500 de zile până la prezidenţiale - despre Crin Antonescu şi nu numai

1) Evaluare pe 2012: a rămas pe locul întâi dar prestaţia sa în calitate de preşedinte interimar nu l-a ajutat.

Intenţie de vot la prezidenţiale, măsurată de institute care nu au o reputaţie de vectori anti-PNL:

IRES, mai: 42%
IRES, august: 38% (-4% după referendum)

Avangarde, acum paisprezece luni: 48%
Avangarde, iulie: 54%
Avangarde, octombrie: 35% (-19% după referendum)
Avangarde, noiembrie: 37% (diferenţă în marjă faţă de cel anterior sau o recalibrare la -17%)

Avangarde, din totalul populaţiei aflate în ţară, acum paisprezece luni: 33%
Avangarde, din totalul populaţiei aflate în ţară, iulie: 38%
Avangarde, din totalul populaţiei aflate în ţară, octombrie: 22% (pierdere estimabilă la 2,5 milioane voturi)

Money Channel Institute (notorietate scăzută, dar rezultatele sunt conforme cu celelalte):
Aprilie: 39%
August: 32% (-7% după referendum)

Mai avem încă o sursă care confirmă această poveste: procentul românilor care au încredere mare sau foarte mare în Crin Antonescu conform IMAS, din februarie şi până în decembrie:

23 - 25 - 24 - (USL preia puterea) 32 - 37 -
(referendumul eşuează) 27 - 25.

2) După Revelion situaţia pare să se fi stabilizat. Nu voi intra în multe detalii, dar în condiţiile unei candidaturi din partea USL, Crin Antonescu obţine 45-48% din voturi. Candidaturi separate PNL şi PSD ar reduce în mod evident scorul lui Crin Antonescu cu cel puţin 10 procente, şi probabil ceva mai mult.

3) Ratarea obţinerii cvorumului necesar pentru adoptarea Constituţiei ar reprezenta un eşec de imagine. Schimbarea pragului actual de validare al referendumurilor reprezintă o miză semnificativă pentru Crin Antonescu. Un PSD răuvoitor l-ar lăsa "în aer", nemodificând cvorumul în parlament şi nemobilizându-şi structurile locale la referendum. Pe de altă parte, asta ar însemna abandonarea tuturor lucrurilor pe care PSD ar dori să le introducă într-o nouă Constituţie...

4) Ca să înţelegem perspectiva largă, iată cum stau lucrurile în ultimele luni, din totalul românilor aflaţi în ţară:

aproximativ 32% ar vota Crin Antonescu sau un candidat PSD.

6-10% l-ar vota pe Dan Diaconescu.

7-9% l-ar vota pe MRU.

3-10% sunt persoane care, spre deosebire de cei din rândul de mai sus, nu au făcut tranziţia "Traian Băsescu -> MRU" şi care ezită sau au drept primă preferinţă alte figuri din opoziţie (întrucât atitudinea lor este marcată de incertitudine, aici este şi marja cea mai mare).

4-9% ar vota alţi candidaţi (Vadim, Kelemen Hunor, etc.)

37-40% n-ar vota sau sunt nehotărâţi.

Numărul nehotărâţilor/indecişilor nu este remarcabil. La alegerile din 2009 au votat în primul tur 59% din românii aflaţi în ţară, iar în al doilea tur 64%.

Prin comparaţie cu 2009:

- suma candidaţilor PNL+PSD e aproape identică (30% din populaţia aflată în ţară atunci, 32% acum);

- cei 3,1 milioane care l-au votat pe Traian Băsescu în primul tur sunt acum fie susţinători ai lui MRU, oameni care ezită sau votanţi din rural captaţi de primari USL sau de discursul PPDD;

- Dan Diaconescu a preluat electoratul lui Vadim aproape în totalitate, ciupind şi din alte bazine electorale.