Se iau sondaje de opinie şi alte informaţii statistice. Se pun un strop de inteligenţă şi câteva grame de logică. A se servi fierbinte cu un pahar de echidistanţă.
Faceți căutări pe acest blog
luni, 19 septembrie 2011
Faimoasele "voturi de la Paris": ce spun cifrele BEC
Există discuţii partizane. Există mituri, mituri pro- şi mituri anti-. Şi există şi cifre.
În turul unu al alegerilor prezidenţiale din 2009, conform Biroului Electoral Central, la secţiile de votare s-au înregistrat 94 383 de voturi valabil exprimate. În al doilea tur au fost 146 876 de voturi valabil exprimate. Dar asta nu spune foarte multe.
La faimoasa secţie de vot de la Paris, numărul de voturi a crescut de la 2340 la 3785 (61%). Asta pare să spună foarte multe! Dar ...
În Spania, au fost 20 748 de voturi în primul tur şi 35 771 în al doilea. Creştere: 72%.
În Italia, au fost 24 467 de voturi în primul tur şi 42 509 în al doilea. Creştere: 73%.
Adică, în medie, numărul de voturi de la o secţie de votare oarecare din Spania sau Italia a crescut mai mult de la un tur la altul decât la Paris.
Secţia de votare nr. 52 de la Paris a fost într-adevăr specială: ea a fost, atât în primul tur cât şi în al doilea, secţia de votare din străinătate la care s-au înregistrat cele mai multe voturi. La această secţie Mircea Geoană a obţinut rezultate slabe în primul tur (222 de voturi, 9,4%). Dar, în turul doi, Mircea Geoană a obţinut la Paris mai multe voturi (632) decât la oricare altă secţie de votare din diaspora.
Hai să privim altfel lucrurile. A fost secţia de la Paris cea mai pro-Băsescu din lume? Nu. El a obţinut scoruri mai bune în 39 (treizeci şi nouă) de secţii de votare - dintr-un total de două sute nouăzeci şi patru. De altfel, Traian Băsescu a obţinut în capitala Franţei 83% faţă de 78% în întreaga diasporă, o diferenţă relativ mică pentru atâta tam-tam.
Pe de altă parte, există ceva ce poate părea ciudat la secţia de votare nr. 52, şi are de-a face cu voturile primite de Traian Băsescu în turul doi. Să mă explic. Cu două săptămâni mai devreme, ea fusese una din secţiile de votare "forte" ale preşedintelui, Traian Băsescu obţinând 62% din voturi. Ce mi se pare însă de-a dreptul fascinant este că numărul de voturi pentru Traian Băsescu în turul doi (3115) este mai mare decât numărul total de voturi din turul unu (2340), şi nu doar "un picuţ" mai mare, ci mai mare cu 33%.
M-am întrebat dacă acest fenomen se petrece însă şi în alte secţii de votare din străinătate. Am luat prin sondaj primele trei secţii din Italia şi ultimele trei din Spania. Şi să vezi surpriză...
Secţia de votare nr. optzeci şi doi (Italia): Numărul total al voturilor exprimate în primul tur: 998. Voturi pentru Traian Băsescu în turul doi: 1503... adică mai mult cu 50%.
Secţia de votare nr. optzeci şi trei (Italia) Numărul total al voturilor exprimate în primul tur: 608. Voturi pentru Traian Băsescu în turul doi: 662... adică mai mult cu 8%.
Secţia de votare nr. optzeci şi patru (Italia): Numărul total al voturilor exprimate în primul tur: 651. Voturi pentru Traian Băsescu în turul doi: 1253... adică mai mult cu 92%.
Secţia de votare nr. două sute şaizeci şi trei (Spania): Numărul total al voturilor exprimate în primul tur: 236. Voturi pentru Traian Băsescu în turul doi: 317... adică mai mult cu 34%.
Secţia de votare nr. două sute şaizeci şi patru (Spania): Numărul total al voturilor exprimate în primul tur: 563. Voturi pentru Traian Băsescu în turul doi: 890... adică mai mult cu 58%.
Secţia de votare nr. două sute şaizeci şi cinci (Spania): Numărul total al voturilor exprimate în primul tur: 413. Voturi pentru Traian Băsescu în turul doi: 431... adică mai mult cu 4%.
În trei cazuri din şase avem o situaţie şi mai ieşită din comun decât la Paris iar într-un caz avem o creştere aproape egală. Nicăieri nu vedem că numărul de voturi pentru Traian Băsescu ar fi mai mic decât numărul total de voturi din primul tur.
În loc de concluzie:
Sociologia nu poate determina dacă a fost sau nu fraudă la Paris. Dar uneltele sociologice permit altă concluzie. Dacă - şi repet, "dacă" - a existat o fraudă în ceea ce priveşte voturile din străinătate în 2009, a fost vorba de o operaţiune intensă şi largă, care a afectat aproape toate secţiile de votare din Spania, Italia şi Republica Moldova (nu voi prezenta aici cifre). Prin comparaţie cu rezultatele din alte secţii de votare, rezultatele din secţia de votare de la Paris nu sunt neobişnuite, decât dacă vorbim exclusiv de numărul total de votanţi.
Cine crede în teoria conspiraţiei e rugat(ă) să pună accentul pe "Prin comparaţie cu rezultatele din alte secţii de votare"...
Cine crede că nu s-a fraudat va pune accentul pe restul frazei.
Ceartă plăcută în continuare!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Arhivă blog
-
►
2018
(16)
- ► septembrie (4)
-
►
2016
(27)
- ► septembrie (2)
-
►
2014
(65)
- ► septembrie (4)
-
►
2013
(133)
- ► septembrie (13)
-
►
2012
(200)
- ► septembrie (11)
-
▼
2011
(77)
-
▼
septembrie
(23)
- Mitul nr. 457: "Votanţii Alianţei DA sunt acum dem...
- Liviu Dragnea şi sondaje Bucureşti
- Despre lumea care se încheie în aceşti ani
- Analizele bune nasc întrebări. Azi: Bleen
- Despre uninominalul într-un singur tur
- Fenomenul statistic TAROM
- Cum ne minţim despre lideri
- Despre Albă-Ca-Zăpada: un început de analiză stati...
- Un milion de voturi pentru PDL
- Un răspuns pentru Iulia Huiu
- Parteneriatul Oprescu-USL: cine câştigă?
- Faimoasele "voturi de la Paris": ce spun cifrele BEC
- Ce trebuie să faci ca să devii preşedinte în 2014
- ... a treia tornadă loveşte UDMR. Şi despre viitor...
- Două tornade vin spre tine. Ce faci? Cazul UDMR
- Lumea secretă a politicii româneşti din 2011
- Două statistici = două cuţite
- Despre 12 septembrie 2001
- 6 lucruri interesante despre alegerile din ultimii...
- Despre furie şi alţi demoni
- Sociologia ≠ statistici plictisitoare
- De la cine ar lua voturi partidul lui Dan Diacones...
- Sondajele publicate de USL şi ipoteza "15"
-
▼
septembrie
(23)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu