Faceți căutări pe acest blog

marți, 13 septembrie 2011

Două tornade vin spre tine. Ce faci? Cazul UDMR

Am admirat de-a lungul timpului multe lucruri la liderii UDMR: au tact, au un comportament mai european decât mulţi politicieni români şi îşi insultă extrem de rar oponenţii.

Acum am descoperit încă un lucru de admirat la ei: calmul. Calmul?! Mai degrabă "uluitoarea stăpânirea de sine". Iată numărul voturilor primite de UDMR de-a lungul timpului pentru Camera Deputaţilor (lucrurile stau la fel la Senat):

1992:  811 mii 
1996:  812 mii (nimic şocant aici)
2000:  736 mii (în 4 ani: minus 76,000 voturi)
2004:  628 mii (în 4 ani: minus încă 108,000 voturi!)
2008:  425 mii (în 4 ani: minus încă 203,000 voturi!! - ca şi cum întreg judeţul Covasna, populaţie 225,000, ar fi dispărut pur şi simplu de pe faţa pământului).
2009: Kelemen Hunor obţine în primul tur al prezidenţialelor 373 mii de voturi (în una bucată an: minus încă 52 mii de voturi).

Pentru aşa ceva există trei explicaţii posibile:

A) Populaţia maghiară scade numeric într-un ritm uluitor (o reducere la jumătate între 1996 şi 2008, adică în 12 ani!). Să fie oare ăsta motivul? Din 1992 până în 2004 UDMR a pierdut 200 mii de voturi, iar populaţia de etnie maghiară a scăzut tot cu 200 mii, conform recensămintelor. Până aici totul pare relativ clar.

Dar din 2004 până în 2008 numărul de voturi pentru UDMR s-a redus iar cu 200 mii (50 mii/an). În patru ani UDMR a pierdut atâtea voturi câte pierduse în doisprezece ani.

Între 2008 şi 2009 UDMR a pierdut încă 50 mii de voturi, dacă luăm în calcul candidatura la prezidenţiale a lui Kelemen Hunor, "menţinând" ritmul de -50 mii de voturi / an.

Să fi dispărut atât de mulţi cetăţeni de etnie maghiară în atât de puţin timp?  Nu cred. În România, în oricare an între 2005 şi 2009 au decedat aproximativ 250 de mii de persoane. Ca 20% dintre decese (adică 50 mii) să aibă loc în rândul a doar 6% din populaţie (cei de etnie maghiară) este extrem de puţin probabil, chiar dacă includem şi migraţia ca factor posibil. Factorii demografici nu explică în totalitatea prăbuşirea în numărul de voturi pentru UDMR.

Nu vreau să lăbărţez discuţia cu prea multă aritmetică, dar:

ştiind că în 1992 UDMR a obţinut 811 mii de voturi de la 1,4 milioane etnici maghiari cu drept de vot

şi dacă declinul demografic în rândul comunităţii maghiare se menţine după 2002 la nivelul sesizat de recensământul din acel an,

atunci în 2008 UDMR ar fi trebuit să obţină 625 de mii de voturi de la 1,08 milioane etnici maghiari cu drept de vot.

Adică cu 50%, sau 200 de mii de voturi, mai mult decât a obţinut în realitate în 2008.

B) Etnicii maghiari nu mai vin la vot sau C) votează partide româneşti. Prin sondaj, am verificat situaţia în 4 judeţe "forte" ale UDMR. Dacă absenteismul afectează în mod egal pe românii de etnie maghiară ca şi pe majoritari, ar trebui să vedem aceleaşi procente pentru UDMR în 1992 ca şi în 2008... iar în trei judeţe din cele patru nu este cazul:

Bihor:
Scorul UDMR în 1992:  30%.
Scorul UDMR în 2008:  25%.
Scădere a numărului total de voturi între 1992 şi 2008:  74 mii.
Scădere a numărului de voturi pentru UDMR între 1992 şi 2008:  26 mii.

Covasna
Scorul UDMR în 1992:  77%.
Scorul UDMR în 2008:  61%.
Scădere a numărului total de voturi între 1992 şi 2008:  67 mii.
Scădere a numărului de voturi pentru UDMR între 1992 şi 2008:  62 mii (!!!!). Dacă din cei 35 000 de etnici maghiari care au votat în 2008 o treime nu vor veni la vot în 2012, mai mulţi cetăţeni de etnie română vor veni la vot în Covasna decât cetăţeni de etnie maghiară.

Cluj:
Scorul UDMR în 1992:  23%.
Scorul UDMR în 2008:  16%.
Scădere a numărului total de voturi între 1992 şi 2008:  102 mii.
Scădere a numărului de voturi pentru UDMR între 1992 şi 2008:  26 mii.

Satu Mare:
Scorul UDMR în 1992:  35%.
Scorul UDMR în 2008:  36%.
Scădere a numărului total de votanţi între 1992 şi 2008:  64 mii.
Scădere a numărului de voturi pentru UDMR între 1992 şi 2008:  22 mii.

Există două concluzii posibile, iar datele nu îmi permit să aleg una din ele. Înclin spre prima, dar sunt conştient că cifrele pot fi citite astfel încât a doua să fie corectă. Fiecare din cititori o poate alege pe cea care-i place mai mult.

Concluzia 1. Absenteismul a afectat în mod disproporţionat UDMR-ul. În judeţele din Transilvania, voturi s-au evaporat de la UDMR într-o măsură mai mare decât ar fi fost normal din punct de vedere statistic. Există şi excepţii care merită investigate - ce fel de organizaţie are UDMR la Satu Mare? E pupată pe obraji de conducerea de la centru sau nimeni nu-şi dă seama ce treabă bună fac? - dar în genere UDMR se află în calea a două tornade: demografică şi de legitimitate; ungurii din România sunt din ce în ce mai puţini, iar cei rămaşi (în viaţă şi în ţară) au început să stea acasă în ziua votului.

SAU

Concluzia 2: Cetăţenii de etnie română sunt cei afectaţi de absenteism. Cei de etnie maghiară vin la vot cu conştiinciozitate, dar încep să nu mai voteze UDMR. Fenomenul a început, după 2004, să ia proporţii geometrice. Există, bineînţeles, şi o criză demografică care afectează comunitatea maghiară, dar în fapt UDMR se află în calea a două tornade: demografică şi de legitimitate; ungurii din România sunt din ce în ce mai puţini, iar cei rămaşi (în viaţă şi în ţară) au început să voteze alte partide decât UDMR.

3 comentarii:

  1. Demonstraţia Dvs. este prea comlicată şi, în acelaşi timp, prea simplă.

    Complicată pentru că era de ajuns (dar şi mai relevant) să comparaţi rezultatele la nivel naţional. Spuneţi că până-n 2004 totul e clar - diferenţa la vot se explică prin scăderea demografică -, nu înţeleg ce nu este clar după. UDMR a luat 6,2% în 2004 şi 6,17% în 2008. Nu văd a mare disproporţie. Că există o mare diferenţă la numărul voturilor (630 respectiv 425 mii), foarte adevărat, dar la fel de mare este diferenţa la prezenţă: 56,5% în 2004, 39,2% în 2008.

    De ce mi se pare prea simplă demonstraţia? Pentru că porneşte de la premiza că toţi locuitorii României stau acasă şi aşteaptă milităreşte ziua votării. Nu am la dispoziţie date cu relevanţă sociologică, dar este bine-cunoscut că numai în centrele universitare sute de mii de tineri stau fără forme legale pentru că proprietarii nu vor să plătească impozite. Acest fenomen al "clandestinităţii" ar merita studiat, pentru că, din 2008, votul poate fi exprimat doar în localitatea de domiciliu sau reşedinţă!

    RăspundețiȘtergere
  2. Vă mulţumesc pentru comentariu, este foarte bine gândit şi invită la reflecţie.

    Într-adevăr, procentul obţinut de UDMR în 2004 şi respectiv 2008 este aproape identic, dar asta pentru că prezenţa la vot în România ca atare s-a "prăbuşit", mascând astfel scăderea numărului de voturi pentru UDMR. Dacă cetăţenii care nu sunt de etnie maghiară ar fi votat în 2008 în aceeaşi măsură ca în 2004 (voi folosi chiar numărul indicat de 56,5%), scorul UDMR în 2008 ar fi fost 4,2% (!). În mod intenţionat m-am axat asupra numărului de voturi pentru că el este o variabilă independentă - UDMR nu poate controla câţi non-etnici maghiari votează.

    Legat de studenţi: conform unui document depus în 2007 la Parlamentul European de europarlamentarii Kónya-Hamar Sándor, Kelemen Atilla si Szabó Károly, în România există 29,000 de studenţi români de etnie maghiară. Sunt dispus să triplez numărul, şi tot nu descoperim unde şi de ce au dispărut toate voturile din 2008.

    RăspundețiȘtergere
  3. Au disparut acolo unde au disparut si voturile romanilor: in scaderea interesului fata de politica / alegeri. Parte din explicatie rezida in cresterea nivelului de trai (e o relatie inversa intre bunastare si implicare), parte din explicatie in erodarea increderii in clasa politica / sistemul politic, erodare care nu e neaparat specifica doar Romaniei, iar restul explicatiei in emigrare.

    Deci deocamdata nimic nou sub soare si mai ales si mai ales nu tendinte specifice. Si grupul etnic romanesc pierde votanti cam in acelasi ritm, din cam aceleasi motive.

    Fa un hi patrat pe voturi udmr vs voturi partide "romanesti" in judetele respective, sa vezi: da cu reziduuri ajustate sau nu?

    RăspundețiȘtergere

Arhivă blog