Întrebări (și răspunsuri) de bun simț de la votanți apropo de parlamentare

Q1: Votăm oameni sau partide?
A1: Votezi liste, adică partide și într-o măsură mai mică oameni. Vei vota pe două liste: una pentru Camera Deputaților și una pentru Senat. Tot județul are aceleași 2 liste în fața ochilor (pentru bucureșteni: tot municipiul). Nu alegi care din candidații de pe listă merită votul tău mai mult sau mai puțin. Cu cât un candidat e mai sus pe listă cu atât mai mare șansa sa să ajungă în parlament.

Votul tău poate determina ca un candidat din partidul pe care-l votezi dar care nu este pe lista de la tine din județ, ci în alt județ să ajungă în parlament. Detalii la răspunsul următor.

Q2a: Votez pentru un partid cu scor mic la mine în județ. Votul meu se irosește?
sau
Q2b: Am votat o listă la Senat. De câte voturi e nevoie ca omul de pe locul x de pe lista respectivă să intre în Senat?
A2: Cele două întrebări par diferite, dar răspunsul e înrudit.

Legea alegerilor parlamentare distinge foarte clar între partidele care au trecut pragul național și cele care nu l-au trecut.

Pragul poate fi atins în două feluri:
a) 5% din voturile valide de la nivel național
sau
b) 20% în cel puțin 4 circumscripții (3 județe+București sau 4 județe).

Dacă partidul pe care-l votezi NU trece pragul parlamentar național da, votul tău s-a irosit. Poate să fi luat 4,99999999% din voturile de la nivel național, eventual luând chiar 80% din voturile dintr-un județ - nu mai contează.

Mai mult, în calculele care urmează conform legii voturile acelea sunt scoase din calcul cu totul. E ca și când oamenii respectivi n-ar fi venit la vot Putem vorbi de VVR (Voturi Valabile Relevante) care se determină astfel:

VVR = voturi valabil exprimate minus voturi valabil exprimate pentru partidele care n-au trecut pragul.

Acum: mandatele se alocă doar partidelor care au trecut pragul. Și se alocă în două etape: la nivel de circumscripție și apoi la nivel național.

Exemplu:
În județul Ilfov trebuie alocate 5 mandate de deputați (pentru fiecare circumscripție este definit nr. de mandate, atât la Camera Deputaților cât și la Senat, pe baza populației județului).
Sunt 100 de voturi valabil exprimate. Am ales intenționat un număr mic ca să poți urmări calculul...
10 din ele au fost date partidelor care n-au trecut pragul. Aceste voturi sunt ignorate de acum înainte. (trecem de la voturi valabil exprimate la VVR).
Rămân 90 de voturi (VVR).
Cum sunt 5 mandate de alocat, pentru fiecare mandat e nevoie de 18 voturi (VVR).
Să zicem că în parlament au intrat 5 partide iar lucrurile stau așa:
PSD 35 de voturi
PNL tot 35
ALDE 11
USR 8
UDMR 1.

De câte ori intră 18 în fiecare număr de voturi? PSD și PNL primesc 1 mandat. Celelalte partide 0. Însă mai rămân 3 mandate de alocat. Ele nu dispar, ci se vor aloca în etapa a doua, cea națională.
Mai important chiar decât mandatele este că trebuie alocate și voturile acordate partidelor care au trecut pragul național dar nu îndeajuns încât să ia un mandat la nivel de circumscripție. Neutilizate în această primă etapă sunt:

PSD și PNL câte 17 voturi
ALDE toate 11
USR toate 8
UDMR votul său.

În continuare vorbim de VVR. Voturile exprimate pentru partidele care n-au trecut pragul nu contează.

Etapa a doua, de distribuire națională, constă în punerea împreună de mandate (foarte multe) și de VVR-uri neutilizate (iarăși enorm de multe).

Dacă ai poftă de detalii, iată cum se împart mandatele la partide:

"Biroul Electoral Central însumează, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a trecut pragul; numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral naţional, pentru senatori şi, separat, pentru deputaţi; fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea naţională a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie."

E vorba de metoda D'Hondt, care favorizează ușor partidele mari. Alegerea nu e întâmplătoare, reduce numărul de parteneri necesari pentru coaliții și, cel puțin teoretic, mărește stabilitatea formulei guvernamentale.

Și iată cum se împart mandatele partidului pe circumscripții:

"Pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cărora le-au revenit mandate, se împarte numărul voturilor neutilizate şi al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alianţă politică sau alianţă electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor naţionale; rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi, separat, descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii; în circumscripţiile în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în urma calculelor făcute, nu pot fi departajate în vederea determinării repartitorului circumscripţiei respective, departajarea pentru ordonarea descrescătoare se va face având în vedere întâi numărul voturilor rămase neutilizate în respectiva circumscripţie, apoi numărul de voturi valabil exprimate în cadrul circumscripţiei, apoi numărul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, iar, în final, dacă niciunul din criteriile anterioare nu duce la departajare, prin tragere la sorţi, organizată de Biroul Electoral Central; pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripţia respectivă; ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii; în continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista ordonată la nivel naţional se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia respectivă; în continuare se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată la nivel naţional; în situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ori dintr-o circumscripţie electorală, operaţiunea se continuă fără acestea; dacă numărul din lista ordonată la nivel naţional este mai mic decât repartitorul de circumscripţie, se acordă un mandat."
Q3: Cum intră în ecuație diaspora?
A3: Diaspora e o circumscripție. În diaspora sunt aleși doar 6 parlamentari, ca la județele mici (Sălaj, Tulcea, Mehedinți).

Q4: Cum e pentru candidații independenți?
A4: Greu. Ei trebuie să obțină un nr. de voturi egal cu A/B, unde A e VVR-ul din circumscripția respectivă iar B e numărul de mandate acordate în acea circumscripție camerei parlamentului la care va candida acel independent.

De exemplu, dacă un independent vrea să ajungă senator de Argeș, unde sunt 4 mandate de senatori, ea/el trebuie să obțină 25% din voturile acordate în Argeș partidelor care au trecut pragul la nivel național. Dacă doar 10% din voturile din Argeș se duc la partide care n-au trecut pragul, independentul trebuie să obțină 25% din 90% = 22,5% din voturile din Argeș acordate pentru Senat.

În funcție de ce întrebări primesc sau de ce întrebări mai apar, această postare poate fi continuată cu o parte a doua. Cred însă că aceastea sunt întrebările de care lumea se lovește cel mai des.