Liviu Dragnea este salvatorul României

Later edit: La ceva timp după scrierea textului mi-am dat seama că punctul de pornire e o glumă mai veche a lui Sebastian Lăzăroiu. Trebuie creditat.

Să ne imaginăm că ești în situația următoare:

După mulți ani de muncă într-un partid anti-iliescian, ai reușit să te strecori în PSD la început de mileniu. Precum un ninja în filme, ești în citadela oamenilor răi, pregătit să distrugi tot. "Trăiască Piața Universității! Jos Iliescu!" îți șoptești în mustață, dar încet, nu cumva să te audă vecinii de la PSD Giurgiu.

Da, vei distruge tot, dar trebuie să o faci în mod inteligent.

La alegerile din 2004 acționezi obedient și loial, județul pe care-l controlezi obținând scoruri bune pentru Năstase în ambele tururi. Totuși Năstase pierde. Asta îți strică planurile puțin, doreai să faci deranj în PSD de la putere. Of. Te adaptezi însă, ești un om deștept.

Anii următori trec ca un vis. Pe baza reputației de om-care-aduce-voturi-la-el-în-județ, ești în epicentrul lucrurilor. Efectele activității tale încep să se vadă. În 2008 PSD obține al doilea cel mai slab scor la parlamentare din istorie. Reușești să pierzi, din poziție de conducere în staff-ul de campanie, două prezidențiale la rând, deși condițiile pentru victorie erau mai mult decât prielnice de fiecare dată. De asemenea, ajuți la cimentarea reputației partidului drept loser cu două referendumuri de demitere eșuate, fiecare pierdut altfel. (Ești un om creativ și imaginativ, îți place varietatea).

În mod miraculos nimeni din partid nu observă că ești piază rea, că toate alegerile importante în care ai jucat un rol vital s-au dovedit a fi nenorociri pentru PSD și că alegerile câștigate (ex. 2012) n-au produs de fapt niciun efect. Devii președintele partidului și obții o victorie consistentă în 2016, pentru a arăta că totuși performezi. (Ești o piesă prea importantă în angrenajul istoriei ca să te auto-detonezi pentru niște nenorocite de parlamentare; distrugerea PSD trebuie să fie completă, nu de moment).

Acu' e acu'. În 2019-2020 există un ciclu complex de alegeri, prezidențiale, locale și parlamentare survenind în nici 12 luni. În mod obligatoriu trebuie să pierzi (din nou) prezidențialele ceea ce ar  demoraliza partidul ca să permiți opoziției să te troznească în cap la locale și la parlamentare. Ușor de zis, nu așa de ușor de făcut. PSD este partidul cu cele mai puternice structuri, opoziția nu e organizată, economia merge bine. Trebuie să pui osul realmente la treabă.

Planul tău implică cinci elemente:

1) Elimini viitorul și trecutul. Tot ce poate reprezenta o alternativă la tine trebuie eliminat sau distrus. Foști lideri ai partidului, care datorită experienței politice inerente ar putea contribui cu ceva la reconstrucția de după dezastrul pe care îl vei lăsa în urmă, sunt marginalizați și decredibilizați. Golești de sens structurile interne și dezbaterile din interiorul lor. Dai afară primarul unui municipiu vital (Iași) pe care astfel PSD îl pierde pentru câteva decenii și ... nimeni nu observă. Faci pe toată lumea - din interiorul partidului sau din afară - să înțeleagă că după tine literalmente nu mai are cine să vină. Închizi partidul cu cheia pentru intelectuali și dai drumul comunicatorilor cu viziuni paranoice. Utilizezi slăbiciunile instituționale ale partidului (adică obediența și conducerea pe verticală) pentru a introduce sultanismul. Promovezi oameni care, ca și tine, nu-s PSD-iști la bază - ei sunt și vor fi întotdeauna cu musca pe căciulă și deci vulnerabili. Te asiguri că TSD e mort. Îngheți dezbaterile de profunzime. Orice gând al vreunui membru de partid despre economie, strategie politică, dezvoltarea țării sau politică externă trebuie blocat prin auto-cenzură; tu trebuie să decizi tot, ceea ce încetinește procesele și asigură ineficiență, atât în partid cât și pentru guvernare ca atare. Folosești instituția președintelui-interimar-de-filială pentru a controla județele răzlețe. Orice dovadă de gândire independentă se rezolvă prin excludere.

2) Repeți greșelile. Studiezi cu asiduitate campaniile din 1996 și 2014, cele care au asigurat cele mai mari înfrângeri la prezidențiale ale PSD. Repeți limbajul și valorile utilizate atunci. Într-o Românie care se mișcă demografic și economic spre vest, vorbești naționalist-conservator. În momentele de emoție dai copy-paste din Ceaușescu pe 20 decembrie 1989.

Te lipești de Antena 3 mai strâns decât timbrul de scrisoare - nici tu nu știi dacă garantează eșecul, dar ce sens are să deviezi de la modelul cunoscut? Pe Internet faci nebunii, încurajezi membrii să mintă grosolan, să răstălmăcească adevărul - mici teste pentru 2019.

Sociologic, mizezi masiv pe pensionari tocmai pentru că... bieții de ei, sunt singurul grup de votanți care dispare în mod garantat și deci dependența de ei n-are cum să facă bine partidului pe termen scurt. În fiecare lună cuantifici cu un ochi pe declarațiile de presă ale INS câți votanți PSD au dispărut și câți tineri pe care mesajele tale nu au cum să-i atragă au căpătat drept de vot.

Ca notă de subsol, joci din nou faimoasa poziție de șah Moldova-și-Muntenia-dar-fără-București versus restul țării+diaspora, garantează înfrângerea.

3) Decredibilizezi partidul în ochii tuturor, inclusiv în ochii propriilor votanți. Pici două guverne într-un an. Organizezi mitinguri-mamut, prin definiție mai slabe decât cele ale PCR, și care în consecință mai mult amuză decât sperie. La fiecare câteva luni anunți o măsură fiscală sau de alt tip pe care nu o mai implementează nimeni, ca să semnalezi electoratului PSD că partidul nu mai e predictibil. Are PSD reputația de "bun administrator"? Pui cei mai incapabili miniștri pe care i-ar fi putut furniza vreodată. Care-i punctul slab istoric al PSD? Corupția? Faci ca guvernarea să se concentreze aproape exclusiv pe asta, ca să mobilizezi la maxim bazinul de vot anti-PSD. Folosirea instituțiilor statului în mod samavolnic, pentru a recrea ecuația de insucces "PSD=Statul" și astfel să preiei toată reputația proastă a administrației naționale? Bingo. Te uiți pe harta statului și clipești a satisfacție: ANAF, CNCD, CNA, poliție - la fiecare pătrățică cu nume de instituție vezi voturi, voturi multe pe care le poți mobiliza împotriva PSD cu fiecare acțiune de partid-stat. Lovitura e dublă, și înspre stat și înspre societate - inclusiv mulți din bugetarii care-și pleacă spinarea și-ți pupă inelul încep să te urască.

Într-o zi, la savarină, te lovește în cap ideea violențelor stradale, Piața Universității redivivus, o rută toxică care a izolat PSD (pe atunci FSN) de intelectuali pe termen lung și a costat victorii în alegeri la decenii după aceea. Dacă asta nu scoate la vot oamenii anti-PSD, ce să-i mai poată scoate la vot?

Ești genial, îți zici băgând lingurița în prăjitură. Ești realmente genial.

4) Ai grijă de Iohannis. Cea mai mare nenorocire care se poate abate peste planul tău e să dai în turul decisiv de o versiune nouă a lui Emil Constantinescu-circa-2000. Deci trebuie să mobilizezi la maxim electoratul de tur 2, cel care produce probleme PSD. Îl ataci intens pe Iohannis, ca să fie clar susținătorilor lui care ezită că trebuie totuși să-l voteze. Focus grup-urile îți spun că ei îl văd drept lălâu, pasiv, inactiv? Zici la Antena 3 că e energic, că țipă la Dăncilă, că e dictator. Se plâng unii potențiali votanți Iohannis că a numit guvernul Dăncilă? Explici rituos că vrea să îl dea jos, chiar că ar complota în sensul ăsta. Crede lumea că e blat între voi doi? Îl insulți în ultimul hal.

Nu treci la suspendare, pentru că sunt șanse mari de eșec și ai putea dispărea din schemă. Poți să-ți atingi scopurile și fără. Ești chiar așa de bun.

5) Izolare pe scena politică. UDMR și ALDE n-au încredere în tine, le-ai dat dovezi destule. Mai sunt câteva lucruri de făcut prin toamnă. Dar drumul e deja putred, it's OK.

Lucrezi intens pe toate aceste planuri. Aproape că albești. Dar totul dă roade. Pentru prima dată în istoria României se spune în public, de sute de mii de oameni, "M..e PSD". Diaspora se uită stupefiată la rănile suferite. Ți-ai pus în cap orașele mari, formatorii de opinie, tinerii, toate grupurile pe care un om care ar fi vrut succese ale PSD le-ar fi lăsat liniștite. La categoria de vârstă sub-55-de-ani partidul e praf. Ai hiper-mobilizat tot ce se putea hiper-mobiliza împotriva PSD. Milioane de oameni așteaptă alegerile cu pumnii ridicați. Cu 15 luni înainte de prezidențiale PSD este într-o derivă strategică. Plecarea de la guvernare poate rupe partidul sau umfla ALDE. Firea s-a faultat singură și privește îngrijorată spre propria feudă. Partidul e pus în fața situației jenante de a putea susține candidatul altei forțe politice, mai mici. La o adică te poți oferi tu însuți, cu credibilitate mai mică decât CV-ul unui gândac. Vorbești ca Ponta în 2014 dar ești și condamnat penal. Ai scorurile slabe din sondaje ale lui Geoană dar nu îi ai competențele. Ai puterea lui Năstase dar populația nu-ți acordă același respect. Turul doi va fi un dezastru. E bine.

Ai muncit mult.

Dar rezultatele vor fi pe măsură. Eșecul în 2019 duce partidul în opoziție cinci ani. În ciuda slăbiciunilor inerente ale opoziției, în ciuda unui Iohannis neconvingător, ai dus barca la liman. După ciclul electoral următor, PSD e un amestec de indecizie și PRM-ism, vorbind din ce în ce mai tare unui grup din ce în ce mai mic din societate. Aproape exclus să-și revină în 2024. Orice s-ar întâmpla, ai făcut tot ce-ți stătea în puteri ca să duci partidul în fundătură. România în schimb va avea mulți ani fără PSD la putere. Poate un deceniu.

Și, la cât de bine controlezi PSD-ul (îți încape în buzunar, undeva între telefonul mobil și cheile de la casă) nu e exclus ca după eșecul din alegeri să te realeagă președinte.

Țara însă (oftezi tu între două pahare de rom) nu va ști niciodată că ai fost un erou, o Ecaterina Teodoroiu a civismului și democrației, cel care prin acțiunile sale a salvat țara de PSD pentru ani și ani. Te vor vedea drept o dihanie penală, un dezaxat pasionat de putere, un dictator care și-a ratat pașii.

Poate că (îți spui tu inspirând cu tristețe) asta e soarta eroilor adevărați.