Cum arătau atunci lucrurile?
În mai 2000, încrederea în preşedinte era unde este şi acum: 19%.
În sondajele efectuate atunci de Fundaţia Soroş, prezenţa la vot declarată era de 52%. Intenţia de vot pentru CDR era 10,6%. Pe orice criteriu dorim să folosim, PDL este acum într-o situaţie mai bună, dacă la ei te ducea gândul.
Problema CDR a fost că la alegeri prezenţa la vot a fost de 65%. Înfrângeri catastrofale la locale, dar şi alţi factori, au cocoşat CDR, al cărui scor s-a înjumătăţit. PNL s-a rupt şi s-a salvat de CDR, ajungând de la 3,7% (mai) la 6,9% (noiembrie), intrând în parlament. Spre deosebire de CDR.
Comparaţia CDR-PDL nu funcţionează din mai multe motive. Similitudini există, dar sunt prea puţine.
Alta este catastrofa, şi altceva este interesant în legătură cu alegerile parlamentare din 2000. Este singura dată în ultimii douăzeci de ani când principala forţă de opoziţie a pierdut procente în ultimul an de dinaintea alegerilor (compar sondajele efectuate cu un an înainte de alegeri cu rezultatul propriu-zis al alegerilor, detalii aici).
Pe româneşte:
1995 toamnă, sondaj Soroş: CDR 18%.
1996 toamnă, alegeri: CDR 30%.
+12% într-un an.
1999 toamnă, sondaj Soroş: PSD 43%
2000 toamnă, alegeri: PSD 36,6%.
-7% într-un an.
2003 toamnă, sondaj CURS: Alianţa DA 23%
2004 toamnă, alegeri: Alianţa DA 31,2%.
+8% într-un an.
2007 toamnă, sondaj CURS: PSD 23%, PDL 35%.
2008 toamnă, alegeri: PSD 33%, PDL 32%.
+10% într-un an (PSD), -3% într-un an (PDL). Având în vedere că PDL a terminat pe locul 2 ca voturi, după PSD, iar PNL guvernase, consider PDL a doua forţă din opoziţie.
Se vede clar în care scrutin este anomalia.
Dar asta nu e tot.
În toamna lui 1999, pentru social-democraţi ar fi votat 43% dintre alegători.
În mai 2000, pentru social-democraţi ar fi votat 47% dintre alegători.
Aparent, PSD s-a prăbuşit în doar câteva luni. Deşi au ocupat locul întâi cu 36,6% din voturi, social-democraţii au pierdut zece procente în şase luni (!). În fapt, nu s-au pierdut voturi - voturile pentru PSD au rămas aproape aceleaşi - electoratul la care facem referinţă s-a lărgit şi încă cu 13% după cum am scris mai sus. Totul devine foarte clar dacă referenţiem procentele pro-PSD la totalul populaţiei.
Sondaj mai 2000: intenţie de vot PDSR 47%... din cei 52% care şi-au exprimat intenţia de a vota. 47% din 52% = 24,4 % din totalul populaţiei cu drept de vot.
Alegeri noiembrie 2000: voturi pentru PDSR 36,6%... din cei 65% care şi-au exprimat intenţia de a vota. 36,6% din 65% = 23,7 % din totalul populaţiei cu drept de vot.
Cine sunt cei 13% din totalul populaţiei care au venit să voteze, deşi în sondajele din mai spuneau că nu sunt hotărâţi? Răspunsul nu o să te surprindă.
Sondaj mai: intenţie de vot PRM 11%... din cei 52% care şi-au exprimat intenţia de a vota. 11% din 52% = 5,7 % din totalul populaţiei cu drept de vot.
Alegeri: voturi pentru PRM 19,5%... din cei 65% care şi-au exprimat intenţia de a vota. 19,5% din 65% = 12,6 % din totalul populaţiei cu drept de vot.
Cât reprezintă diferenţa? 7% din totalul populaţiei cu drept de vot, adică 1 230 000 voturi. Aceştia sunt votanţi care în toamna lui 1999 sau în primăvara lui 2000 nu afirmau că ar vota pentru PRM deşi ulterior au făcut acest lucru.
Dacă nu este clar de ce venirea la vot a acestor oameni a dus la scăderea scorului PSD, hai să folosim un exemplu:
Pe o insulă sunt 100 de oameni. 52 dintre ei vor să construiască o barcă cu care să plece de pe insulă. 24 dintre aceştia sunt stângaci.
Avem trei grupuri: 24 de stângaci care vor să construiască o barcă, 28 de dreptaci care vor să construiască o barcă, iar pe 48 de oameni nu-i interesează. Cât sunt stângacii ca procent din cei care vor să construiască barca? 24 / 52 = 46%.
Dar cu venirea toamnei, din cei 48 de oameni neimplicaţi în construirea bărcii, 13 se decid să ajute. Niciunul nu este stângaci.
Avem tot trei grupuri: 24 de stângaci care vor să construiască o barcă, 41 de dreptaci care vor să construiască o barcă, iar pe 35 de oameni nu-i interesează. Cât sunt stângacii ca procent din cei care vor să construiască barca? 24 / 65 = 37%. Deşi numărul stângacilor nu a scăzut în termeni absoluţi, ei sunt mai puţini ca procent.
Locuitorii insulei = toţi românii care aveau drept de vot în 2000.
Cei care construiesc barca = cei care vin la vot.
Cei care nu ajută la construirea bărcii = cei care nu vin la vot.
Stângacii = PSD.
Cei 13 care s-au hotărât să ajute în toamnă = români care au venit la vot deşi în sondajele din primăvara lui 2000 sau toamna lui 1999 spuneau că nu o vor face.
Ce înseamnă asta pentru 2012? Pentru a repeta situaţia din 2000, în sensul atenuării scorului principalei forţe de opoziţie, PDL are nevoie de un munte de voturi în care să îngroape voturile pentru USL. "Veniţi să votaţi!" va fi mesajul puterii.
Se iau sondaje de opinie şi alte informaţii statistice. Se pun un strop de inteligenţă şi câteva grame de logică. A se servi fierbinte cu un pahar de echidistanţă.
Faceți căutări pe acest blog
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Arhivă blog
-
►
2018
(16)
- ► septembrie (4)
-
►
2016
(27)
- ► septembrie (2)
-
►
2014
(65)
- ► septembrie (4)
-
►
2013
(133)
- ► septembrie (13)
-
▼
2012
(200)
- ► septembrie (11)
-
▼
martie
(8)
- Secretul uneia din catastrofele electorale din 2000
- Cluj-Napoca. Trecut electoral şi tendinţe
- Vâlcov şi Frunzăverde pleacă din PDL. Impactul real
- Primarul de sector şi candidatul la primăria gener...
- Bătălia pentru primăria Bucureştiului şi ce înseam...
- Unde poate duce un pronostic dacă este analizat pâ...
- Ce spun şi mai ales ce nu spun sondajele de la înc...
- 6 întrebări despre alegeri. Pentru celulele cenuşi...
Poate imi scapa mie un lucru, asa ca va rog sa il detaliati.
RăspundețiȘtergereDaca PDL va incuraja prezenta la vot, credeti ca aceste voturi (sa le spunem suplimentare) se vor duce catre PDL macar in proportia in care se impart voturile actuale?
Pentru ca, daca nu va fi asa si voturile se vor duce catre PPDD de pilda, e drept ca USL va scadea, dar PDL va ajunge foarte probabil undeva sub 15%. Nu cred ca isi imagineaza cineva ca un partid cu 15% din voturi va fi vioara intai a guvernarii.
Ce imi scapa in acest rationament?
Scopul PDL este rămânerea la guvernare - indiferent de formă, indiferent de formulă. Acest lucru nu poate fi realizat decât dacă Traian Băsescu sau un alt om politic favorabil PDL este la palatul Cotroceni. O majoritate parlamentară ostilă lui Traian Băsescu ar putea abroga modificările aduse legii referendumului acum câteva zile şi ar putea (re)modifica atribuţiile Curţii Constituţionale, netezind astfel calea spre suspendarea preşedintelui şi eliminarea singurului mod în care PDL ar putea rămâne la putere. De aici vine şi prima ţintă a PDL: blocarea USL de la a obţine 50%+1 din mandatele din parlament.
ȘtergereAbia apoi vorbim despre scorul PDL. Candidaţii PDL vor lupta bineînţeles pentru un scor bun, dar speranţa în partid este că *indiferent* de scorul PDL (chiar cu 15%), Traian Băsescu va încuraja crearea unei coaliţii de guvernare care să includă PDL.
Conform logicii PDL, chiar dacă PDL termină pe locul 3 va primi nominalizarea la funcţia de prim-ministru pentru că:
1) Traian Băsescu nu ar ceda în faţa USL, care va ocupa locul unu;
2) Traian Băsescu nu l-ar nominaliza pe Dan Diaconescu, preşedintele partidului de pe locul 2... din motive, sper, evidente.
Bineînţeles, este posibil ca lui Traian Băsescu să îi convingă mai mult să coabiteze cu un USL ostil, dar pentru asta trebuie să fie sigur că nu poate fi suspendat. Aici este punctul în care perspectivele PDL şi ale preşedintelui ţării pot fi diferite.
Sunt foarte multi de "daca" si, la fiecare bifurcatie, conjunctura trebuie sa fie in favoarea PDL... :)
ȘtergereDin nou o analiza excelenta, dar - surpriza !- pentru prima data de cind citesc acest blog, marcata de inclinatii personale. Pentru actualele alegeri locale nu se pune sub nici o forma problema ca USL sa nu ia peste 50% la toate cele patru categorii de demnitati distribuite (cl, cj, pcj si p). Ar fi o anomalie sa fie altfel. Intrebarile cheie sunt: cit ia PPDD (daca ia, personal cred ca va fi aproape nul) si ce efect va avea victoria USL in alegeri asupra electoratului in toamna. Personal, cred, dar este o credinta, ca USL poate fi dezechilibrat intre iunie si noiembrie, dar nu poate fi invins. Daca VP va fi sau nu pm asta este o cu totul, dar cu totul, alta poveste...
RăspundețiȘtergereO clipită: postarea nu este despre locale. Ea are ca subiect alegerile parlamentare din 2000 şi respectiv 2012. La locale PP-DD va avea într-adevăr probleme mari.
ȘtergerePermiteţi-mi o prezumţie: nu sunteţi din sau în Bucureşti. Am dreptate?
indiferent cum o dai pdl iese in dezavantaj,ii va trebui o perioada lunga de timp ca sa isi revina dupa ce va fi scapat de personajele odioase care i-au curmat soarta
RăspundețiȘtergere