numeşte şi candidatul la şefia CJ, cât şi candidatul la primăria reşedinţei de judeţ. Este de văzut dacă în cele 15 judeţe "mixte" campania de la alegerile locale va suferi datorită unei eventuale lipse de coeziune.
3. Polul sărăciei din UE - regiunea Nord-Est - nu "aparţine" PDL sau USL. Scorul partidului de guvernământ variază între nivele sub media pe ţară (13% - Iaşi, 15% - Vaslui) şi peste (35% - Suceava sau 37% Neamţ). A trăi în cea mai săracă zonă din Europa civilizată nu te face mai mult sau mai puţin PDL-ist/USL-ist decât a trăi în altă parte a ţării.
4. Sondajele nu conţin informaţii despre Bucureşti sau diasporă, de la cea din urmă putându-se aştepta - dacă e să dăm crezare afirmaţiei domnului Baconschi de la ultimul congres PDL - aproximativ 850 000 de voturi în plus faţă de alegerile din 2009.
5. Dacă ar fi să comparăm situaţia PDL în anul 2011 cu cea a altor partide aflate la guvernare în anul care precede alegerile, o singură dată după Revoluţie intenţia de vot pentru cei aflaţi la putere era sub 25%: CDR în 1999 (conform barometrului de opinie publică realizat de MetroMedia Transilvania la cererea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă2). Mai mult, atunci 31% dintre români aveau încredere mare sau foarte mare în preşedintele Emil Constantinescu, o cotă a încrederii dublă faţă de cea a preşedintelui actual. Situaţia este însă doar aparent asemănătoare, PDL aflându-se într-un context mult mai bun: Traian Băsescu şi-a anunţat intenţia de a nu nominaliza pe Victor Ponta drept candidat la poziţia de prim-ministru indiferent de scorul USL sau PSD, iar influenţa sa va fi decisivă, lucru ştiut de cei care i-au urmărit cu grijă declaraţiile şi cunosc în detaliu Constituţia. În plus, PDL-ul este o structură incomparabil superioară CDR-ului din punct de vedere organizatoric, iar crizele guvernamentale din perioada 1999-2000 care au necesitatea aducerea tehnocratului Mugur Isărescu nu par să se repete. La momentul alegerilor - oricând şi în oricâte etape vor fi acestea - PDL-ul va avea controlul asupra Guvernului şi o majoritate stabilă în Parlament.
6. USL este principalul beneficiar redistribuirii voturilor partidelor care nu intră în parlament. Cum această distribuire se va face în raport cu voturile deja obţinute, 60% din voturile pentru UNPR...s-ar duce la USL! PDL are patru opţiuni la dispoziţie cu privire la UNPR, partidul lui Dan Diaconescu şi alte antreprize viitoare afiliate fluxului de putere Băsescu-PDL care sunt expuse riscului de a nu intra în Parlament. Aceste partide:
a) vor trebui susţinute prin eforturi asemănătoare celor întreprinse de filialele PDL pentru alegerea Elenei Băsescu ca euro-parlamentar;
b) vor fuziona cu PDL, anulând scopul principal pentru care au fost sau vor fi formate - atragerea de voturi de la USL;
c) vor forma o alianţă electorală, anulând parţial scopul principal pentru care au fost sau vor fi formate;
d) vor fi lăsate să se descurce singure, cu toate riscurile pentru PDL menţionate la debutul acestui paragraf.
Cititorul poate intui singur care este calea care va fi utilizată de principalul partid de guvernământ.
1 Vezi http://www.slideshare.net/iresibc/iresagendapublicafebruarie2011?from=ss_embed, consultat la 1.09.2011.
2 Disponibil la http://www.slideshare.net/uberme/barometrul-de-opinie-publica-1999, consultat la 1.09.2011.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu