Pierzătorii alegerilor

Nu știm încă cine va câștiga. Știm deja însă cine a pierdut. Și anume, într-o ordine întâmplătoare:

1. BOR (Biserica Ortodoxă Română). Implicată în campanie ca niciodată* și mai ales mânjită ca niciodată de asocierea cu o forță politică. În plus, în ciuda susținerii față de putere, s-a pomenit cu o decizie CCR nefavorabilă. Deci și fără slănină în pod și cu sufletul în iad.

* = Faptul că Iohannis e protestant nu contează. BOR n-a făcut niciodată campanie împotriva ateului/liber-cugetător Ion Iliescu.

Editare ulterioară: schimbare semnificativă a poziționării la vârf în partea a doua a zilei de 16 noiembrie.

2. Elena Udrea. Dacă îl lăsa pe Cristian Diaconescu să candideze, acesta obținea cam același scor ca și ea dar președintele PMP avea acum avantajul de a nu fi subperformat în văzul națiunii. Cine nu participă nu pierde.

3. Noțiunea de unitate. Făcută harcea-parcea între turul unu și turul doi chiar de către cei care o propagau. Rezultatele primului tur arată (iar rezultatele turului doi vor arăta) că existența unui consens național sau măcar a unei majorități covârșitoare era/este doar un slogan de campanie, fără relevanță în realitate.

4. Mass-media (sau cea mai mare parte a ei). O mulțime de pumni încasați în plex. Listez doar câțiva:
- Ponta+Udrea = mai puțin de jumătate din voturile din primul tur.
- Ponta doar 40% în primul tur. Fără Ghiță sau A3, Năstase lua un scor identic în 2004.
- În ciuda atacurilor venite cam din toate părțile, Iohannis a intrat în turul doi.
- Rezultatul în turul doi va fi mult mai echilibrat decât raportul mediatic de forțe dintre cei doi candidați.

S-a investit enorm în propagandă, dar nu și cu destulă înțelepciune. În acest domeniu trebuie să alergi enorm doar ca să nu pierzi teren.

5. Stânga românească reală, postmodernă. Când candidează până și Rotaru sau Funar, dar #unițisalvăm nu are candidat...

De asemenea: un pas înapoi față de 2009, când a candidat Cernea.

6. Facebook. Nu încă un factor decisiv. Editare ulterioară: ... în turul unu.

7. Noul PNL. Deciziile importante au fost amânate sau acoperite de campanie. Cele trei crize (de forță organizațională, de lideri și de identitate în relația cu alegătorii) au rămas bine mersi la locul lor.

8. Teoriile conspirației. Nu, în turul doi n-au ajuns Udrea și Tăriceanu. Nu, între cele două tururi nu a fost descalificat nimeni. Nu, n-au existat retrageri incredibile pe ultimii metri.

9. Calitatea campaniei în sine. Nu trebuie să mă crezi pe cuvânt când îți spun că a fost o perioadă electorală fără zvâc, fără fler, fără imaginație, fără forță, necalibrată pe așteptările populației. Electoratul știe asta și cifrele o demonstrează. Fără ca migrația să fi crescut în mod colosal după 2009 am avut turul unu cu cea mai mică prezență din istoria tururilor unu, iar duminică vom avea probabil turul doi cu cea mai mică prezență din istoria tururilor doi.

10. Viitorul României. Nu s-a vorbit deloc despre el.

Mențiuni fără loc în primele zece:

- imaginea MAE
- Traian Băsescu
- capota de mașină lovită de Vanghelie.