Am analizat informaţii din 12 ţări (51 de scrutine) care folosesc sistemul de vot uninominal pur. Aceste date pot fi utilizate în contextul proiectului PDL + UDMR pentru a determina ce se va întâmpla cu cele 88 de locuri din Senat şi pentru 182 din cele 300 de locuri din Camera Deputaţilor (18 se duc la minorităţi, 100 se vor acorda proporţional).
270 din 388 de locuri în parlament ar fi alese deci prin uninominal pur - ceva mai mult de două treimi.
Revenind la analiza ţărilor unde uninominalul pur deja există, am selectat exclusiv partidele care au obţinut mai mult de 11,0% din voturi şi mai puţin de 81,0% din voturi. Sub 11% ori nu se câştigă nici un loc în parlament, sau se ia un procent infim din mandate, sau vorbim de partide etnice care câştigă acolo unde sunt puternice (UDMR sau altele de acest tip).
Acestea fiind zise, hai să ne uităm la graficul care sintetizează rezultatele:
Linia albastră arată cum ar sta situaţia în sistemul proporţional: de exemplu, dacă ai luat 32% din voturi, ai luat şi 32% din locurile din parlament.
Linia portocalie arată câte locuri în parlament iei (verticala) prin comparaţie cu câte voturi ai obţinut (orizontala) în sistemul uninominal pur.
În sistemul uninominal, din câte se poate observa, pierde masiv faţă de sistemul proporţional cine ia mai puţin de 30% din voturi. Concret:
Partidele care au luat între 11% şi 15% din voturi au obţinut în medie 8% din locurile în parlament.
Partidele care au luat între 16% şi 20% din voturi: 11% din locuri.
Cele aflate între 21% şi 30%: au obţinut între 18% şi 20% din locuri. (aparent numărul de locuri scade odată cu creşterea în numărul de voturi, în realitate e vorba de cazul alegerilor din Lesotho, din 1998, despre care am mai scris).
În intervalul 31% - 49% din voturile populaţiei, lucrurile sunt ceva mai stabile: un partid obţine în medie acelaşi număr de locuri în sistemul uninominal ca şi în cel proporţional. Aici, însă, stabilitatea este o aparenţă statistică: să luăm de exemplu partidele care au luat între 31% şi 35% din voturi - există zece astfel de cazuri în baza de date. În două situaţii din zece, s-au obţinut 15% din locurile în parlament. Nu există certitudini.
... dar dacă ar exista o certitudine, ea ar fi următoarea: odată ce un partid obţine mai mult de 50% din voturi, el va obţine un număr de mandate disproporţionat de mare faţă de voturile obţinute. Iată:
Partidele care primesc între 51% şi 55% din voturi câştigă în medie 67% (!) din mandate.
Partidele care primesc între 56% şi 60% din voturi câştigă în medie 69% din mandate.
Partidele care primesc între 61% şi 65% din voturi câştigă în medie 80% din mandate.
.... şamd.
Iar acum, ceva distractiv:
Uganda, 1980. Sistem uninominal pur.
Un partid ia 47,18% din voturi. Obţine 74 de mandate într-un parlament cu 125 de locuri.
Un alt partid ia 47,04% din voturi. Obţine 51 de mandate.
0,14% din voturi.. aparent... duc la o diferenţă de 23 de mandate (16% din totalul locurilor în parlament).
Dar există situaţii mult mai grave.
Nigeria, 1992. Sistem uninominal pur.
Social-democraţii obţin 48,4% din voturi. Convenţia Naţională Republicană obţine 51% din voturi.
Cine a câştigat mai multe mandate în Parlament?
Social-democraţii: 53% din mandate. CNR: 47% din mandate.
Malawi, 2004. Sistem uninominal pur.
Două partide se luptă cot-la-cot. Cel care a luat cu 16 mii de voturi mai mult a luat cu 8 mandate mai puţin.
Revenind la România şi la introducerea uninominalului pur în alegerea parlamentului, nu se pot trage concluzii definitive. Dar ceva e foarte ciudat.
Salut
RăspundețiȘtergereMie nu mi se pare nimic ciudat la aceste rezultate si chiar as vrea ca votul sa fie uninominal pur 100% fara aceea lista de compensare.
De ce mi se pare bun sistemul, deoarece cel mai bun candidat din fiecare colegiu castiga, chiar daca nu are majoritatea voturilor din colegiu.
Diferentele dintre procentele nationale si numarul de parlamentari este dat chiar de aceste procente cu care castiga fiecare parlamentar colegiul sau. De exemplu candidatii unui partid pot castiga doar cateva colegii dar la scor mare de peste 50% iar alt partid poate castiga o gramada de colegii cu doar 20% (din cauza faramitarii voturilor). Per total cele 2 partide in cauza pot avea acelasi procent national (acelasi numar de votanti pe tara) dar numar diferit de parlamentari.
Concluzia ar fi ca va conta foarte mult candidatul si nu neaparat partidul.
Multumesc pentru comentariu. "Diferentele dintre procentele nationale si numarul de parlamentari este dat chiar de aceste procente cu care castiga fiecare parlamentar colegiul sau" - ai absolută dreptate.
RăspundețiȘtergereProblema cu votul uninominal este că, în democraţia reprezentativă, partidele contează şi nu candidaţii. E normal ca un partid cu 40% din voturi să formeze singur guvernul pentru că are 62% din mandate? (caz ipotetic).
Sincer as prefera sa fiu reprezentat de niste indivizi neafiliati la un partid decat de niste robotei fara minte care voteaza cum li se spune de la partid.
RăspundețiȘtergerePS. Ai un blog interesant dar cu un sistem de comentarii greoi
Care este problema cu sistemul de comentarii? Mersi pentru aprecieri.
RăspundețiȘtergereInteresanta analiza. Nu resusesc insa sa imi dau seama de ce PDL-ul si UDMR-ul propun o astfel de varianta. Poate UDMR-ul fiind un partid regional cu un electorat captiv sa isi mentina ponderea acutala in parlament, insa cu mari emotii. Iar PDL-ul aflat in jurul a 20% cu sanse mici de crestere nu vad cum ar putea iesi mai bine decat in varianta actuala. Chiar asa sa conteze desenarea colegiilor? Sau primarii, sa traga partidul atat de mult in sus?
RăspundețiȘtergereDe ce nu promoveaza opozitia uninominalul pur?
Nu stiu cum se face, dar lucrurile mi se pare exact pe dos decat ar rezulta din aceasta analiza.
Într-adevăr... ăsta este motivul pentru care ultima propoziţie din postarea mea este cea care este :)
RăspundețiȘtergereExplicaţii posibile: cei de la PDL pur şi simplu nu înţeleg ce efecte va avea votul uninominal.
SAU: PDL va încerca să creeze un pol anti-USL, astfel încât să existe 2 mari forţe electorale în fiecare colegiu... şi UDMR. Doar aşa PDL ar putea sălta în zona procentuală de 35%-45% din votul popular, şi deci cam 35-50% din mandate.
SAU: au rămas cu toţii blocaţi în proiectul preşedintelui B., croit pe baza referendumului din 2009... şi nu au găsit un mod elegant să iasă.
Oricum, şi eu sunt mirat de ce pare să se întâmple.
Buna ziua,
RăspundețiȘtergereInteresant blog! Astazi l-am descoperit si am citit pe nerasuflate aproape toate postarile din ultimele 2 luni.
Face o treaba buna, o sa va citesc mai des. Apreciez, pe langa calitatea intrinseca a informatiilor, tonul detasat, lipsit de isteria specifica multor bloguri. Si, surprinzator sau nu, comentariile sunt la fel de calme.
V-am laudat prea mult? :)
Pe scurt: da. :)
RăspundețiȘtergereMulţumesc de vizită şi vă mai aşteptăm pe la noi!