Faceți căutări pe acest blog

marți, 2 iulie 2013

Pe creasta valului

Suntem de mult timp pe creasta unui val demografic - el nu devine mai slab cu trecerea timpului ci dimpotrivă. Din 1987 numărul nou-născuţilor din România este în continuă scădere, an după an. În 2012 s-au născut de două ori mai puţini copii decât acum douăzeci şi cinci de ani.

Să plasăm informaţia în context:

În oricare din deceniile şase, şapte, opt sau nouă ale secolului trecut s-au născut între 3,6 şi 4,1 milioane de copii în România.

În anii '90 numărul nou-născuţilor a scăzut la 2,5 milioane.

Deceniul trecut: 2,2 milioane.

Pe baza datelor disponibile, e greu de crezut că în acest deceniu vor fi mai mulţi de 1,9 milioane.

Probabil că îţi spui: "OK, o fi interesant pentru sociologi, dar pe mine genul ăsta de lucruri nu mă afectează."

Permite-mi să-ţi sugerez că indiferent în ce domeniu lucrezi, dacă vei fi în România în anii următori vei simţi şi tu coborârea demografică pe tobogan. De fapt, deja o simţi! Câteva exemple:

1. Dacă publicul-ţintă al domeniului în care lucrezi este compus din oamenii cu vârsta între 30 şi 50 de ani, vin ani grei şi foarte grei. Numărul lor se reduce treptat şi sigur - lupta pentru banii consumatorului va fi mai intensă, pentru că cererea este în continuă scădere.

1b. Toate industriile care deservesc copiii şi adolescenţii se restrâng şi se vor restrânge. De exemplu, există acum mai puţini copii români în vârstă de 6 ani decât în orice an de la al doilea război mondial încoace.

2. Părăsirea de către profesori a sistemului de învăţământ nu este şi nu va mai fi percepută drept o criză: se va considera că oricum sunt prea mulţi. Puterea sindicatelor din domeniu şi importanţa temei învăţământului de stat vor suferi o ajustare drastică.

2b. Nu este exclus ca, precum în cazul scandalurilor anuale privind înscrierea la grădiniţe, statul să subestimeze excesiv nevoia pentru servicii de educaţie.

3. Sistemul privat de învăţământ superior a primit un şut puternic în părţile sensibile şi nu-şi poate reveni. Acum câţiva ani se putea încă baza pe tinerii născuţi în ultimii ani ai comunismului - aproape 400 de mii pe an. Prăbuşirea demografică de după revoluţie duce la scăderea dramatică a numărului de potenţiali studenţi. Nu e exclus ca, în curând, să se ia decizia ca bacalaureatul să nu mai fie criteriu pentru intrarea la facultate - din perspectiva universităţilor private, el ar putea fi considerat un obstacol care reduce cererea şi deci dăunează profiturilor.

4. Sistemul de pensii va slăbi din ce în ce mai mult. Raportul dintre contributori şi beneficiari va căpăta o dinamică nefericită, şocul major urmând să intervină după 2030 (pentru o viziune mai optimistă în legătură cu subiectul sistemului de pensii, uită-te aici. Am impresia că puţine din afirmaţiile de acolo vor fi aplicabile în România următorilor 15 ani).

4b. Sistemul de sănătate va deveni din ce în ce mai scump şi mai *necesar*. Decreţeii încep să se apropie de vârsta la care asistenţa medicală devine un subiect important. Imaginea-tip a deceniilor următoare: părinte în vârstă (născut între 1967 şi 1972) tratat de medic azer sau african, în timp ce fiul său în vârstă de 30 şi ceva de ani (născut după 1990) stă în coridor, cu capul între palme, înjurând CASS. "5,5%" va fi o amintire frumoasă, aproape neverosimilă.

5. Scăderea importanţei României ca piaţă de desfacere şi ca factor politic în UE. Nouă ţări din UE au un spor negativ al populaţiei - al nostru e cel mai... rău. Ca element simbolic, numărul europarlamentarilor români va scădea şi mai mult (35 în 2007, 33 în 2009, 32 anul viitor, etc).

6. Având în vedere scăderea accentuată a numărului plătitorilor de taxe, dimensiunile aparatului administrativ naţional şi local:
- se vor diminua semnificativ
- vor rămâne identice dar impozitele vor creşte semnificativ, gonind investitori şi cetăţeni în afara graniţelor (şi deci nerezolvând problema)
- vor rămâne identice dar salariile birocraţilor se vor reduce în termeni reali (inflaţie consistentă).

7. Ponderea şi importanţa pensionarilor va creşte, în special în plan politic. Dacă acum ai impresia că partidele nu sunt interesate de votul tinerilor, mai aşteaptă puţin. Peste 10-15 ani vizitatori obiectivi care vor studia discursurile şi liniile de comunicare politică vor crede că în România dreptul de vot se obţine odată cu talonul de pensie.

8. Începând cu anii 2017-2018 va deveni din ce în ce mai greu pentru un bărbat tânăr să-şi găsească o nevastă. Această situaţie va dura cel puţin două decenii (cine e interesat în detaliu de mecanism poate citi faimosul articol al lui Sebastian Lăzăroiu de aici). Societatea va da un test interesant, pentru că am mai avut o situaţie similară la începutul anilor '80. Atunci sistemul a rezistat, frustările au fost canalizate la nivel individual. Din perspectiva mea vin epoci bune pentru populismul dur, justiţiar, poate cu nuanţe de stânga, anti-capitaliste.

23 de comentarii:

  1. sa fim optimisti! romania are cea mai mare suprafata agricola pe cap de locuitor din uniune.
    vom avea si mai mult...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. #laurentiucat:
      depinde cit de serios, daca inghiti toate sloganele aruncate de la alegeri da, esti primul in europa la ce vrei tu... da altii nu te lasa, colonie etc... stii tu.
      daca te uiti in statistici observi ca e undeva pe locul 5, sau 6 in functie de ce masori.

      Ștergere
    2. Păi după cum merge agricultura chiar are suprafața aia agricolă pe cap...

      Ștergere
    3. cred ca nici nu stiti cum merge cu adevarat.
      vorbesc de exploatatiile comerciale si nu cele de subzistenta.

      Ștergere
  2. Sa completam cu ceva date a INS (institutul italian de statistica )
    In 2006 in Italia erau 342.000 romani cu domiciliu stabil . In 2010 , numarul a ajuns la 968.576. +283% in 4 ani .
    Din acestia ,54,6 % sint femei .
    In perioada 2000-2011 , in Italia au fost nascuti 89.093 copii cu mama romanca si tatal italian . In 2011,tot in Italia , au fost nascuti 14.408 copii cu ambii parinti romani . In acelasi an , 141.050 elevi romani studiau in scolile italiene . Aceste date oficiale ar trebui corelate cu cele privind romanii din Spania (o alta comunitate numeroasa) si cu cele privind conationalii care au decis sa locuiasca in restul tarilor dezvoltate din UE .
    Personal consider ca anul 2030 ca referiment al inceperii problemelor grave macro in societatea romaneasca , este prea optimist .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta poate suna precum celebrul banc din Epoca: " aici radio moskva,1.000 chienzi ne viziteaza tara..aici radio moskva,1.000.000 chinezi ne viziteaza tara.....dupa o saptamana-Aici radio China"...oare cum ar fi?

      Ștergere
  3. Eu zic ca astea-s vesti bune. Natura se pare ca are din nou solutia igienica. Se curata singura, incet, de o categorie formata preponderent din hoti smecheri.

    RăspundețiȘtergere
  4. @laurentiucat da, vor fi cimitirele mai aerisite.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pai vezi... vrei sa stai inghesuit si acolo!?
      dar eu chiar ma refeream la faptul ca in viitor s-ar putea ca silozurile de cereale sa fie mai tari decat silozurile de rachete...

      Ștergere
  5. Cam acestea ar fi riscurile dacă nimic nu se schimbă. Din fericire, societățile au la îndemână multe mecanisme de echilibrare, o bună parte făcându-și treaba în mod tăcut, fără intervenție explicită.

    Eu nu cred că e atât de rău:

    ÎNVĂȚĂMÂNT
    ==========
    1b. Sau vor păstra același personal, crescând calitatea, măcar la pupil/teacher ratio.

    2. În 1998, România avea un surplus, la standardele de atunci, de 100.000 cadre didactice preuniversitare. Că ministerul educației habar nu avea, asta e altă mâncare de pește. Poate fi un bun prilej de a crește ștacheta la intrare sau de a lungi învățământul preuniversitar cu un an, mutând totodată clasa pregătitoare la grădiniță, acolo unde îi e locul.

    3. Nu cred că e vorba doar de privat, ci și de stat. Sau poate mai ales de universitățile de stat: multe din universitățile private au investit masiv în bază materială și campusuri și ating acel punct în care pot reduce taxele sau pot crește calitatea plătind salarii mai bune, sau și una și alta. Pe de altă parte este o oportunitate de diversificare a ofertei și împărțirea ei pe două rute clar delimitate: academic (BA urmat de MA+PhD) și vocațional (doar BA sau BA+MA), definind și stagii de cercetare postdoctorală.


    PENSII
    ======
    4. Acolo e bubă mare și acum. raportul contributori/pensionari este prea mic. În scenariul optimist al creșterii economice, ar trebui să avem discuție serioasă despre DE UNDE să atragem migranți, cu ce profil educațional, și mai ales cum facem să le asigurăm integrarea rapidă. Asta va elimina și din păguboasa omogenizare etnică rezultată după 45 decenii de regim comunist.

    5-7. dacă iei în calcul migrația către România, lucrurile arată altfel.


    FAMILIE și CĂSĂTORIE
    ====================
    8. Sunt multe lucruri care fac predicția pe care o amintești una prea simplistă în ipotezele sale esențiale. Societățile nu sunt imobile. Diferențele de vârstă și educație între soți se schimbă, precum și capacitatea de a atrage venit. Se schimbă substanțial compoziția populației (de exemplu cei care migrează sunt mai degrabă bărbați). Se schimbă vârsta la prima căsătorie, probabilitate de recăsătorire după divorț, piața matrimonială nu mai e limitată geografic etc. Bărbații cu studii superioare (mai puțini în generațiile lor decât femeile cu studii superioare) vor avea probabil chiar mai multe alegeri la dispoziție, fiind cei "vânați". Tinerii bărbați tradiționaliști vor avea cu siguranță problema pe care o amintești, mai ales dacă au abandonat prematur educația. Pentru restul va fi doar aparent o piață îngustă, având emigrația și imigrația ca piste alternative.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru comentariu.

      La 5-7: da, dar nu vorbim de copii născuţi în România :) crezi că suntem pregătiţi pentru o societate multiculturală? Am dubii imense.

      8. Da, evident, nu toţi bărbaţii vor rămâne necăsătoriţi. Mulţumesc pentru clarificarea uşoarei imprecizii.

      Ștergere
  6. La ritmul in care se dezvolta lumea, ea va fi condusa de corporatii globale, nu de state nationale. Romania va fi ocolita de marele capital , nu va mai fi imprumutata (asta in cativa ani) si va da faliment. Asa ca va fi nevoita sa se reintoarca la capitalismul pur al secolului 18-19 , ultraliberal, cu economia condusa de "mana invizibila". Nici nu va mai conta statul national si alegerile nationale, economia Terrei va fi ultraglobalizata. Comertul intre natiuni va atinge proportii uriase in intreaga lume si razboiul nu va mai fi profitabil. Va fi moartea deplina a socialismului si a sistemelor etatiste care s-au construit prin taxe, adica furtul legalizat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Orice teorie proastă este confirmată de un viitor incert, de un trecut cețos, dar niciodată de o realitate palpabilă.

      Ștergere
  7. @Barbu. In pofida impresiei pe care am lasat-o nu sunt optimist. Va durea al dracului, mai ales pentru muncitorii manuali. Eu zic doar ca nu vom intra in colaps. Dealtfel am o serie intreaga de articole care s-ar reduce la fraza: se moare greu.

    @Bogdan Voicu.

    La p8 nu as subestima neaparat pdv-ul lui Barbu. Da, daca economia merge atunci migratia si tehnologia vor veni cu forta peste noi. Dar familia se schimba mai greu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate familia se schimbă mai greu, dar poate nu e chiar așa. Uite mai jos câteva întrebări (doar schițate!), care pot fi particularizate fie în România (un stat oarecum înghețat pe vremea lui Ceaușescu) sau în lumea vestică (cu care am reînceput să semănăm ca dinamică socială).

      +Oare câți coabitau acum 40 de ani și câți o fac azi? Și care e diferența de drepturi sociale între cele două forme de organizare a traiului laolaltă (mariajul și coabitarea)?
      +Oare câți experimentau un divorț acum 40 de ani și cât este divorțialitatea azi?

      +oare care era numărul mediu de copii și cu cât a scăzut azi? (copii mulți implică nevoia unei mame mai tinere, și, în condiții tradiționale, a unui tată mai înstărit, deci un pic mai bătrân)

      +oare câte cupluri nu aveau copii deloc?

      -Oare câți aveau relații sexuale premaritale acum 40 de ani?
      -Oare cât de puternică era homogamia acum 30 de ani în comparație cu azi?
      -Dar familiile "alternative", ce statut aveau? (cuplurile gay, spre exemplu)

      Asta ca să nu pomenesc, din nou, de modificarea vârstei la prima căsătorie, de vârsta de debut a unui cuplu, de raportul dintre soți (modificat de pătrundere femeilor pe piața muncii), de schimbarea mai recentă a ponderii femeilor care merg la universitate (la noi, începând cu generația născută în 1972, aceasta este superioară indicatorului calculat pentru bărbați, și continuă să fie în creștere)...

      Eu nu aș zice că România va rămâne încremenită în proiect în ce privește pattern-urile de selecție a partenerilor, în ciuda tradiționalismului și religiozității accentuate.

      Ștergere
    2. Familia care ne intereseaza este monogama, hetero, si uneste persoane apropiate ca varsta si statut. Ori, aici schimbarile nu sunt atat de mari.

      Faptul ca lipseste un contract de casatorie nu inseamna ca automat familia dispare, inseamna doar ca e asumata altfel in fata societatii.

      Casatoria intarziata si numarul redus de copii sunt doar adaptarea acestei familii la noua societate si nu duc musai la deschidere spre altii. Relatiile homosexuale stabile si asumate deschis sunt totusi marginale; de poligamie nu mai zic. Singura bresa (e drept, majora) este usurina de a divorta.

      Eu altceva cred ca e discutabil in argumentul lui Barbu: atata vreme cat suntem o tara "in curs de dezvoltare" barbatii romani vor migra in afara lasand suficiente femei pe cap de macho autohton. E drept ca vor imigra tot barbati, dar aceia vor avea dificultati sociale (si poate culturale) in a lega o relatie cu femeile "noastre"

      Ștergere
    3. Andrei: poligamia/andria "stabila si asumata" o fi de nediscutat (formal fiind si ilegala) dar tocmai in registrul informal pe care-l propui as zice ca-i o bresa mult mai larga decat usurinta de a divorta. E greu de masurat efectiv (fiind informala/ilegala si relativ greu de obtinut ca informatie de strainul care chestioneaza), dar e suficient sa vezi variatia acceptantei sociale la varstele active pt "tine mai multe femei" respective "tine mai multi barbati" ca sa realizezi dimensiunea fenomenului.

      Ștergere
  8. 1. e doar o variatie de piata la care ofertantii o sa trebuiasca sa se adapteze. Efectul social concret nu-s dificultatile ofertantilor ci faptul ca se vor restrange targetarile pt categoriile de populatie in restrangere (si nu doar la nivel de piata ci si la nivel de campanii media, targetari politice etc)
    2.mda, asta cu numarul total suficient va fi in continuare o scuza pt selectia negative a personalului din invatamant. criza va continua iar perceptia ei va depinde de presiunea politica pusa de cei reali interesati de servicii de educatie.

    3. ca orice agent economic poate sesiza fluctuatiile de piata si se poate adapta. Personal sper sa apara oferte private pt invatamant recupetariu avand in vedere ratele de abandon din ultimii ani si faptul ca statul nici poate si nici nu pare sa vrea.

    4. evident aici o bomba sociala ... ea nu va exploda demographic ... caci astia tineri si putini vor fi si mai putin contributori pe masura ce inteleg evolutia sistemului.

    5. ca european, inclusive intarzierea rezultatelor referendumului pt pastrarea lui 32 ... mi se pare un tricky penibil si inacceptabil
    6. bugete mai mici pt aparatul birocratic ma duc la alta liniuta:
    - se va finanta mai mult din coruptie :((
    7.aici e o nuanta care simte deja (cel putin in media, advertising, publicitate): exista o diversificare mai mare la pensionarii tineri care au apucat sa aiba experiente de viata diferita (in contrast cu "pensionarii" care au/aveau traictorii in viata relative similar si asta-i facea foarte omogeni)

    8. pe langa argumentele lui Bogdan as adauga ca tabloidul "revolutie sau razboi?" e oricum obsolete pt ca ignorarea evidentei ca nu suntem intr-un borcan de laborator ignora implicit si faptul ca migratia/intalnirea cu alte modele culturale/libera circulatie etc ... genereaza oricum "revolutii" care vor fi/sunt multiple si diverse (de la familii monoparentale pana la casatorii unisex si poate chiar la poligamie/poliandrie informala)

    RăspundețiȘtergere
  9. Va faceti griji degeaba.
    Subestimati dinamica sociala/populatiei (nu stiu daca e termenul corect): oamenii vor migra oriunde le va fi bine.
    Evident un procent important va disparea, din cauza incapacitatii de adaptare. Dar asta e ceva natural.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu vorbesc în postare de poporul român, oriunde s-ar afla. Textul e relevant pentru cei care vor fi în România în anii următori, după cum am şi scris în postare.

      Ștergere
  10. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  11. Romania de acum seamana cu Spania post-Franco. Nici o comunitate omogena etnic nu a fost pregatita pt primele valuri de diversitate. We'll get used. Cu toate deranjurile prin care au trecut nemtii, francezii, englezii si toti ceilalti

    RăspundețiȘtergere
  12. Viața este un mister cu multe întrebări care are nevoie de răspunsuri, cu ce probleme te confrunți pe pământ? Sotul sau sotia ta si-au parasit viata fara nicio explicatie buna care te face sa te confunda si sa-i doresti inapoi in viata ta? Dr. Ajayi este bărbatul potrivit pentru slujbă, este un caster puternic de vrajă binecuvântat de strămoșii săi și acceptat de zei ca piesa lor de pe pământ, Dr. Ajayi mă ajută să-mi salvez locuința spartă, aducându-mi înapoi soțul meu cu vraja sa puternică . Eu și soțul meu am fost separați 9 luni fără comunicare, dar cu vraja aruncată de Dr. Ajayi, el se întoarce și suntem din nou o familie fericită. Contactați dr. Ajayi rola de vrăji dacă vă confruntați cu orice fel de probleme de viață și aveți nevoie de o soluție rapidă. Viber sau Whatsup: +2347084887094 sau e-mail: drajayi1990@gmail.com

    RăspundețiȘtergere

Arhivă blog